Page 2 - 1959-11

Fag. 2 . A*
yUtgSSESEËE

Intr-o secfie de tinerel LA O U d I R •» n

t.-.,í.*1- Şi- .V[¦i l . l'K jii Lt -•

rÂdunar6a generală de dare în activitatea lor, El au arătat i i i o meserie
de seamă şi alegeri a organiza­ că în ce priveşte controlul teh­
ţiei de bază U.T.A1. din secţia nic al producţiei, sînt încă mul­ Începutul acestui an şco­ s-au şi angajat să spriji­ spunea toih Victor Cocean, acum sînt rodnice. Ptde-
metalurgică a fabricii chimice te lipsuri. Unii Controlori nu lar a adus elevilor şcolii Uca eieviior în uzină se
din Orăştie — secţie de tineret urmăresc îndeaproape fluxul teh­ medii din Cugir o bucurie ne cu tot ce pot punerea directorul şcolii. Sînt pur desfăşoară cu succes. A-
fruntaşă — a scos în evidenţă nologic al pieselor. Aceasta face neaşteptată.- Practica in tît elevii cit Şi muncitorii
producţie, pe care pînă a- in practică a acestei ini­ şi simplu entuziasmaţi. O- care îi instruiesc, depun
ca uneori să apară goluri în tunci o făceau la sfîrşitul multă slrguinţă. Din cla­
faptul că sub conducerea şi în­ anului şi numai clteva zi­ ţiative. Măi rămînea să rele de practică în uzină, sa a VIII-a, elevii Olimpia
drumarea organizaţiei de partid, producţie. Ei au cerut să se e- le, o fac acum in tot tim­ Pavel, Dan Butoi, Măria
. tinerii de aci, alături de cei limine stocul de piese turnate, pul anului, cîte 4 ore pe fié de acord şi conduce­ în mijlocul muncitorilor, Căpăţînă şi alţii, au învă­
vîrstnici, au muncit cu elan pen­ cum este cel din atelierul IV me­ săptămînă, la uzina me­ ţat deja denumirea scule­
tru îndeplinirea şi depăşirea canic. De asemenea, ei au cerut talurgică din localitate. rea Uzinei. Dar, şi aceas­ care trebuie să spun li lor, au învăţat părţile prin­
pianului de producţie, pentru maiştrilor să 9e preocupe mai cipale ale maşinilor-unelle
creşterea productivităţii muncii îndeaproape de aprovizionarea Cum să nu se bucure de ta, a fost entuziasmată de înconjoară cu- toată dra­ şi fac progrese vizibile in
şi realizarea de economii, obţi- cu materiale a secţiilor. o astfel de surpriză ? In minuirea lor. Eva Bălan,
- nînd succese importante. uzină, elevii au ta dispo­ propunerea conducerii şco- gostea, faptul că au acóló Lucia Luca şi Liviu Gru-
Biroul organizaţiei de bază a ziţie maşini-unelte mo­ ian din clasa a IX-a, de
Această secţie şi-a îndeplinit fost criticat pentru că nu s-a derne, îndrumarea califi­ lii. la dispoziţie maşini mo­ instruirea cărora se ocu­
lună de lună sarcinile de pro­ preocupat îndeaproape şî cu răs­ cată din partea maiştri­ pă muncitorii Elena Mi-
ducţie. Productivitatea muncii a lor-, sprijinul permanent şi După ce s-a stabilit că derne, că sînt iniţiaţi să cu, Vasiie Zuga şi loan
cunoscut de asemenea o conti­ punderea cuvenită de ridicarea atent al muncitorilor. Şi- Pavel, au obţinut de ase­
nuă creştere. Cum era şi firesc calificării tineretului. Această de­ apoi, la absolvirea şcolii, începînd din anul şcolar le mînuiascâ, au trezit menea rezultate bune. Ei
în ^atenţia biroului organizaţiei' ficienţă a pornit de ia tov. Au­ odată .cu diploma de ma­ mînuiesc acum freza şi
