Page 14 - 1959-02
P. 14

Pag, 2                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                 Nr. 1283

                                           eüMMüpÉel

                                                                                     Gospodari ai treburilor obşteşl I

                                                                                        Gospodari ai treburilor obşteşti, aşa se obiş­ ale satului care îrămîntă pe alegători şi împre- *

                                                                                     C om una n o a s tr ănuieşte adesea să se spună deputaţilor din sfa­ ună găsesc căile de rezolvare a acestora. In
                                                                                       turile populare. Şi această denumire este justi- multe sate deputaţii sînt şi în fruntea muncii de
                                                                                     l îicată. Peste tot, în toate acţiunile cu caracter transformare socialistă a agriculturii. Fiind în                                  o comună model
                                                                                     t gospodăresc cum sînt construcţiile de şcoli, că- primul rînd exemplu personal, ei lămuresc ce­

                                                                                     | mine culturale, electrificări de sate, întreţineri tăţenii din circumscripţii despre superioritatea

                                                                                     j de drumuri, şanţuri şi rigole, amenajări de zone       lucrării pămîntului în comun cu mijloace me­                                   In luna noiembrie a anului                                trul comunei s-au realizat cir-
                                                                                     j verzi, parcuri, plantări de pomi şi multe altele,                                                                                   trecut un grup de deputaţi din                              ca 200 m.p. de pavaj. De ase-
                                                                                     I deputaţii sînt animatorii cetăţenilor care prin        canizate.                    '„ .                                            comuna Vinţu de Jos, raionul
                                                                                     } muncă voluntară participă la lucrările de înfru-                                                                                    Alba, au lansat o chemare că­                               menea, pentru consolidarea şan­
                                                                                     j museţare a oraşelor, comunelor şi satelor.             Peste tot oamenii muncii urmează cu încre­                                                                                               ţurilor-de drenaj din păşunea
                                                                                                                                                                                                                           tre toţi cetăţenii comunei, sub                             comunală s-au plantat un nu­
                                                                                     j\ In întâlnirile pe care le au cu alegătorii, de-       dere sfaturile şi îndrumările deputaţilor, ale ace­                          lozinca: „Să facem din comuna                               măr de 400 puieţi de plopi, în
                                                                                       putaţii discută cele mai importante probleme                                                                                        noastră o comună m odel!“. 0-                               loc de 300, cit fusese angaja­
                                                                                                                                              lora pe care i-au ales să conducă treburile obş­

                                                                                                                                              teşti. Prin munca comună a deputaţilor şi cetă­

                                                                                                                                              ţenilor, peste tot se înfăptuiesc lucruri frumoase,

                                                                                                                                              demne de toată lauda.

                                                                                                                                                                                                                           biectivele propuse in chemarea mentul. O altă acţiune demnă de

                                                                                                                DEPUTATUL                                                                                                  deputaţilor aveau drept scop să toată lauda este şi transportul
                                                                                                                                                                                                                           mobilizeze oamenii la anumite a 1.000 m.c. balast ps drumul

                                                                                                                                                                                                                           acţiuni gospodăreşti care să dintre Vinţ şi şoseaua naţiona­

                                                                                     Crişan Nicolae Roată povesteşte schimbe aspectul comunei. Toa­ lă care duce la Alba Iulia. Cu
                                                                                                                                                                                                                                   te obiectivele au fost dezbătute multă însufleţire s-a muncit şi
                                                                                                                                                                                                                           mai întîi intr-o adunare cetă­ la amenajarea dispensarelor me­

