Page 6 - 1959-02

I
*>
Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate
1.800 kg. floarea-soarelui la hectar
Noi, colectiviştii din Beriu, am adune în cantitate mai mare pe
început să cultivăm tloarea-soa-
relui din anul 1957. Văzînd re­
zultatele bune şi veniturile ob­
ţinute din recolta anului 1957,
adunarea generală a colectiviş­
tilor a hotărît să cultivăm şi în
anul 1958 o suprafaţă de două
hectare cu floarea-soarelui. Pen­
tru aceasta, am ales terenul pe
care noi îl numim „Lunca din
Jos“, unde în anul 1957 am a-
vut însămînţat orz şi ovăz.
Deşi pământul din „Luncă“ e
în general roditor, cele două
hectare au fost îngrăşate din
toamna anului 1957, înainte de
însămînţarea "florii-soarelui, cu
68 care de gunoi provenit în
cea mai mare parte de la oile
gospodăriei.
Sămînţa întrebuinţată de noi
a îost de soiul Jdanov, primită
de la baza G.R.R.-Orăştie.
Pămîntul din luncă l-am arat
adînc, folosindu-ne de maşinile
şi tractoarele S. M. T.-uluj din
Orăştie. Dar în toamnă nu l-am
grăpat, pentru ca zăpada să se
34.000 kg.
Gospodăria agricolă colectivă
din Hărău, raionul. Ilia, a reu­
şit să realizeze în anul trecut
rezultate destul de bune la cul­
tura sfeclei furajere. Realizările
bune se datoresc în primul rînd
muncii harnice depuse de colec­
tivişti, în vederea executării lu­
crărilor la timp şi în bune con-
diţiuni. Ghiar din vară suprafaţa
ce urma să fie cultivată cu sfec­
lă furajeră a fost dezmiriştită la
adîncimea de 4-5 cm., imediat
după recoltarea păioaselor.
Infrefinerea
d ru m u rilo r
Bugetul Sfatului popular ra­
ional Hunedoara alocă in acest
an însemnate sume pentru mo­
dernizarea, repararea şi întreţi­
nerea drumurilor. Astfel, pen­
tru executarea lucrărilor de ma-
cadamizare, pe drumul Hune­
doara—Călan, pe o porţiune de
aproximativ 2 km., s-a alocat
suma de 500.000 lei. Pentru în­
treţinerea drumurilor Hunedoa­
ra—Streişingeorgiu, ,Hunedoara
— Haţeg, Peşlişu Mare—Nan-
dru şi Teliucul Superior— Govăj-
diă s-a alocat suma de 400.000
lei. Din această sumă 260.000
lei va fi folosită efectiv pentru
repararea drumurilor, 60.000 lei
pentru repararea podurilor,
15.000 lei pentru plantaţii 'de
pomi.
La executarea lucrărilor, ce­
tăţenii vor efectua un mare vo­
lum de lucrări prin contribuţia
voluntară. Se prevede astfel ca
valoarea contribuţiei muncă să
fie de 65.000 lei.
Pentru o p ro d u cţie sporită
Despre unele măsuri de
Extinderea suprafeţelor des­
tinate culturii legumelor in re­
giunea noastră reprezintă o ac­
ţiune importantă care duce la a-
sigurarea unei mai bune aprovi­
zionări a centrelor muncitoreşti
cu produse alimentare. Obţine­
rea unor producţii mari de legu­
me şi zarzavaturi este condiţio­
nată de aplicarea la timp a unui
complex de lucrări în grădina
de legume.
O verigă importantă a aces­
tui complex este obţinerea răsa­
durilor in cantităţi suficiente
pentru satisfacerea nevoilor de
plantare. Un răsad sănătos dă
prinderi bune la plantare şi din
el se dezvoltă o plantă viguroa­
să, cu mari posibilităţi de pro­
ducţie. Un răsad slab, infect, se
dezvoltă slab şi, cu toată stră­
duinţa pe care o depunem dă
producţii scăzute. De aici izvo­
răşte concluzia că este necesar
să facem totul pentru a obţine
răsaduri sănătoase, de bună ca­
litate. Pentru obţinerea unui ră ­
sad sănătos, se impune ou stric­
teţe aplicarea următoarelor lu­
crări : dezinfectarea răsadniţelor
şi a utilajului grădinăresc, de­
zinfectarea pămîntului folosit in
răsadniţe, dezinfectarea semin­
ţei.
