Page 9 - 1959-11

Pag. 2
^V
In -centrul
problemele producţiei
Tn anîi regimului demoorat-
¦popular mina Teliuc s-a trans­
format radical. Au fost deschise
orizonturi noi, s-a trecut la a-
plicarea metodei de exploatare
în carieră, fiecare Toc de muncă
a fost dotat cu utilaje noi, de
mare productivitate. Harnicilor
mineri de aici le-au fost create
condiţii de muncă tot mai bune.
Despre toate acestea şi despre
alte realizări înfăptuite aici au
discutat cu mîndrie harnicii mi­
neri, membri şi candidaţi de par­
tid, cu prilejul adunării de dare
de seamă şi alegerea comitetu­
lui de partid al minei Teliuc.
Dar, cum era şi firesc, principa­
lul loc în dezbateri l-au ocupat
problemele de producţie. .
Minereu mai mult şi mai
ieftin
Din darea de seamă prezenta­
tă de tov. Tovică Munteanu, se­
cretarul comitetului de partid, şi cut bine că; s-au ocupat îndea­
din discuţii, a reieşit că în pe­
rioada care a trecut de la ulti­
ma adunare de alegeri, comite­
tul de partid şi organizaţiile de
bază de la mina Teliuo s-au o-
cupat cu mai multă competenţă
de problemele de producţie, lu-
înd măsuri în vederea creşterii
producţiei, productivităţii muncii delor înaintate de muncă. Iată
şi reducerii preţului de cost pe
tona de minereu.
Aproape toţi tovarăşii care au
luat cuvîntul au apreciat rezul­
tatele colectivului privind depă­
şirea planului de producţie pe
cele 9 luni ale anului în curs.
Faptul că pînă în prezent ăm
dat fumaliştilor de Ia Hunedoa­ fruntaşii cunoscuţi să apară pu­
ra şi Gălan 7.784 tone minereu
de fier peste plan, că am redus
pierderile planificate cu peste
1.320.000 lei, că în primele luni
ale anului am realizat economii
în valoare de 336.000 lei — a
spus tov. Nicolae Jurcoane, in­
ginerul şef al exploatării — este
un succes care-nu poate fi con­
testat de nimeni. Aceste reali­
zări se datoresc în primul rînd
eforturilor depuse de membrii şi
candidaţii de partid, nrecum şi
ale celor fără de partid în vede­
rea traducerii în viaţă a sarcini­ fără răspundere de unii ingineri,
lor trasate de partid.
Atenţie organizării
procesului de producţie
Comuniştii de la mina Teliuc
nu s-au lăsat însă îneîntaţi de
realizările obţinute. Tn cadrul a- tă faptului că încă se mai pier­
dunăr'ii ei au dezvăluit lipsurile de timp la începutul şutului, se
care mai dăinuie maî ales în do­
meniul organizării procesului de
producţie şi care n-au fost scoa­
se la iveală în darea de seamă
a comitetului de partid.
Cu toate ca cei mai mulţi din­
tre maiştri sînt membri şi., can­
didaţi de partid, totuşi în mun­
ca lor sînt încă' numeroase, de­
ficienţe. De multe ori, din cauza
unora dintre ei, minerii pierd ore acelaşi timp propuneri concrete
întregi din timpul de lucru. „Sînt menite să ducă la îmbunătăţirea
numeroase cazurile, a arătat co­
munistul Petru Nicoară, şef ^de
schimb la staţia de sortare, cînd
maiştrii Leontin Ţîrl'ea, Gheor- tivitate.
IV.LA G O R K I
n j u departe de Moscova, se
•‘ V întind in toată splendoa­
rea parcul şi pădurea de la
Gorki — locul unde Vladimir
llici Lenin a trăit în ultimii ani
ai vieţii. Localitatea Gorki este
des vizitată.