      Una din caracteristicile principale ale deputaţilor noştri                        Erau de faţă toţi deputaţii din   legeri ne promisese marea cu                     aceea pentru a nu rămîne mai                    ţenească pe comună, apoi în a-                              dical şi veterinar din comună.
este că ei se străduiesc să fie nu numai buni gospodari în cir­                      raionul Ilia. Şedinţa dura de        sarea, nu mai era de acord. In                                                                   dunări pe circumscripţii. Aici,                             Aici s-au executat prin muncă
cumscripţiile respective, ci şi fruntaşi în producţie la locurile                    vreo oră şi jumătate, timp în                                                         prejos, mai mulţi deputaţi din                  oamenii au niai făcut diferite                              voluntară lucrări de zidărie —
de muncă. Printre aceştia se numără şi Alexandru Comam, de­                          care mulţi dintre cei prezenţi îşi   sfîrşit, cu chiu cu vai, am obţi­                Ilia, bretea, Sîrbi şi Duneşti am               propuneri şi au analizat posibi­                            acolo unde a fost cazul — de
putat în circumscripţia electorală regională nr. 12 Alba Iulia.                      spuseseră părerea asupra diferi­     nut aprobarea. Dar ce credeţi ?                  hotărît să îndiguim, cu sprijinul               lităţile de realizare a fiecărui                            zugrăveală şi altele.
In calitate de deputat s-a îngrijit să rezolve cea mai arzătoare                     telor probleme gospodăreşti. La      Ne-a repartizat pentru construc­                 oamenilor, Valea Bătrîna. Cetă­                 obiectiv in parte. Pînă în cele
problemă a locuitorilor din circumscripţie şi anume repararea                        un moment dat se sculă în pi­        ţie un loc în afara comunei lin­                 ţenii au înţeles propunerea noas­               din urmă, iniţiativa grupului de                               Intre cetăţenii din diferite sate
străzii Morii. Bineînţeles că la acţiunea amintită au participat                                                          gă gară. Apoi, piatra zicea că                   tră şi pînă acum s-a desfundat                  deputaţi s-a bucurat de un spri­                            aparţinătoare comunei, s-a por­
în mod efectiv şi cetăţenii care prin muncă voluntară au exe­                        cioare moş Crişan Nicolae Roa­       trebuia s-o aducem tocmai de                     valea pe o lungime de peste 1                   jin real din partea cetăţenilor.                            nit o adevărată întrecere. Ast­
cutat lucrări de săpătură, au transportat piatra şi au aşternut-o                    tă. Este şi el deputat şi încă       la Zam, cînd aci la doi paşi de                  km.                                             Toţi locuitorii comunei au por­                             fel, cei din satul Sibişeni, pe
pe stradă. Acest lucru a făcut ca deputatul Alexandru Coman                          unul dintre cei mai destoinici.      drum, la Brănişca şi Săcămaş                                                                     nit la muncă pe baza angaja­                                lingă faptul că au participat şi
să se bucure de stima şi încrederea oamenilor. Dar de aceeaşi                        Oamenii îl cunoşteau că este         era piatră cîtî-i lumea...                          Apoi, trebuie să vă spun că                  mentului: „Vom realiza totul                                ta celelalte munci de înfrumu­
stimă şi încredere se bucură şi din partea muncitorilor de la                        toarte necruţător cu lipsurile. Şi,                                                   mai avem încă multe de făcut...                 cu mijloacele noastre locale şi                             seţare a comunei, au reparat
întreprinderea „Horia“ unde lucrează ca strungar în fier. Dato­                      nu întîmplător cei care se sim­         Intre timp cineva de la masa                                                                  prin muncă voluntară!“.                                     prin muncă voluntară şi circa
rită rezultatelor sale obţinute în muncă a primit de cUrînd                          ţeau cu musca pe căciulă înce­       prezidiului îi făcu semn.                           Ultimele cuvinte ale vorbito­                                                                            un km. de trotuare.
drapelul de fruntaş în producţie pe întreprindere.                                                                                                                         rului au fost acoperite de aplau­                  întreaga acţiune a fost şi este
                                                                                     pură să-l privească cam chiorâş.        Moş Grişan deputatul pricepu                  ze. Din sală s-a auzit chiar un                 coordonată de un grup de de­                                   Din obiectivele propuse au
      Im clişeu: Deputatul Alexandru Goman, la locul de muncă.                       Dar, s-au înşelat.                   despre ce este vorba şi adaugă;                  s trig ă t: „Bine moş Grişan“.                  putaţi in frunte cu tov. Sorin                              mai rămas încă multe de rea­
                                                                                                                                                                                                                           Stoica.                                                     lizat. Dar, hotârîrea cu care s-a
       P IEN T K IU                                                                    Moş Grişan, deputatul, îşi mai        — Da, da, ara să fiu scurt.                      In acest timp deputatul Gri­                                                                             muncit pînă acum pentru înfru­
                                                                                     răsuci o dată mustaţa stufoa­        De pildă, înainte de a intra în                                                                     Bilanţul realizărilor de pînă                            museţarea comunei Vinţu de Jos
 înfrumuseţarea periferiilor                                                         să şi apoi, în ciuda celor 70 de     această sală făcui o socoteală                   şan Nicolae Roată îşi ridică                    acum, care s-a făcut zilele tre­                            dă garanţia că în curind şi a-
                                                                                     ani pe care-i are, începu să po­     şi ajunsei la concluzia că între                 pumnul mîinii drepte în sus,                    cute, a fost destul de bogat.                               cestea vor prinde viaţă.
                                                                                     vestească fără să aibă în faţă       vremurile de atunci şi de acum                                                                   S-au terminat, de pildă, lucră­
                                                                                     vreo notiţă ca şi cînd ar fi fost    este o deosebire ca de ia cer la                 drept semn de hotărâre în mun­                  rile la căminul cultural din sa­                              D eputa|i
                                                                                     un mare orator.                      pămînt.                                          ca de viitor şi adaugă :                        tul Mereteu, iar în piaţa din cen-
                                                                                                                                                                                                                                                                                            fruntaşi
                                                                                        Să-mi fie cu iertare din partea      Nu mai departe, ia noi în Ilia,                  Vom face totul pentru ca co­
                                                                                     adunării — spuse moş Grişan          pe drumul gării se construieşte                  muna noastră să capete un as-
                                                                                     —¦dar eu voi începe să iau lu­       acum, cu ajutorul statului şi al
                                                                                     crurile mai din tinereţe. Ştiu eă    cetăţenilor, o mîndreţe de şcoa­                 p>ot cît mai plăcut.
                                                                                     pe vremuri eram aici în Ilia         lă. Apoi, nici Mureşul nu-şi mai
                                                                                                                                                                                                                 I. MANEA
                                                                                     cam 163 de familii. Cei care cu­     poate face mendrele prin recol­
                                                                                     noşteau carte se puteau numă­                                                         L A ÎN C E P U T
                                                                                     ra pe degete. Umblam îmbră­          tele noastre. Forţa noastră a
                                                                                     caţi în bodologi de cînepă iar       ăstor mulţi a început să-i stă­                             DE AN