Toate aceste lucrări sînt nece­
sare deoarece răsadurile timpu­
rii se obţin în spaţii închise în
ogor.
In primăvară, prin luna mar­
tie, cînd am însămînţat floarea-
soarelui, terenul era suficient de
umed. Sămînţa s-a putut îngro­
pa uşor, ou ajutorul semănători­
lor, la o adîncime de vreo 6-7
cm.
N-a trecut multă vreme de la
însămînţare şi plantele au răsă­
rit. Cînd au avut cîte două-trei
frunze fiecare, noi le-am prăşit
pentru prima dată, cu prăşitoa-
rea mecanică. Celelalte două
praşile le-am făcut cu sapa, cînd
am găsit că-i timpul mai priel­
nic.
Trebuie să arăt că unii colec­
tivişti, ca Ioana Dîncan, bănită
Dumitreasă, Ana .Şendrescu, Ana
Brădean şi alţii, au muncit cu
multă tragere de inimă la pră-
şitul florii-soarelui şi la efectua­
rea polenizării artificiale.
După culesul pălăriilor, aces­
tea au fost bătute de către co­
lectivişti, care au fost ajutaţi de
către pionierii şcolii elementare
din sat.
sfeclă furajeră la hectar
In toamnă, odată cu arătura
adîncă, pe care am efectuat-o la
adîncimea de 22-25 cm., s-a în­
corporat în sol şi o cantitate de
25 tone gunoi de grajd la hectar.
In primele zile din luna mar­
tie, cind timpul ne-a permis, am
lucrat terenul cu cultivatorul şi
apoi j-am grăpat. Cînd tempera­
tura solului a fost de plus 4 gra­
de celsius (adică în a doua ju­
mătate a lunii martie), am făcut
semănatul. S-a semănat cu ma­
şina în rînduri la distanţa de
45-v0 cm., îngropîndu-se .sămîn­
ţa la o adîncime de 4 cm. Odată
cu sămînţa de sfeclă s-a semă­
nat şi puţină cînepă, care răsa­
re mai repede, folosind-o ca in­
dicator. In acest fel am putut să
=wss-.
§c pol oDfine rsiiiialC' bune
Cu două luni în urmă, cînd am po­
posit pentru prima dată în comuna
Cut, raionul Sebeş, aici aproape că
nu exista activitate culturală. Cadrele
didactice se străduiau să înjghebeze
un cor şi o brigadă artistică, dar ti­
nerii din sat participau cu greu la re­
petiţii, astfel că erau puţine şanse de
a se obţine un lucru bun.
De cînd s-a discutat însă problema
muncii culturale în cadrul organiza­
ţiei U.T.M. unde au fost date indi­
caţii precise de ceea ce trebuie făcut,
rezultatele nu au întîrziat să se ara­
te. In momentul de faţă, la căminul
cultural „23 August“ din comuna Cut
activează un cor alcătuit din 45 de
persoane, o brigadă artistică de agi­
taţie formală din 13 tovarăşi, o echipă
de dansuri populare, solişti vocali etc.
care sînt create condiţii bune de
temperatură şi umiditate, nece­
sare creşterii plantelor. Aceste
condiţii sînt insă favorabile şi
înmulţirii agenţilor patogeni, ca­
re sînt nelipsiţi din răsadniţe şi
contra cărora trebuie să luăm
măsuri de distrugere.
Dezinfecta rea
răsadniţelor şi a utilajului
grădinăresc
Scindurile răsadniţelor, ale
paturilor calde, ramele cu gea­
muri, lăzile de lemn, precum şi
întreg utilajul grădinăresc se
dezinfectează din timp cu o so­
luţie de formalină in concentra­
ţie de 2 la sută (0,5 litri forma­
lină la 10 litri apă). In lipsa for-
malinei se poate folosi o soluţie
de piatră vînătă în doză de 5 la
sută. Dezinfectarea are drept
scop de-a distruge germenii di­
feritelor boli şi insecte care s-au
cuibărit din anii trecuţi pe a-
cest material şi care în timpul
vegetaţiei răsadurilor trec cu u-
şurinţă pe tinerele plante, un-
de-şi găsesc hrana necesară. O-
dată atacate, plantele încep a
tinji şi în cele din urmă se u-
sucă, cauzînd goluri în răsad­
niţe.