de bază a stat şi problema rea­ turitate, ei vor primi şi 1959— 1960, elevii şcolii in elevi o adevărată pa­ strungul şi execută piese
lizării a cît mai multă econo­ rel Filipaş, membru în birou, certificatul de muncitor necesare maşinilor de cu­
mii. Colectivul acestei secţii, ca care răspundea de mutica de calificat. Nu este acesta medii vor face practica îti siune pentru munca în sut. Eugen Mărculeţ, din
răspuns la chemarea celor 8 în­ producţie şi ridicarea calificării un prilej de mare bucu­ clasa a X-a, învaţă mese­
treprinderi din Capitală, s-a an­ profesionale a tineretului. Deşi rie ? uzină în tot timpul anu­ producţie. Ei au devenit ria de frezor, iar Măria
gajat să realizeze în acest an Marcă şi Eugenia Qildău,
700.000 lei economii. Şi acest s-a hotărît să se deschidă un Aşa a pornit lui,. s-a ho.tărît trimiterea mai ¦ordonaţi, mai maturi tot din clasa a X-a se pre­
angajament a început să prin-, curs de minim tehnic, acesta nu gătesc să devină rectifica­
dă Viaţă. în primul trimestru, şi-a început' încă nici acum ac­ iniţiativa unui delegat lă Bucureşti, in gíndité. Şi acest lu­ tori. Muncitorii Toader Tu-
s-au economisit 534.440 lei, tivitatea. Biroul organizaţiei de dorache, frezor, Maria Ro­
secţia fiind declarată fruntaşă bază va trebui să ia'în cel mai Irică de la sfîrşitul anu­ pentru a studia experien­ cru se simte şi ta studiul şu şi Teodor Cazan recti­
pe Ministerul Industriei Petro­ scurt timp măsuri pentru des­ lui şcolar trecut, direcţiu­ ficatori, îi ajută cu dra­
chiderea acestui curs. nea şcolii (director tov. ţa de. acolo. La întoarce­ teoretic. Elevii învaţă a- goste. Ei lucrează acum si
Victor Cocean), a obser­ singuri ia maşini, iar pie­
Tinerii au cerut noului birou vat că în ce priveşte poli- rea delegatului, lucrurile cum cu mai multă serio­ sele executate sînt de ca­
tehnizarea învăţămîntului, litate.
rezultatele nu sînt mul­ au devenit clare. S-au zitate, obţin nóte mai bu­
ţumitoare. B drept că Primele rezultate sînt
şcoala dispune de un ate­ sttîns din nou toţi facto­ ne... rodnice. Desigur, mai sînt
lier înzestrai cu cele ne­ şi unii elevi care deprind
cesare practicii elevilor, rii competenţi şi au ales Părerea că prin practica mai greu meseria. Aceştia
dar, mai departe de fap­ sînt mai slabi şi la învă­
tul că aici elevii primeau o comisie de politehniza- în uzină s-a făcut un pas ţătură. De aceea, cei doi
doar primele noţiuni cu ingineri care supraveghea­
privire la producţie, nu s-a re dintre profesorii şcolii chibzuit şi util în ce pri­ ză practica elevilor in li-
putut trece. Nici practica zină, au propus comisiei
în uzină, care o efectuau şi ingineri şi tehnicieni veşte politehnizarea în­ de potitehnizare şi consi­
elevii claselor a V ili-X I liului pedagogic, să se
clteva. zile ta sfîrşitul anu­ din uzină, împreună cu văţămîntului médiu de cui- acorde o atenţie mai ma­
lui, nu dădea rezultatele re Orelor de fizică, chimie
dorite. Ce era de făcut ? conducerea uzinei, s-a sta­ tură generală, îl împărtă­ Şi matematici.