                                                                                     camătă plăteam la tot pasul de       vilească furia. Numai în hotarul

                                                                                     nu ne mai rămînea decît foarte       lăpuşimeanilor s-a ridicat de cu-
                                                                                                                          rînd prin muncă voluntară un
                                                                                     puţin şi pentru îmbucătură. A-
                                                                                                                          dig pe o. lungime de 4 krn,, joare

   Caracteristic in activitatea depusă     frunte ou deputaţii Ladistaii Huniádij,   poi, Mureşul parcă era şi el         va feri de inundaţii vreo 305                       Anul care a trecut a marcat unele            rea posibilităţilor locale pentru repa­
de deputaţi in sfatul popular orăşe­       Haidu Carolina, Adalbert Calat şi alţii,  contra noastră. Gînd ne era lu­      ha. teren arabil.                                succese în munca comisiilor perma­              rarea şi întreţinerea drumurilor raio­
nesc pentru înfrumuseţarea oraşului        aproape 3.000 de cetăţeni au partici-     mea mal dragă, îşi revărsa a-                                                         nente de pe lingă Sfatul popular al             nale Teliuo-Topliţa, Peştiş - Nandru,
Petroşmi, este faptul că centrul de        pat la acţiunile de înfrumuseţare. In     pele nu numai pe ogoare ci şi           Iţi era mai mare dragul să fi                 raionului Hunedoara. In tot cursul a-           Hăşdat-Călan şi altele. Tot această
greutate al acţiunilor întreprinse a       acest fel s-a executat scarificarea par.                                       văzut cu GÎtă tragere de inimă