Recolta a fost mai frumoasă
ca în alţi ani, deşi pe ogoarele
noastre a bîntuit seceta. De pe
cele două hectare din Luncă,
noi am obţinut 3.600 kg. floa­
rea-soarelui, adică 1.800 kg. la
hectar.
O parte din această recoltă
s-a distribuit colectiviştilor, re-
venind pentru fiecare zi-muncă
cîte 0,500 kg. O cantitate 'd e
530 kg. le-am contractat cu în­
treprinderea „Recolta“ şj le-am
livrat în întregime.
Avantajele frumoase ce le-am
obţinut, ne-au îndemnat să mă­
rim în acest an suprafaţa pe
care o vom însămînţa cu floa­
rea-soarelui. In adunarea gene­
rală colectiviştii noştri au ho­
tărît să însămînţeze în primă­
vară 5 ha. cu această plantă. In
acest an vom însămînţa sămîn-
ţă din soiul Wnimk, superior
soiului Jdanov. Cu statul vom
contracta peste 2.000 kg.
SAMOILĂ DINŞOREANU
Vicepreşedintele G.A.C. „8 Mai"
Beriu — raionul Orăstie
facem prima prăşită înainte de
a răsări sfecla.
După ce s-au încheiat bine
rînduri Ie, odată cu apariţia pri­
melor două frunze adevărate, s-a
făcut răritul la 20-30 cm, între
fire oe rînd. Apoi sfecla s-a pră­
şit de cîte ori a fost nevoie, a-
proximaf'iv la 15 zile o praşilă
după alta.
Toamna, cînd am făcut recol­
tatul, s-a realizat o producţie de
34.000 kg. la hectar. Această
cantitate mare de sfeclă furaje­
ră realizată la hectar, a îndem­
nat colectiviştii noştri ca anul
acesta să cultive şi mai multă
sfeclă.
PETRU RAITA
preşedintele gospodăriei ajgricole
colective din Hărău
Din discuţiile cu profesorii şi ute-
miştii oare fac parte din formaţiile ar­
tistice am înţeles că la faza interco-
munală a concursului, desfăşurată la
Cîlnic în ziua de 18 ianuarie a.c., a-
ceste echipe au obţinut succese fru­
moase. Astfel, formaţia corală, condu­
să de tov. Gheorghe Jurca şi echipa
de dansuri populare şi de bîtă s-au cla­
sat pe primul Ioc alături de brigada
artistică de agitaţie din Răhău şi e-
chipa de dansuri populare germane din
Cîlnic.
Tinerii din comuna Cut, alături de
cadrele didactice şi sub îndrumarea
organizaţiei de partid, sînt hotărîţi
să obţină rezultate şi mai bune în în­
trecerile viitoare.
C. IOSIVON1
corespondent bine răsplătită. Veniţi care vreţi şi cînd au condiţii favorabile, cum ar fi legu­
de legum e
combatere
Dezinfectarea pămîniului
folosit în răsadniţă
In pămintul din răsadniţe se
depozitează cu timpul diferite
insecte vătămătoare, precum şi
sporii (sămînţa) mai multor
boli. Aceasta din cauză că, aşa
cum s-a mai arătat, răsadniţele
oferă acestor paraziţi condiţii
bune de dezvoltare. Cind încol­
ţesc seminţele de legume semă­
nate în răsadniţe, se trezesc la
viaţă şi aceşti paraziţi. Pentru
a se dezvolta, ei au nevoie de
hrana preparată de plantă. Ne-
fiilnd ocrotite, plantele nu fac
altceva decît se supun acestor
dăunători, oferindu-le hrana ne­
cesară. Şi atunci in loc să se
dezvolte plantele, se dezvoltă
dăunătorii.