Se cunoştea faptul că bilit ca elevii să facă şesc şi tovarăşii din con­ Aceste greutăţi sînt i-
Şcoala medie „A. Vlaicu nerente începutului. Iniţia­
lului şi Chimiei, ,ttWf |l ill ilI |||ili :illllllllll!llll!llil!lllillli!h,,. să acorde mai din Bucureşti, iniţiase practica în secţiile meca­ ducerea uzinei şi munci­ tiva Şcolii medii din Cu­
practica elenilor în pro­
si premiată cu multă atenţie în- ducţie la uzinele „Semă­ nic şef şi mecanică II, cîte torii. Tov. Nicoiae Roşu, gir este cit se poate de
nătoarea", în iot timpula-
fl2.000 lei. in  l e $ e H în orgaiîizaţiile vătămîntiilui se- nului şcolar. S-a convocat 4 ore pe săptămînă, pe Secretarul comitetului de utilă. Practica în uzină
atunci consiliul pedagogic
trimestrul II s-au ?jg b a z ă U. T. M. raJ ireGi şi s-a discutat posibilită­ clase, dintre care 2 ore partid al uzinei, a spus a elevilor, care la absol­
ţile p e . care. le are Şcoala
r . venţa. Mulţi ti­ pentru clasele a VllI-a şi că iniţiativa conducerii vire vor primi odată cu
medie din Cugir de a
. neri din cadrul trece la efectuarea de a IX-a şi o oră pentru cla­ şcolii este demnă de toa­ diploma de maturitate şi
către elevi a practicii în
însufleţit de documentele pie- secţiei s-au înscris şi urmează tot. timpul anului, la uzi­ sele a X-a şi a Xl-a, să tă lauda. certificatul de muncitor ca­
, narei C.C. aî P.M.R. din 13-14 na metalurgică. Consiliul
cursurile şcolii medii. Bău este pedagogic a găsit că a- fie ore de predare a no­ — Făcîtid practica în: u- lificat, este un pas demn
iulie a.c., colectivul secţiei şl-a ceastâ formă ar fi foarte
mărit angajamentul iniţial' cu că unii din ei ca Ion Dăramuş bine venită şi utilă. S-a ţiunilor teoretice legate zitiă, elevii se obişnuiesc de toată lauda spre poli­
încă 850.000 fel. Descoperind şi discutat apoi şi cu părin-
punînd în valoare mii rezerve şi Vasiie Danciu II, întîrtlpinînd ¦ţii elevilor, într-o adunare de m-eseriile pe care elevii cu munca, învaţă 0 mese­ tehnizarea învăţămîntului
interne ale secţiei, tinerii de aci convocată în acest scop,
şi aceştia nu numai că şi le-aii ales. Apoi s-a în­ rie, primesc o educaţie mai de cultură generală. Şi
au realizat în irihiestful fii
uriele greutăţi, s-au retras. Po­ s-au declarat de acord, dar tocmit programa de des­ complectă. Noi sîntem mul­ n-ar fi rău Că această ini­
370.000 lei economii. Totalul e-
ziţia acestor tovarăşi a fost cri­ făşurare a practicii elevi­ ţumiţi de felul cum sé ţiativă să fie urmată şi de
conomiilor realizate de colectivul
ticată de tinerii Virgil Crăciun lor în producţie, progra­ comportă ei. Ne creşte ini­ alte şcoli din regiune, ca­
acestei secţii de tineret fruntaşe,
şi. Gheorghe Constantin. Ei au mă care a avut în vedere ma cînd îi vedem cu cită re au astfel de posibili­