Din toate colturile întinsei
ţări a socilasmului biruitor,
din străinătate, vin numeroşi
oameni ai muncii, oameni de
cultură, tineri pionieri să va­
dă muzeul din parcul Gorki,
să cunoască şi pe această cale
viaţa şi activitatea lui Le­
nin.
Parcul, la intrarea căruia
se află două clădiri singurati­
ce, aşezate pe botul unei co­
line, este un adevărat monu­
ment al naturii. Brăzdat de
alei multiple şi largi, parcul
are minunate podoabe c a : ste­
jari secidari, dintre care unii
măi străvechi decît însăşi Mos-
cova, alei de trandafiri şi di­
verse plante decorative. Jos, în
vale, se întinde un lac minu­
nat înspre care duc cărări stră­
juite de boschete, iar in. zare
se întind cimpiile mănoase ale
colhozului milionar din satul
Gorki.
Pe alei. ori în poieniţele lu­
minoase, se află băncile pe
care se odihnea odinioară Vla­
dimir llici Lenin.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1513
TcmmmtaasBtssBsaaaBssBmaasBsstssBBaaka
g3SSgP3Bg3W:5g.gPl
.... - :
S-a deschis
învăfămîntu!
perfid la safe GH. ŢUŢUI — AL, POPESCU î
Duminică diminea­ „ZDROBIŢI DE POPOR“
In cuvîntul său tov. Ioachlm ţa, la sediul corni- (Falimentul partidelor burghezo-
Moga, secretar al Comitetului M ulul comunal de
Adunarea de dare raional de partid Hunedoara, partid din Băcia a moşiereşti, 1944—1947)
de seamă şi alegeri a
Comitetului de partid al minei 120 pag. 2,35 lei
Teliuc care a participat la adunare, a acul loc deschiderea invăţâmîntulul Lucrarea prezintă momente din
ghe Nistor şi Ludovic Steranco scos în evidenţă contribuţia co­ de partid. La -deschidere au partici­ lupta poporului muncitor, care
absentează nemotivat, vin la
muncă în stare de ebrietate sau muniştilor la îmbunătăţirea con­ pat toţi membrii şi candidaţii de descătuşat la 23 August 1944
dorm în timpul şutului. Datorită
pasivităţii de care dau dovadă tinuă a procesului de producţie. partid ai organizaţiei de bază din din robia fascistă, s-a ridicat
aceşti maiştri faţă He sarcinile
ce le revin, la staţia de sortare Din problemele importante ridi­ G.A.C. şi tovarăşi din activul !ară de sub conducerea partidului comu­
se creează greutăţi care împiedi­
cate Ia această adunare — a a- partid încadraţi în cele două forme nist la luptă pentru făurirea u-
rătat vorbitorul — reiese că în de inoăţămbii (un cerc de, studiere a nei vieţi noi, împotriva reacţiu-
direcţia, organizării producţiei economiei concrete şi unul de studiere nii, în fruntea căreia se găseau
mai sînt însă multe de făcut. a Statutului P.M.R.). partidele de clasă ale burgheziei
Gomitetui de partid ţ i organiza­ Prima lecţie, „Expunerea iooarăşitiui şi moşierienii.
ţiile de bază n-au militat sufici­ Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea solem­
Prin lupta sa poporul mun­
că bunul mers al procesului de ent pentru ridicarea pe o treap­ nă a Marii Adunări. Naţionale cu pri­ citor a zdrobit banda de asa­
producţie. Or, această situaţie,
deşi a fost cunoscută îndeaproa­ tă mai. înaltă a întrecerii socia­ lejui celei.de a XV-a aniversări a eli­ jr "Alexandru Lixăndroi, şef de echipă, şi Iordache ’Ailoaie ] sini şi spioni imperialişti ai
pe, nu a intrat în sîera preocu­ liste.. N-a existat un control în­ berării patriei noastre de sub jugul I[sîn t dpi turnători de la uzina „Victoria"-Călan, care în afară \ cărui cuibar erau partidele bur-
părilor biroului organizaţiei de
bază de la staţia de sortare şi deajuns de eficient, asupra res­ fascist“, a fost prezentată de tov. l de faptul că-şi depăşesc lunar normele cu peste 20 la sută, j ghezo-moşiereşti, punînd astfel
nici în aceea a comitetului de pectării hotărîrilor luate şi asu­ Târok Guerilă, propagandist.