Pentru prevenirea atacurilor
provocate de diferite boli şi in­
secte, este necesar să facem de
zinfectarea pămîntului pe care
îl folosim în răsadniţe. Lucrarea
se execută cu două-trei săptă-
mîni înainte de însămînţare cu
unul din următoarele produse:
— Formalină în concentraţie
de 2 la sută. Pentru un metru
cub pa mint sînt .necesari 25 li­
tri soluţie, iar pentrp un metru
pătrat la adîncimea. de 15 cm., se
folosesc 10 litri soluţie ;•
— abavit sau germisan 10 gr.
pulbere la 10 litri apă pentru
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1281
i &snat
Din prevederile bugetare
Pentru construcţiile social-cul- Pentru construcţia de aiparta^1
turaîe, bugetul local al Sfatului mente s-a prevăzut suma de 5,2
IN C LIŞE U : Portul naţional al sovejenilor (regiunea popular orăşenesc Hunedoara milioane lei, sumă provenită din
Galaţi), este renumit prin fru museţea sa. prevede şi în acest an sume im­ fondul întreprinderilor şi 850.000
portante. Totalul sumei destina­ lei din bugetul local.
La inaugurarea G.A.C. „Unirea“ te investiţiilor în oraşul Hune­
doara se ridică la 17.600.000 Lucrări gospodăreşti
(Urmare din pag, l-a) grăşat porci pe care i-am tăiat. Am şi lei.
Paralel cu construcţia de
la ha. nu i-a lăsat indiferenţi pe ţă­ vîndut porci graşi în anul trecui de O nouă şcoală blocuri de locuinţe continuă şi
ranii muncitori. Această realizare i-a vreo 4.000 lei. Avem şi găini cîte ne lucrările de pavări şi asfaltări
ajutai să-şi dea seama că unirea pă- trebuie. Vă spun că n-am trăit nici­ Anul acesta va începe în ora­ de străzi, canalizări, apeducte
nunturilor la un loc şi lucrarea lor in odată atît de bine. Dar mă apasă to­ şul Hunedoara construcţia unui etc. Astfel, pentru continuarea
comun cu mijloace mecanizate şi după tuşi un necaz. Sînt supărată că nu local de şcoală medie. Noua lucrărilor de pavări, asfaltări şi
reguli ştiinţifice, esle singura cale care am acum 20 de ani. lini place viaţa şcoală va fi construită după un canalizări de străzi s-a alocat
duce spre o viaţă mai îndestulaiă. pe care o trăiesc şi aş vrea să fie cît proiect modern cu săli spaţioa­ suma de 1.150.000 lei. Se vor
mai lungă. se de clasă şi săli de aplicaţii executa deci în acest an aproxi­
Cu prilejul inaugurării au luai cu- practice. Pentru începerea con­ mativ 14.000 m.p. de asfaltări
vlnful mulţi dintre noii colectivişti, Cu Am stat de vorbă cu cîteva femei. strucţiei noii şcoli s-a alocat în şî pavări şi i.000 m.l. canalizări.
toţii şi-au exprimat bucuria de a fi co­ Le-am văzut că sînt cam necăjite pen­ acest an de la bugetul local su­
lectivişti şi angajamentul de a lupta tru că au adus vitele în G.A.C. Aşa n a de 2 milioane lei. Lucrarea Pînă acum Sfatul popular al
peniru înflorirea continuă a gospodă­ am jost şi eu cînd rn-am înscris. Dar noii şcoli a îost deja contractată oraşului Hunedoara a încheiat
riei lor colective. Au vorbit şi oaspeţi am greşit. .V ă sfătuiesc să vă bucuraţi cu constructorul — I.G.S.H. contract cu întreprinderea de in­
veniţi din alte gospodării colective. Ei şi să nu vă necăjiţi. Şi în gospodăria dustrie locală „Grişana“ Brad
au salutat pe noii colectivişti şi le-au colectivă vilele suit iot ale voastre. Să 150 apartamente pentru livrarea a 2.000 tone pa­
împărtăşit din experienţa şi metodele le hrăniţi şi să le îngrijiţi bine ca să vele abnorme. De asemenea, s-a
lor de muncă. producă cît mai mult. Şi încă ceva vă Construcţiile de locuinţe con­ asigurat cantitatea de 800 tone
recomand. Să vă înţelegeţi bine, ca tinuă cu acelaşi ritm, şi în a- piatră spartă care este deja de­
După ce luaseră cuvlnial ciţiva din­ fraţii, să alegeţi pe cei mai cinstiţi oa­ cest an, în oraşul Hunedoara. pozitată pe şantierele de lucru.