cerut noului birou să plină în instruirea temeinică a ele­ stăruinţă învaţă să mî­ tăţi.

discuţia adunării generale pe vilor, în aşa fel, ca la nuiascâ maşinile. GH. PAVEL

se . ridică fa 1-707.544 lei. acei tineri clare lipsesc neftiotî- tërminarea şcolii, aceştia — Sînt elevi care au

, Succesele dobîndite în reali­ vat de la cursuri, să capete şi certificatul de şi început să lucreze sin­

muncitor calificat. guri la maşini, spune rec­

zarea de economii se- datoresc Rezultatele obţinute în teali- Pentru supravegherea tificatorul íosif Mareş. De

bunel organizări a procesului de zarea planului de producţie, practicii, elevilor în u- pildă, elevul Eugen Mareş

producţie, ajutorului permanent creşterea - productivităţii muncii zină şi pentru pre­ din clasa Xl-ă lucrează

acordat de personalul tehnic şl şi realizarea de economii, cît şi darea noţiunilor de teh­ singur piese complicate.

ingineresc. în alte domenii sînt un imbold nologie a meseriei, uzi­ La fel, eleva Marta Ban-

Tinerii de aci au înregistrat în murtCa de viitor. Noul birou na a desemnat pe ingi­ ciu din clasa IX-a, execu­

succese, însemnate atît în ce pri­ va ‘trebui să acorde o mai mă­ nerii Ioan Stanca Şi Mir- tă strungiri interioare Şl

cea Oprea. exterioare la grăiferul ma­

veşte dezvoltarea mişcării de re atenţie întăririi vieţii interne Practica In uzină şinii de cusut. Şi mai sînt
şi alţii, Cărora li se pot
inovaţii şi raţionalizări, cît şi pe de organizaţie. In adunările ge­ este privită cu toată încredinţa maşinile fără

linia muncii patriotice. în pre­ nerale să fie discutate proble­

zent, 26 de tineri sînt purtători mele care îi frămîntă pe tineri, încrederea nici o teamă. Acesta este
un lucru care m ă face
ai insignei „Brigadier ai mun­ diferite aspecte ale producţiei, Elevii, părinţii aces­ să fiu convins- că iniţia­
tora, conducerea şcolii, tiva ca elevii să facă prac­
cii patriotice“, iar alţi 30 tineri, să se facă o analiză temeinică conducerea uzinei şi mun­ tică în-'uzină, în mijlocul
citorii cărora li s-au în­ nostru, va dă cele mai
care au prestat peste 100 ore asupra activităţii fiecărui ute- credinţat spre instruire e- bune rezultate.
tevi, privesc cu încredere
de muncă patriotică, vor primi mist în parte asupra modului această nouă formă dé Primele rezultate

în curînd această insignă. cum îşi îndeplineşte sarcinile

Toate aceste rezultate obţinu­ de organizaţie şi cele pe care

te de tineret nu ar fi fost posi­ le are pe linie de producţie. In practică în producţie. ' 1 Dintr-un scurt referat al

bile fără ajutorul organizaţiei acest fel. rezultatele muncii vor — Nici nu mă aştep­ tov. ing. loan Stanca şi

de partid (secretar Vasiie Ho- fi mai rodnice, iar activitatea or­ tam ca elevii să pri­ Mircea Oprea, se poate

ria), acordat în mod permanent ganizaţiei U.T.M. se va ridica mească cu atita satisfac­ vedea că primele rezultate

organizaţiei de bază U.T.M. ia nivelul sarcinilor ce-i stau în ţie noua formă de prac­ înregistrate de la începu­

Tinerii au criticat cu mult cu­ faţă. tică a lor in producţie, tul anului şcolar şi pînă Octavian Chiru din clasa a Xi-a