partid al minei. pra îndeplinirii sarcinilor de că­ l lucrează fără rebut. ‘j capăt politicii antipopulare şi
tre fiecare membru şi candidat 'Anul acesta la
Comitetul de partid şl birou­ de partid. Pe linia muncii poli­ G.A.C. din satul L IN CLIŞEU: Cei doi turnători în timpul pregătirii unei •! antinaţionale dusă de aceste
rile organizaţiilor de bază au fă­
I forme. ¦ *T partide în întreaga lor existen­
proape de mobilizarea comuniş­
tilor, şi prin el a tuturor munci­ ţă.
torilor, la realizarea ' sarcinilor
de producţie. Din darea de sea­ tice este nevoie să se acorde o Turdaş, raionul O- - j t»M# WJ 1—7 ImJ u J I l l —/ l t U -J C t 1 _ 7 I f I fi h —t t / «-_/«-_,/1 f . f , >. f. f , *y f *
mă n-a reieşit însă cum s-au o-
cupat atît organizaţiile de bază atenţie mai mare educării tine­ răşlie, funcţionează Cursuri de calificare CORNEL1 POPESCU
cît şi comitetul de partid de ex­ pentru excavatorişti
tinderea şi generalizarea meto­ relului în spiritul moralei comu­ un cerc de studiere a Istoriei P.M.R. *• „SPORNICA E MUNCA,
de ce, în cuvîntul lor, numeroşi niste, imprimării în conştiinţa anul 11 in care sini încadraţi toţi mem­ BOGATA E VIAŢA
mineri au făcut observaţii criti­
ce la adresa comitetului de par­ tuturor muncitorilor, inginerilor brii şi candidaţii de partid, precum şi COLECTIVIŞTILOR DIN
tid pentru că n-a vegheat şi n-a
îndrumat ca muncitorii cu o ca­ şi tehnicienilor, a atitudinii so­ un număr însemnat de tovarăşi din In cadrul I.G.S.H. a luat fiin­ însuşesc lecţiile predate. Prin­ CEACU"
lificare mai înaltă să se ocupe ţă în vara acestui an un curs tre cei mal sîrguimeioşi cursanţi
de ridicarea nivelului profesio­ cialiste faţă de muncă şi a gri­ aciicul fără de partid. de calificare în meseria de ex- se numără tovarăşii Ferencz 76 pag. 1,50 lei
nal ăl tinerilor mineri. Acest lu­ cavatorişti. Zi de zi, muncitorii loan, Atanasîu Florescu, Con­
cru a dus acolo încît alături de jii faţă de avutul obştesc. Iri ziua de 26 octombrie, cu prilejul calre urmează acest curs înva­ stantin Lăcătuş şi alţii. Broşura prezintă rezultatele
* deschiderii învăfâmtntuiui de partid, ţă lucruri interesante în legă-
tură cu meseria în care ei vor La propunerea tovarăşului obţinute de gospodăria agricolă
să se caliiicte. Apoi cele învăţa­ Teodor Weîszler, în cadrul
In noul comitet de partid au tov. Ktss Andrei, secretarul comitetului te în cadrul cursului sînt aplica­ cursului de calificare s-a orga­ colectivă „Gheorghi Dimitrov"
te în practică. Maistrul Pa vel nizat un cu’rs de limba rusă,
fost aleşi tovarăşi cu experienţă comunal de partid, care este şi propa­ Korcek, ajută cu multă bună­ ciclul I. Incepînd cu dată de 4 din Ceacu în cei zece ani de
voinţă pe cursanţi în însuşirea noiembrie a.c. se vor ţine în
în munca de partid, care con­ gandistul cercului, a prezentat in fala meseriei. fiecare săptămână cîte două ore la înfiinţare. In broşură sînt
de limba rusă.