Siderurgiştilor hunedoreni şi ce­
lorlalţi oameni ai muncii le vor Tot în bugetul local se pre­
ti date în folosinţă în anul a- vede pentru mărirea reţelei de
cesta aproximativ 150 de aparta­ apeduct suma de două milioane
mente de locuit în blocuri. lei.
SIMPOZION
in clupă-amiaza zilei de 29 ia­ mit din partea specialiştilor so­
nuarie, Comisia A.R.I..U.S. din vietici în direcţia îmbunătăţirii
cadrul Combinatului siderurgic cocsului, a tehnologiei elaborării
clin Hunedoara a organizat un oţelului şi scurtarea duratei de
simpozion consacrat aniversării elaborare a şarjei etc. De ase­
a 27 de ani de existenţă a mare­ menea au vorbit şi despre cîţiva
lui combinat metalurgic din fruntaşi din Magnitogorsk.
tre noii colectivişti şl dintre oaspeţi, meni în conducere şi să aveţi încre­ Magnitogorsk — U.R.S.S. Cu La sfîrşitul simpozionului par­
ticipanţii au trimis un mesaj me-
din fundul sălii se auzi o voce pu­ dere în ei, să-i ascultaţi şi să-i aju­ această ocazie au vorbit tovară­
şii ing. Gheorghe Gheorghişor, talurgiştilor din Magnitogorsk
ternică de bărbat: taţi. Un lucru aş vrea să vă mai spun. ing. Natan Kraft şi tehnicianul
iordan Bacneî. Aceşti tovarăşi prin care îi felicită pentru suc­
— Să vorbească tov. . Barţok Rafila, Să participaţi cu toţii la muncă în au făcut studiile şi specializa­
membră in G.A.C. din Turdaş, care G.A.C., chiar din prima zi, să lucraţi rea în U.R.S.S. In cuvîntul lor cesele obţinute în cinstea celui
au amintit despre ajutorul pri­ de-al XXI-lea Congres al
se află printre noi ou tragere de inimă că peniru voi lu­ P.C.U.S.
— Să vorbească I — se auziră mai craţi. Dacă munciţi bine şi produceţi -jmi
multe voci. mult, veţi duce acasă multe produse şi
bani, iar dacă nu veţi munci bine veţi O tînără care a îndrăgitjnutica
Printre mulţime îşi face Ioc o fe­ pierde. Cred că interesul vostru este
meie îmbrăcată îndr-un cojoc de piele. să cîşiigaţi. CULTURALA
Cind ajunge la mijlocul sălii se o-
preşte, răsuflă adine de cîieva ori şi Tovarăşa Barlok a fost aprobată de
apoi emoţionată începe: noii colectivişti prin aplauze, furtunoa­
H fi Li ’ * ' >. u; •*-»»c? f ii J>s >1QI se şi prelungUe.
» . Lucia-Liciiu, tînăra candida-^ întreprinderea minieră, colindind
*— Cred că mă cunoaşteţi bine. Bâr-
tă de partid, e cunoscută în în- prin sediile organizaţiilor de
bătui mea este de aici din soiul dum­ Au mai luat cuvîntul tovarăşii lacob întreaga regiune şi in special în partid, U.T.M., sindicat şi prin
neavoastră. De cînd ne-am înscris în Mihai, secretar al Comiteiuhu raional Valea Jiului. Ea semnează nu­ toate locurile de muncă.
G.A.C. s-a scris de multe ori în ziar P.M.R. Ilia, Vasiu Teodor, preşedintele
despre bărbatul meu. Cred că aţi citit Sfatului popular raional, Gherbea Re­ meroase articole în ziarele „Dru­ Cu caietul şi creionul in mi-
mul socialismului“ şi „Steagul na, culege date şi materiale pen­
şi dumneavoastră că Barlok Iosif este m is, şeful secţiei agricole a Sfatului roşu“ în care vorbeşte despre tru staţie, presă, brigăzi artis­
fruntaş în G.A.C. Da tovarăşilor, pe popular regional şi alţi oaspeţi. Vorbi­ munca şi viaţa minerilor, des­ tice de agitaţie, le aşterne pe
pre munca tineretului, despre hîrtie, le prelucrează, apoi le di­
noi colectivism ne consideră fruntaşi. torii au felicitat pe noii colectivişti şi
viaţa cultural-artistică din Ani- fuzează.