raj lipsurile ce s-au manifestat Ing. SERGIU IVANOV

O excursie

Pentru folosirea din plin a celor 480 minute ale ziîei de lucru mai vrem să rămînem iar sub plan... Să dar ar fi fost foarte bine dacă tov. cienţe este necesar ca maiştrii să interesantă
se ia odată măsuri împotriva mecani­ Ciupercă ar fi adăugat că aerul se stea alături de mineri. In acest scop,
Schimbul Ia faţa locului cilor. Minerii se zbat în abataje, iar ei pierde pe reţea şi că în abataje ajun­
pleacă înainte de a se fi terminat şu­ ge într-adevăr la O pfefeiitne scăzută. maiştrii trebuie să-şi planifice astfel Zilele trecute, elevii clasei a
tul. Dacă reţeaua ar fi ftiâi bine întreţi­
nută,' pierderile âr fi mult mai mici. timpul îneît ia începutul şi sfîrşitul ÎX-a de la.-şcoală tnciiie mixtă
Avea dreptate mineriil. La Petrila, Aceasta însă necesită mai multă con­
ca şi la alte exploatări de altfel, se ştiinciozitate din partea mecanicilor, stilului să se găsească în mină, să din Cugir au organizat o ex­
mai practică obiceiul ca utlii mecanici folosirea din plin. a timpului de lu­
de mtifieâ t de locomotivă să-şi părăsească' garni­ cru, ceea ce nu se facei ajute minerii în organizarea lucrului, cursie în cătunele Că lene şi Mu­
turile înainte de a le veni schimbul.
Prin urmare, în loc ca minerii să fie Mina Petrila a plătit de multe ori cferindu-le totodată şi un frumos c- geşti, la care au fost invitaţi şi
ajutaţi, ii se pun piedici. însemnate sume de bani drept penali­
zări pentru nerespectarea normelor la xemplu. Aşadar, schimbul la locul de elevi din celelalte clase.
iată un alt caz. calitatea cărbunelui. Minerii, în ma­ Cu această ocazie, s-a urmărit
Extragerea ă 30.000 tone de cărbune de oameni. Dar despre acestea ne vom locui de muncă, muncitorii din regie ...Pînă la ora !4 mai erau vreo 15 rea lor majoritate, se străduiesc să murtcă trebuie Să fie făcut de toţi ca elevii să cunoască practic
peste pia.rnt anual şi realizarea s ocupa în alt material. Să vedem aşa­ sîhl departe dé aceasta. „Cu o jumăta­ minute. Cu toate acestea, iîngâ poar­ aleagă şistul. De multe ori însă ei muncitorii şl tehnicienii, indiferent că repartizarea zohelor de vegeta­
3.600.000 lei economii suplimentare la dar, cauzele pentru care randamentele te de oră înainte de sfîrşitul fiecăriii ta principală de la mina Detrila,- se primesc vagonete murdare, al căror lucrează în subteran sau ia supra­ ţie în raport cu altitudinea. In
preţul de cost, nu-i deloc1o treabă u- obţinute sînt încă sub posibilităţi. schimb — spunea tov. Gheorghe Giur- formaseră cîteva grupuri de oameni, fund f - 1 ba uneori chiar un sfert din faţă. scurtele popasuri făcute, proî.
şoară. Dimpotrivă, acest lucru cere o giu, preşedintele comitetului de între­ gata de plecare. Pe măsură ce sc capacitatea vaognetelor — conţine ste­ Ana Bran ie-a vorbit elevilor
preocupare a întregului colectiv, cere Existenţa unui număr mare de bri­ prindere — găseşti o mulţime de oa­ apropia momentul cînd sirena avea să ril. Explicaţia este simplă: nu toate Minerul Peter Moise a făcut într-’o despre compoziţia muntelui Dră-
muncă multă şi chibzuită. Cifrele de găzi cu sarcinile de plan neîndeplinite meni aşteptind la puţ, să fie scoşi fa anunţe sfîrşitul şutului, grupurile de­ vagonetele se curăţă. Şl totuşi pentru recenta donsfătuire ds producţie pro­
mai sus, reprezintă angajamentele mi­ este cauzată atît de slaba preocupare suprafaţă. De remarcat că aceştia nu veneau din ce în ce mal numeroase. treaba aceasta există* în afară de in­
nerilor din Petrila- pentru anul acesta. a conducerii tehnice a exploatării ş,i sînt mineri, ci oameni de la întreţi­ Cînd primele sunete ale sirenei au stalaţia de curăţit, oameni. Aceştia în­ punerea ca transportul personalului dc gana, cît şi despre etajarca