stituie un exemplu în producţie cursanţilor prima lecţie. Este demnă de remarcat sîr- înfăţişate rezultatele obţinute de
guinţa cu care cursanţii îşi NICOLAE TEMEI
şi în activitatea obştească, oa­ In ziua de 30 oc­ colectivişti în dezvoltarea multi­
meni hotărîţi să lupte neobosit, tombrie a.c. a avut corespondent
pentru înfăptuirea tufuror sarci­ laterală a gospodăriei colective,
loc deschiderea in- în creşterea avutului obştesc,
nilor pe care partidul le pune în văţăminialui de veniturile mari obţinute de co­
faţa lor. Ga secretar al comite­ lectivişti şi cum a crescut nive­
tului de partid a fost ales tov. partid şi la G.’A.C. din Spini, raioiwl
Orăştie. Cu această ocazie cei peste lul lor de trai, precum şi înnoi­
Tovică Munteanu. V. PITAN 20 membri de partid, candidaţi şi co­ rile care au avut loc în satul
lectivişti din activul fără de partid colectivizat.
ţini noi fruntaşi în producţie. înscrişi la cercul de studiere a Isto­ La cercul pedagogic „DOUĂZECI DE ANI DE
riei P.M.R. anul II, au ascultat expu­
Economiile în producţie nerea primei lecţii prevăzute in pro­ La ş'coala elementară din sa­ din Totcşti şi Rîu de Mori. Res­ VIAŢA Şl DE LUPTĂ A
pot fi şi mat mari gram, expunere făcută de către pro­ tul Cîrneşti s-a ţinut de curînd ponsabilul cercului, învăţătorul
pagandistul cercului, tov. Kiss Er- cercul pedagogic pentru clasele Dumitru Loghinescu, a condus OAMENILOR MUNCII DIN
Volumul economiilor realizate nest. I—IV. Au participat învăţători cu pricepere activitatea cercului
peste plan este frumos. Dar aici, pedagogic. Gei prezenţi au asis­ SPANIA SUB DICTATURA
în faţa adunării, trebuie să arăt tat la o lecţie de desen preda­
deschis —- a spus ing. loan © Teatrul de stal „Valea Jiu­ tă elevilor din alasa a IV-a. FASCISTA A GENERALULUI
Humă — că posibilităţile exis­ lui" din Petroşani organizează
tente "sînt cu mult mai mari. în aceste zile în raionul Brad După terminarea lecţiei de FRANCO“
Trebuie să subliniez de aseme­ un turneu artistic cu piesa „O- desen, a fost susţinut referatul
nea că problemele privind reali­ chiul babei“. Astfel de specta­ „Predarea desenului în şcoala 72 pag. 1,05 lei
zarea de economii, sînt privite cole vor fi prezentate în ziua elementară". Pe marginea lec­
de 5 noiembrie în comuna Baia -]&* ¦ ţiei predate şi a referatului au Lucrarea editată sub îngriji­
printre.,care Aurel Rotaru, loan de Criş, în 6 noiembrie la Gu­ luat parte la discuţii, printre
Zaha şi Nicolae Badea, care se ra barza, iar în ziua de 7 no­ alţii, învăţătorii Romulus Gure- rea Federaţiei Sindicale Mondia­
iembrie la Brad.