Dar trebuie să ştiţi că nu sîntem sin­ i-ati îndrumat să lupte pentru întărirea
noasa etc.
gurii fruntaşi. Gospodăria e plină de gospodăriei lor din punct de vedere or­ Şi, ceea ce e mai important
ei. Doi muncim cinstit şi cu hărnicie ganizatoric şi economic, înfiinţînd dife- Activitatea clocotitoare din e faptul că tînăra aceasta a reu­
adincurile minei, cît şi aceea ce şit să acumuleze un bogat bagaj
în colectivă. Şi munca noastră este rile ramuri de producţie peniru care
se desfăşoară la suprafaţă, în de cunoştinţe în domeniul acti­
cluburile muncitoreşti, la şcoa­ vităţii cultural-artistice de ma­
vreţi la noi acasă şi vă veţi convinge micultura, zootehnia, viticultura şt al­ lă şi căminele culturale, sînt să şi că acolo unde e nevoie de
larg cuprinse şi în emisiunile ajutorul ei, este prezentă cu sta­
cît de bine trăim. Avem tot ce ne tre­ tele. locale ale staţiei de radioficare turile şi îndemnurile sale pre­
din Aninoasa, a cărei responsa­ ţioase.
buie, grîu, porumb, cartofi, legume, După terminarea şedinţei festive a
brinză, lină, şi cîte altele. Pe toate urmat un frumos şi bogat program ar­ bilă este. Pentru calităţile şi devota­
le-am primii din G.A.C. Am primii şi tistic, apoi colectiviştii şi-au petrecut Sprintenă, mereu veselă, o mentul faţă de munca culturală,
sume însemnate de bani. Acasă am în- pînă noaptea tirzia. Vezi adeseori ureînd scările la pentru ajutorul concret dat for­
maţiilor artistice din Aninoasa
şi Iscroni, tineretul de aici o
un metru pătrat. Abavitul sau şii, castraveţi şi ceapă. Pentru se tratează cantităţi mici, us­ apreciază şi o stimează aşa
germisanul poate ii folosit şi arpagic se folosesc 50 gr. la un carea se poate face pe hîrtie
sub formă de pulbere. Se pre­ kg. de bulbi. Pentru cantităţi sugătoare. Seminţele puse la cum se cuvine.
sară 10 gr. pulbere la un metru mai mari de seminţe se foloseşte zvîntat se controlează şi se în­
pătrat şi se amestecă ou pă porzolatorul, iar pentru canti- torc zilnic pentru a se evita mu- AUREL SLABII
mint, folosindu-se grebla. Trata­ iăţi mai mici se folosesc pungi cigăirea. După uscare se intro­
mentul cu aceste produse poate de celofan sau borcane de sticlă. duc în săculeţ şi se păstrează corespondent
fi făcut şi înainte de a se intro­ Seminţele vor ocupa două treimi pînă la semănare.
duce pămintul în răsadniţe. In din volum şi vor fi agitate timp —O -
acest caz se foloseşte 50 gr. pul­ de 5—7 minute. După tratament, La tratarea seminţelor se poa­
bere la un metru cub pămînt. Cu seminţele se pun în săcuieţi cu­ te folosi una din următoarele Din activitatea
aceste produse reuşim să distru­ raţi şi se păstrează la loc uscat substanţe:
gem germenii bolilor. Trebuie să pînă la semănare. b ib lio te c ii
ştim însă că in sol se găsesc şi — germisan-soluţie în doză
diferite insecte. Pentru combate­ Tratarea pe cale umedă. Da­ de 0,2 la sută (20 gr. praf la clubului ,,11 IU N IE "
rea lor, cele mai bune rezultate că folosim acest procedeu, este 10 litri apă), pentru seminţele
le dă hexacloranuî, care se folo­ necesar să respectăm anumite de varză, roşii, şi castraveţi. Se­ din C ălan
seşte în cantitate de două kg. la condiţii. minţele se ţin in soluţie timp de
un metru cub de păniînt. O ma­ 15 minute; Anul acesta biblioteca clubu­
re parte din Insectele din sol, înainte şi după tratament se lui „II Iunie" din Călan şi-a în­
oum sînt viermii-sîrmă, larvele face proba de încolţire. Semin­ — formalină 0,3 la sută (30 ceput activitatea cu mai multe