Sfîrşitul anului se -apropie. Momentul sectoarelor pentru asigurarea celor mal nere, care deohicei Intră ultimii în străbătut depărtările, oamenii de la să nu-s controlaţi în muncă şi urma­ la suprafaţă in Subteran Să înceapă plantelor întîl'nite,
cînd minerii îşi vor pune în, t balan­ buhe condiţii, de miincâ minerilor, cît mină". poartă au şi părăsit incintă minei, Ifl rea se vede.
ţă sarcinile şi realizările bate la uşă. şi de folosirea insuficientă a celor 8 acest timp, în abataje, minerii se cu 15—20 de minute mai devreme, Vizitînd şcolile din Călene si
încotro va înclina . balanţa ? ore ale zilei de lucru. in aceeaşi problemă, inginerul Oc­ luptau cu cărbunele, iar în ateliere, Muncitorii din subteran întîinpihă
tavian Boca, şeful sectorului III, spu­ muncitorii conştiincioşi, comuniştii, dă­ serioase greutăţi la Intrarea şl ieşi­ pentru a favoriza astfel efectuarea Mugeşti, excursioniştii au dăruit
Bilanţul celor, trei trimestre înche­ Minerii pierd timp preţios din cau­ nea că „maişlril sînt primii care ies deau bătălia pentru a termina de re­ rea din şut din cauza transportului pe
iate acum o lună., nu !e-a. ad.us prea za deselor caramboaie care au loc pe din mihă. aşa încit oamenii sînt lio- parat alte cîteva ciocane de abataj. puţ. Aceasta împiedică schimbarea la schimbului ia locul de muncă. Este elevilor de aici diferite obiecte
multă bucurie minerilor de la Peirila. galerii, datorită faptului că liniile fe­ siţi de orice îndrumare sau control locul de muncă. In legătură cu aceas­
Din cifrele de mai sus au realizat abia rate sînt prost întreţinute. Unii factori !a sfîrşitul schimbului". Se ştie însă Ce dovedesc toate acestea ? In pri­ tă problemă, minerul fruntaş Peter o propunere care trebuie studiată cu confecţionate în atelierele şcolii.
17.000 tone de 'cărbune şi ceva peste de răspundere de ia mina Petrila cau­ că mâiştrii au un rol deosebit în pro­ mul rînd o slabă organizare a lucru­ Moise de la sectorul II, sptinea :
1.500.000 lei economii la preţ"' de tă să justifice această situaţie, sus- ducţie. Prin holărîrea plenarei C.C. al lui, de care se fac vinovaţi maiştrii multă atenţie $1 a cărei aplicare, în Pentru a cunoaşte mai bine fru­
cost. ............. ' ţinînd că personalul însărcinat cu în­ P.M.R. din iulie a.c., salariile lor au — Minerii nu pot să folosească din
treţinerea lucrărilor miniere este insu­ crescut foarte mult. Odată cu aceasta mecanici şi inginerii sectorului me­ plin cele 8 ore aie zilei de muncă şi afară de faptul că nu pune probleme moasele peisaje ale regiunii, ia
De ce s-a realizat însă, trebuie să crească şi contribuţia din cauza efectuării greoaie a tran­
mimai atît ? ficient. Realitatea însă este alta. Oa­ lor în pfocestil de producţie şi mai a- canic şi in al doilea rînd, o slabă sportului personalului pe puf. De mul­ deosebite, va constitui un pas impor­ întoarcere ei au coborît pe Rîul
les simţul de răspundere. Or, ia Pe­ muncă politică de masă în sprijinul te ori, la orelé schimbării lucrului, pot tant în lupta pentru folosirea din Mare.
' Una din cauzele pentru care rea­ meni sînt destui, dar nu lucrează aşa trila se întîlnesc multe cazuri cînd întăririi disciplinei. fi întîlniţi mineri la rampa puţului,
lizările minerilor petrileni sînt sub po­ cum trebuie. De multe ori în loc de dispoziţiile date de maiştri nu sînt aşteptînd să fie coborîţi în subteran. plin a celor 480 de minute ale zilei Elevii şcolii- medii clin Cugir,
sibilităţi, o constituie, numărul mare 8 ore, personalii! de Ia întreţinere lu­ luate ?n seamă. Aceasta dovedeşte că Alte deficienţe
de brigăzi rămase în fiecare lună sub ei nu au destulă autoritate în faţa Conducerea exploatării ce părere de lucru, „in acest fel — îşi susţinea aşteaptă cu nerăbdare Ziua ’ele