fost mutat în cartierele mărginaşe ale oului „FMiman Sîrbu“ pe o suprafaţă în case.                                       munceau oamenii de aici la a- nulul ele au depus interes în spriji­ comisie şi-a propus să studieze posi­

oraşului, la periferie. Faţă de anul       de 2.800 m.p., s-au plantat 7.200 bucăţi    Am cerut atunci conducerii ceastă lucrare.                                          nirea comitetului executiv pentru con­           bilităţile locale pentru terminarea lu­
1957, cînd aproape toate forţele erau      pomi, s-au curăţit 18.000 m.l, şanţuri                                                                                          ducerea cu competenţă a economiei                crărilor de construcţie Ia căminele
îndreptate in scopul înfrumuseţării        şi rigole ele. Numărul orelor de mun­     din comună să ne construim o Să vă spun drept fapta tor                               locale. Comisiile permanente au făcut           culturale din satele Cinciş, Nandru,
centrului, lucrările executate din fon-    că voluntară prestate trece de 9.000,     scoală. Primarul însă oare la ă- ne-a dat şi nouă de gîndit. De                       în acest scop studii asupra diferitelor         Găunoasa şi Poieniţa Tomii, prin fo­

du! de stat, contribuţie voluntară şi iar valoarea lucrărilor este de peste                                                                                                probleme, propunînd apoi comitetului losirea resurselor locale.

muncă voluntară, in anul 1958 au fost 23.000 lei.                                                                                                                          executiv unele măsuri concrete pentru           Bine orientat este şi planul de mun­

executate în proporţie de 95 la sută Pentru acest an ne-am propus să                                                                                                       bunul mers ai lucrurilor. In felul a-           că al comisiei permanente învăţămînt,                                    IOAN JIU
                                                                                                                                                                           cesta comitetul executiv al sfatului            cultură şi sănătate. In planul său, a-                      director general al U.M. Cu-
la periferie.                              continuăm acţiunea ' de înfrumuseţare                                                                                           popular raional a putut rezolva unele           ceastă comisie şi-a propus să studieze

S-au făcut astfel din bugetul sfa¦ d oraşului axîndu.ne pe ridicarea peri-

tului popular 1.400 m.p. pavaje pe stra- feriei la nivelul centrului. Se vor as-                                                                                           probleme ale muncii sale în modul felul cum se preocupă sfaturile popu­ |g.ir, este deputat în circum-

da Institutului şi Mihai Viteazu, 655 falia străzile Cloşca şi Nari Marx, se                                                                                               cel mai competent.                              lare comunale de desfăşurarea învăţă- I scripţia regională nr. 46<

m.p. ziduri de sprijin în cătunul Ma- vor face' noi canalizări pe străzile unde                                                                                              încă de la începutul acestui an de- mîntului de stat, de întreţinerea şi a-                               Cugir.
leia şi 4.048 m.p. de trotuare asfalta­ s-au făcut locuinţe muncitoreşti, se                                                                                               putaţii comisiilor permanente de pe provizionarea cu material didactic a