cărăbuşului de mai, şi chiar co- ţele care urmează a ti tratate se gr. la 10 litri apă), pentru var­ recenzii, cum ar fi -cele asupra
ropişniţele, mor sub acţiunea a- pun în săculeţe mici de tifon, se ză, roşii, castraveţi. Sămînţa se romanelor : „Atelierul de foc“,
cestui produs. umplu pe jumătate şi se intro­ ţine în soluţie 10—15 minute; „La cea mai înaltă tensiune",
duc în soluţie. Vasul în care se cît şi prin prezentarea la staţia
Dezinfectarea seminţelor prepară soluţia trebuie să fie de — piatră vînătă 0,5—1 la su­ de radioficare a unei seri lite­
sticlă sau de metal emailat. Cu tă pentru roşii, ardei, ţelină, rare pe tema operei lui Mihail
de legume aceeaşi soiulie se pot trata două- ceapă. Sămînţa, se ţine în solu­ Emitiescu. Biblioteca acordă a-
trei serii de seminţe, avîndu-se ţie 10— 15 minute. După trata­ tenţie şi celor 6 biblioteci vo­
Seminţele rejîrezintă o cale grijă ca după fiecare tratament rea cu piatră vînătă, seminţele lante pe care le-a infiinfat în
importantă de transmitere- a bo să se complecteze cantitatea de se trec prin apă şi var şi a.poi secţiile uzinei. Păcat insă că
Iilor de la un an la altul. Ger­ soluţie absorbită. Este necesar se spală. responsabilii cu munca culturală
menii bolilor se găsesc în gene­ să ştim că un kilogram de se­ din comitetele de secţii nu acor­
ral la suprafaţa seminţelor. In minţe absoarbe pînă la 0,5 litri Lucrările enumerate mai sus dă suficient sprijin acţiunilor în­
cazul cînd nu sînt distruşi prin apă. se execută înainte de semănat. treprinse de către biblioteca clu­
tratamente chimice, ei pot să După răsărirea plantelor, ră ­ bului.
producă infecţii, odată cu apari­ Trebuie avut grijă ca soluţia sadniţele sini invadate de o se­
ţia tinerelor plante. De aceea, pe care o folosim să fie proas­ rie întreagă de dăunători c a : Pe lingă cele aproape 14.500
dezinfectarea seminţelor repre­ pătă. Nu se permite tratarea se­ păduchii de frunze, purecii de de volume existente la sfîrşitul
zintă o lucrare obligatorie, mai minţelor cu soluţii vechi. Solu­ frunze, ploşniţele, etc. Contra a- anului 1958, biblioteca noastră
ales la legumele cultivate pe ţia folosită şi cea nefolosită tre­ cestora se poate lupta prin pră- îşi va mări fondul de cărţi în
cale forţată. Tratarea seminţe­ buie vărsată într-o groapă, care fu-iri cu hexacloran sau stropiri acest an cu încă 1.000 de vo­
lor se poate face atît pe cale us­ se astupă. cu o soluţie de ecatox 20 în doză lume.
cată, cît şi pe cale umedă. de 0,1—0,2 la sută.
După tratare, urmează spăla­ Cei mai activi cititori din luna
Traiarea pe cale uscată. La rea seminţelor în două-trei ape Aplicarea acestor recoman­ ianuarie a. c. sînt tovarăşii loan
tratamentul prin acest procedeu curate pentru înlăturarea- urme­ dări asigură obţinerea unui ră­ Cimpoieşu, loan Sepniţki, Sa-
se întrebuinţează produsul ger­ lor de substanţe toxice. Urmea­ sad sănătos, in stare să dea veta Finaru şi Maria Petroiescu.
misan în cantitate de 3—5 gr. ză zvintarea seminţelor, care se producţii mari de legume şi zar­
la un kg. sămînţă de varză, ro- va face in cameră la o tempe­ zavaturi şi de bună calitate. Bibliotecara clubului, tov. Ro-
ratură de 18--20 grade C. Cind zalia Gutean, este hotărîtă ca în
Ing. Gh. LEFTER acest an să obţină rezultate şi
mai bune în munca cu cartea.
cercetător la Staţiunea experi­
IOSIF CRAŞCA
mentală pomicolă — Geoagiu
corespondent