plan. Aşa, de exemplu, la sectorul I, crează cîte 6—7 ore, restui de timp muncitorilor, Dar şl mai rău este fap­ Mirierul Gheorghe CroitorU, şef de are? Nu poate fi înlăturat acest ne-
în cursul primelor două decade din fiind folosit în alte scopuri ca, de pil­ tul că nici maiştrii nu respectă întrt-- brigadă în sectorul II al minei Petri­ ajufts ? . tovarăşul Peter Moise propunerea — 7^ Noietnbrie, deoarece în aceas­
luna octombrie, din cele 15 brigăzi deauna dispoziţiile date de conducerea la, cu care am discutat despre folosi­
dă. pregătirea pentru plecarea din şut. exploatării. rea din plin a celor 8 . ore de lucru, Cîfevâ propuneri minerii nu vor mal fi nevoiţi să se tă zi ei vor pleca din nou jn-
existente, 10 erau cu Sarcinile de plan Este uşor de înţeles că nici lucrările ne-a spus următoarele:
Mai multă disciplină Din cele de măi stis rezultă că rea­ îngrămădească pe rampa puţului, iar ir-o excursie tot afit de iriterc-
neîndeplinite. Di. fapt, aceasta şi jus­ ce, Ie cad în sarcină nu sînt bine e- înrîndttî mecanicilor — Cînd să lucrezi ihai bine, te tre­ lizările minerilor de la Petrila riti sîht ora începerii lucrului îi va găsi în sanţă, la Grădişte şt îm p re ju ­
pe măsura posibilităţilor, printre al-
tifică rămînerea sectorului în urmă în xecutatc. In biroül sectorului Iii, între şeful zeşti că presiunea e scăzută, sau télë şi dătorita făptiilui că nu toţi abataj". MOIVICA" HIRTGPfeANU
chiar că lipseşte aerul comprimat. muncitorii folosesc bine timpul de lu­ - şl IONICA BAftBU
această perioadă cu mai bine de 3.200 Maiştrii să se ridice sectorului şi un miner ce abia ieşise cru. Pentru eliminarea acestei defi- Ddr cu aceasta tiu s-a rezolvat to-, eleve ale cfasei ă IX-a
!a nivelul sarcinilor din şut, a avut loc înfr-o zi următdâ- Pe de altă parte, inginerul Petru tul. Chiar dacă minerii ver intra ia
tone cărbune. rea discuţie: Ciupercă, şeful sectorului electro-meca- timp în abataje, dacă nu vor avea
In afară de aceasta, mai sînt şi alte actuale , — Spuneţi dvs., tovarăşe inginer, e rilc, âfirnta că de la staţiile de cdm-
frumos ?ă am lăsat cărbuhele jos ? presoare aerul pleacă la o presiune des. condiţii bune de lucru tot nu vor pu­ Pregătiri penfru f<sslivâ?u!
deficienţe care diminuează realizările Că timpul de lucru nu este bine îo- De ce n-au venit vagonetele ? Noi nu tul de mare. Aceăsia este adevărat, tea obţine realizări pe măsura efortu­
feiersaî d e §ea?ru
minerilor de la Petrila, "Aşa, de pildă, losit o dovedeşte însuşi faptul că rilor depuse. De aceea e necesar ca
schimbul nu se face la faţa locului de
aglomerarea personalului Ia suprafaţă, în rîndurile mecanicilor şi ale persona­ In vederea celui .'.de-al iM ea
mutică. Dacă minerii din abataje, în.
în vreme ce în abataje se diice lipsă marea lor majoritate, se schimbă la lului de la întreţinere să se ducă o ieştival bienal' de teatru I L

muncă mai intensă, pentru ca şi aici Garantate“, atît !a' Bâita cît Si’în

folosirea timpului de lucru să fie 'satele aparţinătoare, se desfă­
privită cu simţ de răspundere. Comite­ şoară o vie activitate. Astfel, la
tul de partid şi comitetul de întreprin­ căminul cultural din Bălţa se re­
dere vor trebui să acorde mai multă petă piesele „Cerere î t l ‘căsăto­
atenţie acestei profcieiîie. Numai Th a- rie^ şi „Răfuiala“ îti Şâtitl Or-
cest fel, colectivul de itiuhcă al minei mindea', piesete „Gu oiŞteâ-n
gard“- şi „'Logodna fiirtiinciasă“.
Petrila vâ obţine randamente, sporiie Asemenea 'pic&e sfe1pfegăte§c şi
şi îşi va putea duce' lă îndeplinire,
Ia_căminele oultiirate 'din- 'satele
angajamentele iiiâte în întrecere. Hărţăgani şţ Găineiu de Sus.

N. ANDRONACHE s, ,T. BRANEA . corespondent