te. Din acelaşi fond s-au mai făcut        vor face noi săli de clasă la Şcoala                                                                                            lingă Sfatul popu- ...................................................................... Şcolilor. Pentru
asfaltări de şosele pe o suprafaţă de      elementară nr. 2 Petroşani etc. In a-                                                                                                                   # planurile S'T'f T
aproape 3.000 m.p., noi poduri, cana­      cest scop s-au alocat importante su­                                                                                            !ui raionului Hm,
lizări, amenajări de parcuri etc. Va­      me din bugetul de stat. Se va pune
loarea lucrărilor este de peste 2.400.000  totuşi accent deosebit pe mobilizarea                                                                                           nedoara au pornit ji r                          «cil culturale, comi-
lei.                                       cetăţenilor la efectuarea de munci vo­
                                                                                                                                                                           la muncă hotărîţi ii    d.C m U h C ă O tic     « sia şi-a propus să

                                                                                                                                                                           să obţină rezultate j comisiilor permanente | studieze ^ să pro-

Faţă de necesităţile oraşului in dez­ luntare.                                                                                                                             şi mai bune. Ast- :                             ..............t.....................ţj pună comitetului e-

voltare, această sumă este totuşi mică.    S-a preconizai ca în acest an să se                                                                                             fel, în şedinţele de lucru din ziua de          xecutiv cele mai bune metode în antre­
                                                                                                                                                                                                                           narea oamenilor muncii şi în special a
De aceea, deputaţii au mobilizat pe ce­    mobilizeze un mai mare număr de ce­                                                                                             1/ ianuarie, comisiile permanente şi-au         tineretului din sate la muncă culturală;
                                                                                                                                                                                                                            Tot în această perioadă comisia per­
tăţeni ca prin muncă şi contribuţie vo.    tăţeni, astfel ca numărul orelor de                                                                                             întocmit planurile de muncă pe pri­              manentă va studia felul în care se
                                                                                                                                                                                                                            desfăşoară concursul dintre biblioteci­
luntară să- se ducă pînă la capăt lu­      muncă voluntară să treacă de 10.000.      c.                                                                                    mul trimestru.                                   le săteşti şi al V-lea concurs artistic
                                           Pentru aceasta, deputaţii vor trebui                                                                                                                                             al echipelor căminelor culturale. Pe
crările de înfrumuseţare a cartierelor,    să-şi îmbunătăţească stilul de muncă      C Cetăţenii din comuna Pianu de Sus, raionul Sebeş, au -j                                De pildă, comisia permanentă agri­           linia sănătăţii, comisia şi-a propus să
                                                                                                                                                                           colă şi-a propus în planul său de               studieze în două circumscripţii sanita­
planificate pentru anul 1958.              întărind legătura cu masa de alegători     dorit de mai mult timp să-şi construiască un cămin cultural. ~\                      muncă pe primul trimestru, printre al­           re problemele de igienă generală.