le sedate în evidenţă situaţia
© In zilele de 4 şi 5 noiem­
brie, din iniţiativa secţiei sa­ deosebit de grea în care se află
oamenii muncii din Spania de
Ia instaurarea, în 1939, a dicta­
turii fasciste a lui Franco, o-
prindu-se mai cu seamă asupra
luptei pe care ei o desfăşoară
ocupă în general ele probleme nitare a Sfatului popular raio­ — Sint frumoşi cheanu si Dumitru Ba-rdan. pentru înlăturarea regimului
mărunte, neglijînd problemele nal Orăştie, se va organiza la noii ciorapi fabri­ franchist
importante care Frămîntă între­ Geoagiu o consfătuire cu medi­ caţi din fire de re- V. COC.HECl
prinderea. Economiile nu sînt pe cii din circumscripţiile rurale lon —• spune mun­
măsura posibilităţilor şi datori­ ale raionului. Consfătuirea va citoarea Virginia corespondent
constitui un schimb de experien­ Munteanu, de la
ţă şi cunoaştere a muncii cir­ fabrica de ciorapi Cînd calitatea plinii lasă de do ni
folosesc slab unele utilaje, se a- cumscripţiei rurale Geoagiu, cir­ din Sebeş. In tri­
lege neatent sterilul etc. cumscripţie model. mestrul IV al a-
cestui an, fabrica
In cadrul discuţiilor, membrii © Societatea ştiinţelor medi­ noastră va ' livra
şi candidaţii de partid n-au scă­ cale filiala Deva, secţia ftizio- 95.000 perechi din
pat din vedere să se ocupe şi de logie, organizează în ziua de 5 aceşti ciorapi.
activitatea celor opt organizaţii noiembrie, la sanatoriul T.B.G.
de bază din cadrul exploatării, Geoagiu, o şedinţă de comuni­ Cu aproape 2 ani de zile în mulţumiţi de această realizare,
de organizarea îiivăţămînfului cări ştiinţifice. Vor fi prezen­ urmă, întreprinderea „Economi­ mai ales că pîinea era de bună
de partid, de conducerea organi­ tate cu acest prilej comunicările ca“ din Sebeş a avut buna ini­ calitate. Dar, în ultima vreme,
zaţiilor de masă etc.., făcînd în „Succesele medicinei sovietice, ţiativă de a pune în funcţiune o calitatea plinii lasă mult de do­
călăuză în opera de combaterea brutărie la Petreşti, realizîndu-se rit, mai ales pentru faptul că nu
tuberculozei în R.P.R.", „Con­ prin această măsură aprovizio­ se cerne făina. De cele mai
muncii în toate domeniile de ac­ sfătuirea de ftizio-pediatrie pe narea la timp cu pîine a munci­ multe ori, coaja pîinii — partea
ţară, de la Poiana Stalin şi al­ torilor din localitate. de jos — este plină cu cărbuni,
La început localnicii au fost bucăţi de cărămidă şi chiar pă-
tele.
r o s 'w v 'N / v v »• mînt.
_Sezisat.de această stare, tov.
NO TE DE DRUM lim bi: în rusă şt germană, in grijoraţi de starea sănătăţii combustibilul, şi el se giridea, în Heriea, directorul întreprinderii
„Economica" din Sebeş, n-a luat
greacă şi latină şi In alte limbi lui, el a participat la sărbă­ anii aceia grei pînă şi la a- nici o măsură, iăsînd lucrătorii
de Ia brutărie să lucreze şi pe
pe care Lenin le cunoştea dar toarea pomului de iarnă, a îm­ ceastă neînsemnată economie. mai departe cu asemenea negli­
jenţe.
cu care niciodată nu s-a lău­ părţit daruri copiilor, bucurîn- Numai insistenţele medicilor
E timpul ca acestor neglijen­
dat. du-se de voioşia tor. Intr-un l-au readus in pavilionul prin­ ţe să li se pună cap ăt!