   S-a reuşii astfel să se construiască                                              j- Dorinţa lor a fost înfăptuită la începutul anului trecut. Cu spri-)                                                                   Lucruri importante de studiat şi-a
                                                                                                                                                                                                                            propus şi comisia permanentă comerţ
prin contribuţie voluntară un pod în       şi activizînd în mai mare măsură co.      [_-finul deputaţilor şi prin contri buţia cetăţenilor s-a ridicat ^ tele, două obiective deosebit de impor­                            şl cooperaţie. De pildă, comisia va
                                                                                                                                                                                                                            studia posibilităţile existente pentru
cătunul Maleia şi să se continue lu­       miteiele de cetăţeni, la înfăptuirea a-   la ic i un frumos local pentru căminul cultural. Noul cămin cul-\ tante şi anume: studierea posibilităţi­                              deschiderea de noi unităţi comerciale
                                           ceslor sarcini.                                                                                                                                                                  în Ghelar (magazin alimentar), Va­
crările de electrificare şi radioficare                                              L tural are o sală de spectacole, o bibliotecă', club, cabină l e j j lor de mărire a suprafeţelor cultivate                           dul Dobrii (magazin mixt) şi Simeria
                                                            GHEORGHE COSMA                                                                                                                                                  (magazin aprozar). Totodată comisia
în cătunul Dîlja.                                   preşedintele Sfatului popular    ţ proiecţie şi altele.                                                                ] 1 cu legume şi zarzavaturi (n unităţile        a hotărît să analizeze cauzele care au                               SOFIA BOZERO
                                                                                                                                                                                                                            făcut ca o serie de unităţi ale coope­                     ,colectivistă din comuna Ra-<
   Cea mai mare parte a lucrărilor de                         orăşenesc Petroşani    C ' Irn’ clişeu: 1Vedere a faţadei căminului cultural din Pia-}                       cooperatiste agricole şi a posibilităţi­         rativei „Unirea“ să fie de mai mult                         poltu Mare, raionul Hune-
                                                                                                                                                                           lor de plantare de pomi fructiferi pe            timp închise. S-a hotărît în această di­                   1doara, este deputată tn cir-’
înfrumuseţare a oraşului au fost însă                                                t nu de Sus.                                                                          dealurile golaşe din raion. Penfru rea­          recţie ca pînă la 15 februarie comisia                      cumscripţia electorală comu^
                                                                                                                                                                                                                            să facă propuneri comitetului executiv                     ' nală nr. 10.
executate prin muncă voluntară. In                                                   t ! s— J U- w/ u J u J Li            -/«—u ~ J \ —t i .  / I--II-1\—J «_Ti_t 1_1. t.                                                  pentru măsurile ce trebuie luate pentru
                                                                                                                                                                                                                            deschiderea magazinelor închise în                                    ISAIA BARNA
   In oraşul nostru — Simeria                                                                                                                                              lizarea acestor obiective, încă din pri­          prezent.                                                  (directorul şcolii de 7 ani din^
— s-au iniţiat de către deputa­                                                                                                                                                                                                                                                        -comuna Lunca Cernii, este <
ţii în sfatul popular orăşenesc            Preocupări gospodăreşti                                                        activitatea tineretului; nu este                 ma şedinţă de lucru deputaţii au făcut               In fiecare plan de muncă se ob­                        /deputat în circumscripţia e-,
mai multe acţiuni gospodăreşti                                                                                            îndeajuns mobilizat în acţiuni                   o serie de propuneri. Astfel, deputaţii          servă că deputaţii, membri ai comisi­                      ^lectorafă raională nr. 8 Haţeg.ţ
care au înfrumuseţat cartierele               în munca deputaţilor                                                        de folos obştesc, iar organiza­                  Nistor Barbu şi Gheorghe Sîncrăianu              ilor permanente au prevăzut probleme
şi au îmbunătăţit condiţiile de                                                                                           rea de brigăzi de muncă patrio­                  au arătat că sînt posibilităţi de tnă-           importante care interesează oamenii