Ani ascultat vocea lui Le­ colţ al unei camere, un căru­ cipal, într-o cameră încăpătoa­ ILI SOIU ROMAN
nin imprimată pe una din dis­ cior trimis de muncitorii en­ re, în camera unde ascultind corespondent
Iată o alee cu trandafiri care seamnă a înţelege şi mai bine curile de gramafon aflate aici, glezi, cînd aceştia au aflat povestirea lui Jak London —
are şi o semnificaţie deosebi­ cît de apropiat a fost de mase o voce clară ca dimineţile de de vestea îmbolnăvirii lui Le­ „Dragoste de viaţă" — Lenirl
tă. In 1951, o delegaţie din şi cit de iubit era de milioane iulie chema oamenii ruşi la nin, in altă cameră nişte ciz­ a închis ochii pentru totdeau­
Republica Populară Roniînă le de oameni ai muncii de revoluţie, la cucerirea puterii. me îmblănite, o şubă de bla­ na.
a adus în dar o parte din a- pretutindeni. Tot aici se află manuscrisele nă, precum şi alte obiecte tri­ Totul în această cameră a In înfîmpinarea
ceşti trandafiri. Vestea aceasta Lenin a venit la Gorki în ultimelor 5 articole dictate de mise de oamenii muncii în rămas neschimbat. Medica­ „Săpfămînii
economiei>u
a ajuns pînă în Bulgaria — urma recomandărilor făcute de Lenin şi tipărite apoi în „Prav- dar lui Lenin. Toate acestea, mentele sint la locul lor, bas­
patria trandafirilor şi bineîn­ medici. Aici era linişte şi Le­ da". Apoi o sumedenie de o- balustradele construite special tonul lui Vladimir llici stă
ţeles că bulgarii au trimis şi ei nin trebuia să-şi refacă sănă­ biecie care amintesc despre pentru ca Lenin să poată ur­ stingher, iar pe mcscioară „U-
trandafiri. Apoi au trimis ce­ tatea, grav zdruncinată in ur­ Lenin, despre marea lui dra­ ca şi coborî ta etaj şi la par­ niversitâţile mele" stau alături Recent, Ia comitetul orăşenesc
hoslovacii şi rinei pe rînd alte ma muncii uriaşe depuse pen­ goste faţă de oameni, despre ter, dovedesc dragostea cu de volumul tui Jak London, P..M.R. Orăştie, s-a analizat acti­
popoare din ţările ele democra­ tru pregătirea şi înfăptuirea dragostea oamenilor faţă de care era înconjurat de acei pe deschis la zguduitoarea poves­ vitatea desfăşurată de sucursala
C.E.C. Din analiza făcută, Ia
ţie populară. La Gorki, pe a- revoluţiei. A fost aleasă aceas­ Lenin. care i-a condus spre zilele lu­ tire „Dragoste de viaţă".
leea pe care adeseori se plimba tă localitate şi pentru faptul lată o fotografie a lui Le­ minoase de azi. Filele calendarului n-au mai \ care au participat reprezentanţi
Vladimir llici, în preajma bâ- că exista legătură telefoni­ nin şi alături un copil. E -k fost rupte, căci inima lui Via- < ai întreprinderilor şi instituţiilor,
reiese că pianul acesîei sucursa­
trînului stejar (de 860 de ani) că cu Moscova. De la Gorki copilul unui muncitor care a W enin a trăit modest de-a dimir llici, organizator al Re­ le a fost realizat, pînă Ia 1 oc­
tombrie a.c., în proporţie de 113
sub umbra căruia Lenin îl Lenin conducea munca de re­ locuit o vară întreagă ta Gor­ lungul întregii sale vie­ voluţiei din Octombrie, a în­
sfătuia pe Alexei Maximovici, facere a ţarii. Aici îşi. pregătea ki. Apoi sala mare unde se ţi. Deşi la Gorki existau mul­ cetat să mai bată.