viaţă ale cetăţenilor.                        Un rol activ în mobilizarea            1.200 m.p. noi trotuare de zgu-      tică se desfăşoară încet. De a-                                                                   muncii. Pentru a urmări felul cum
                                           cetăţenilor l-au avut deputaţii           ră, se vor curăţa mai multe mii      semenea, organizaţia de femei                            suprafeţelor pentru cultivarea le­       sînt traduse în viaţă sarcinile prevă­
   In anul care a trecut, la aces­         comunali Ştefan Hristu, Ioan B.           m.l. rigole şi şanţuri etc.          va trebui să ne ajute în mai ma­                 gumelor şi zarzavaturilor în unită­              zute în plan, comisiile permanente au
te acţiuni au participat 3.500 a-          Munteanu şi Ioan Ivonici. De                                                   re măsură, mai concret, mobili­                  ţile socialiste ale agriculturii, şi că
legători, efectuând peste 14.000           asemenea, foarte activi au fost              La aceste lucrări vor trebui      zând un mai mare număr de fe­                    este necesar a se lua măsuri pentru              hotărît ca din două în două luni să
ore de muncă voluntară. Astfel,            pensionarii Ioan Teodorescu şi            efectuate circa 100.000 ore de       mei în acţiunile de interes ob­                  asigurarea acestora cu rame şi gea­
s-au amenajat trotuare din zgu­            Ştefan Barbu care au dus mun­             muncă voluntară. Se impune deci      ştesc.                                           muri pentru răsadniţe.                           se întrunească în şedinţe de analiză,
ră pe străzile 10 Vînători, Tra-           că de lămurire de la casă la ca­          o largă participare a cetăţeni­
ian, Vasile Alecsandri etc. In             să, antrenând pe locatari la păs­         lor şi o rapidă reactivare a co­        Antrenând cu ajutorul depu­                      Comisia permanentă agricolă şi-a              unde să participe şi activul lărgit.
total s-au făcut aşterneri de              trarea curăţeniei oraşului şi mo-         misiei permanente de gospodă­        taţilor un număr cît mai mare                    propus în planul său să studieze posi­
zgură pe o suprafaţă de 4.000              bilizîndu-i in acţiunile iniţiate         rire locală şi a comitetelor de      de cetăţeni la efectuarea prin                   bilităţile de mărire a şeptelului                   Munca desfăşurată pînă în prezent
m.p. do trotuare.                          de comisia permanentă de gos­             stradă.                              muncă voluntară a lucrărilor de                  în întovărăşirile agrozootehnice din
                                           podărie locală.                                                                înfrumuseţare a oraşului, se vor                 raion. In cadrul şedinţei de lucru               dă garanţie că obiectivele prevăzute
   Pe lingă noile trotuare s-au                                                         Deputaţii comunali vor trebui     putea face importante economii                   deputatul Romulus Timaru a arăta!
plantat un număr de 600 pomi                  Anul acesta, sarcinile depu­           de asemenea să-şi îmbunătă­          în bugetul sfatului popular. Ne                  că există posibilităţi de asigurare a            în plan vor fi realizate.
ornamentali, iar pentru tineretul          taţilor pe linie de gospodărire a         ţească radical activitatea schim-                                                     masei verzi pentru animale prin cu­
din oraş s-au amenajat două a-             oraşului sînt mult mai mari. In           bîndu-şi stilul de muinică. Aten­    vom putea îndrepta prin aceas­                   răţirea unei suprafeţe de 4-5.000 ha.                                                         V. F.
rene sportive, totalizând o su­            prima parte a anului se vor face          ţie deosebită va trebui acordată                                                      păşuni din raion, care sînt acoperite
prafaţă de 500 m p.                                                                  atragerii unui număr cit mai         ta atenţia spre alte lucrări de                  de arbuşti.
                                           prin muncă voluntară impor­               mare de tineri, în special şco­
   Mobilizaţi de comitetele de                                                                                            folos obştesc astfel ca cerinţele                   Obiective importante pe care ur­
stradă, cetăţenii au văruit                tante lucrări de canalizare. Pen­         lari şi membri ai organizaţiilor                                                      mează să le studieze şi să le pro­
500.000 m.p. faţade şi garduri,                                                                                           materiale şi culturale mereu                     pună pentru rezolvare comitetului e-
au curăţit 2.000 m.l. şanţuri şi                                                                                                                                           xecutiv şi-a propus în planul său şi
rigole etc._ Valoarea lucrărilor                                                                                          crescânde ale oamenilor muncii
 este de peste 16.000 lei.
                                                                                                                          din Simeria să fie satisfăcute.

                                           tru înfrumuseţarea străzilor se de tineret de la Atelierele C.F.R.                      MIHAI PUICA                             comisia permanentă de gospodărire co­
                                           vor planta încă 1.000 bucăţi şi oraş. Pînă în prezent se ob­                   secretarul Sfatului popular                      munală, drumuri şi buget-finanţe. Prin­

                                           arbori ornamentalii, se vor face servă o oarecare moleşeală in                                     orăşenesc Simeria            tre altele comisia şi-a propus studie-
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19