ori se întîlnea cu tovarăşii şi discursurile pentru congrese, rulau filme cu aparatul de te încăperi, Lenin se retrăgea Am privit patul, camera în­ la sută. La aceasta au contribuit
îri imod deosebit mandatarii
colaboratorii săi, înfloresc azi aici primea pe conducătorii proiecţie, vechi, de peste vre­ de obicei în una din încăperi­ văluită de o tăcere profundă,
trandafirii roşii ai frăţiei pro­ mişcării muncitoreşti din toa­ muri. Lenin invita de fiecare le celui de-al doilea pavilion deşi în ea ne aflam 25 de to­ C.E.C. de la fabricile chimică şi
r„Vidra" din Orăştie şi U.M. Cu-
letare, trimişi ai popoarelor ca­ te ţările, se sfăluia cu ei şi ii dată la filme muncitorii, ţăra­ pe care o folosea drept came­ varăşi, apoi am ieşit afară tă­ gir. *
re au biruit capitalismul şi îndruma. Fotografiile lui nii. muncitori cu familiile şi în­ ră de dormit şi în ace­ cuţi. Sculptura lui Mercurov,
sint stăpine pe destinul şi soar­ Ghiorghi Dimitrov, Marcel Ca- deosebi copiii, ta care ţinea laşi timp, cameră de lu­ închinată memoriei lui Lenin, Dacă ar fi existat o mai mare
ta tor. chin, Bela Kun, şi ale altor foarte mult. Maria Ilicina, sora cru. Aici, in această cameră, căreia artistul i-a închinat 20 preocupare a mandatarilor de la
fabrica „11 Iunie", I.F.E.T.,
ir conducători, documentele afla­ lui Vladimir llici, ilustra mu­ Lenin s-a pregătit pentru Con­ de ani de muncă, ne-a adus
\J'zita rea celor două clădiri te în una din camerele clădi­ zical filmele mute din acea gresul al X-'lea al partidului, aminte că omul purtat pe li­ „1. C. Frimu" şi cooperativa
V unde a trăit şi a muncit rii, discurile imprimate, glă- vreme. întocmindu-şi schiţa raportului nieri, e veşnic viu, prin învă­ ,,f ilimon Sîrbu", rezultatele pu­
teau fi şi mai bune.
Vladimir llici. Lenin are, pen­ suiesc, fiecare în parte despre Tot în această sală Nadef- căci, de obicei, la plenare şi ţătura sa, prin triumful idei­
tru fiecare comunist, pentru activitatea nepotolită desfăşu­ da Konstantinova Krupskaia congrese, vorbea liber, pe ba­ lor sale. Cu ocazia acestei analize s-ău
luat măsuri ca în întîmpinarea
fiecare om al muncii cinstit, rată de Lenin, în timpul cit a şi sora lui Lenin, Maria Ilicina, za planului minuţios întocmit. Nu poţi să te împaci cu ghi­ „Săptâmînii economiei" (23-âO
nu numai, o valodre documen­ ' sfat la Gorki. Vizitind cameră organizau tradiţionalul pom de Garderoba din cameră, Lenin dul că Lenin a murit. De a-
tară, ci în primul rină, o uria­ cu cameră, observi că Lenin iarnă pentru copiii din împre­ a iransformat-o în dulap pentru ceea, în minte îţi revin, ase­ noiembrie) să se sporească de­
punerile, printr-o activitate mai
şă valoare educativă, A vedea îşi îngăduia un singur lu x : jurimi, împărţindu-te daruri. cărţi, iar masa de toaletă, în meni unui left motiv, versuri­
cum a trăit Lenin, înseamnă cărţile. Pretutindeni, în cele Chiar şi înainte de moarte, masă de lurcu. Lenin prefera le lui M aiakovski: „Lenin a rodnică a mandatarilor din în­
treprinderi.
a cunoaşte mai bine modestia două clădiri, se găsesc mulle cînd Vladimir llici nu se sim­ această cămăruţă, deoarece trăit, Lenin trăieşte, Lenin va
sa, uriaşa sa activitate, în­ cărţi, in nu mai puţin de 10 ţea bine, iar medicii erau în- ¦şiia că astfel se economiseşte trăi". PETRE Ţi RÂU A. TIMPEANU
/\AV' 'WV' " J-.X/"N A V W 'V tV 'vA'V 'WV -¦JV-JI ... J corespondent