Page 6 - 1960-05
P. 6

Pag. 2                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                 N r. 1689

        ___r a i o n u l Q r ă ş t i e                                                                                                                                                                     Cartea să pătrundă
                                                                                                                                                                                                             în fiecare cămin
M uncă însufleţită pe ogoare                                                  Brigada condusă                                                                                                                   al raionului
                                                                           de comunistul Re-
    Dornici ca şi în acest an să      ha. rezervate porumbului pentru      mus Cosma de la                      =®SS>&=                                                                                      Biblioteca centrală raio­         de înscriere a noi cititori în
obţină recolte bogate, colectiviş­    siloz au fost transportate can­     mina Aninoasa se                                                                                                                 nală din Alba Iulia deţine          cadrul concursului „Iubiţi car­
tii şi întovărăşiţii din raionul      tităţi însemnate de îngrăşăminte    menţine de mai                        Acţiuni patriotice                                                                         unul dintre cele mai im­            tea“. Şi azi biblioteca rapor­
Orăştie, au muncit cu însufle­        organice şi a fost însămînţată      multe luni de zile                                                                                                               portante fonduri de cărţi           tează acelaşi număr de 161
ţire la însămînţarea cartofilor,      numai săniînţă dublu hibridă        In rlndul brigăzi­                             In trei zile                          metri, pentru captarea apelor ce            din regiune dintre unităţile de     purtători ai insignei „Prieten al
florii-soarelui, sfeclei de zahăr,    de mare productivitate.              lor fruntaşe. Mi­                                                                   inundau în .vr^me ploioasă sute             acest fel, avind şi o secţie do­    cărţii“, rămas de anul trecut.
porumbului şi‘ la plivitu! cultu­                                          nerii din această                       Locuitorii comunei Lunca                    de hectare însămînţate cu grîu,             cumentară. Acest lucru face ca
rilor de toamnă.                         Paralel cu însămînţarea po­      brigadă dau căr­                      Cernii sînt cunoscuţi pentru hăr­              cartofi, cît şi fîneţele şi livezile        numărul celor ce frecventează          Aceasta se datoreşte faptu­
                                      rumbului, colectiviştii şi întovă-  bune de bună cali­                    nicia lor. Mobilizaţi de către                 mtovărăşiţilor.                             această biliotecă să se ridice      lui că în prezent există încă o
   Din experienţa lor de cultiva­                                         tate şi economi­                      deputaţii comunali, ei contribuţie                                                         la circa 1.700 cititori, care în    conlucrare insuficientă cu b i­
tori, ei au învăţat că sămînţa        răşiţli s-au ocupat şi de între­    sesc însemnate                        la înfrumuseţarea comunei în                      In această acţiune patriotică,           primul trim estru al acestui an,    bliotecile sindicale din între­
curată, sănătoasă şl pusă la          ţinerea celorlalte culturi. Sfecla  cantităţi de mate­                    care locuiesc.                                 s-au evidenţiat candidaţii de               au citit 16.509 cărţi de litera­    prinderile oraşului (excepţie
vreme în pămîntul îngrăşat, dă        de zahăr şi cartofii fiind însă-    riale.                                                                               partid Ion Ivanescu, Petru Ivă-             tură beletristică, tehnico-ştiin-   face doar sindicatul sanitar).
rod bogat. Tocmai de aceea, co­       mîntaţi din timp au putut fi de                                              Recent, un însemnat număr                   nescu, Ion Inulescu şi Ionel                ţifică şi politică. Dacă stai să    Biblioteca centrală putea face
lectiviştii şi ţntovărăşiţli din O-  acum prăşiţi. Printre primii care       In clişeu: Schim­                  de cetăţeni din Lunca Cernii a                 Toncea.                                     cercetezi însă fişele acestor ci­   colportări de cărţi noi în oraş,
răştie s-au străduit să creeze       au început prăşi lele au fost co­    bul l al brigăzii                     participat, timp de 3 zile, la di­                                                         titori, constaţi că numărul         putea organiza mai multe ac­
culturii porumbului cele mai bu­     lectiviştii din Balomir şi Aurel                                           ferite acţiuni de interes obştesc.                                       NICOLAE ROŞD      muncitorilor de la întreprinde­     ţiuni educativ-politice de masă
ne condiţii de fructificare. Din     Vlaicu. Ei au efectuat prima         lui Cosma, in faţa                    Astfel, 100 de cetăţeni au fost                                                            rile şi cooperativele din oraş      în raion, ca simpozioane lite­
toamnă ei au pregătit prin ară­      praşilă Ia cartofi şi la sfecla de                                         prezenţi la împăduriri, alţi 180                                             corespondent  e foarte scăzut faţă de posibili­   rare, şezători, concursuri-ghi-
tură adîncă o parte din teren        zahăr.                               graficului de în­                     de cetăţeni au curăţat 10 ha.                                                              tăţi. Ponderea celor ce citesc      citoare sau „Drumeţii veseli“,
îngrăşîndu-f totodată cu gunoi                                                                                  păşune, 50 de cetăţeni au tăiat                Contribuţia uiemiştilor                     dd la această bibliotecă o al­      pe teme legate de problemele
de grajd, fn timpul iernii, colec­      Dezvoltarea culturii grîului a    trecere.                               100 de stîlpi din pădure şi au îm­                                                        cătuiesc elevii şi funcţionarii.    agriculturii la sate, ale pro­
tiviştii au continuat transportul    fost permanent urmărită de către                                           prejmuit cu plasă de sîrmă dis­                In cinstea celui de-al III-!ea              Nu e greşit că elevii, bunăoară,    ducţiei şi atitudinii noi faţă de
gunoiului la cîmp pe circa 5.800     colectivişti. Acest lucru a permis      In vitrinele                       pensarul medical.                                                                          slnt atraşi la acţiunile cu car­    muncă în întreprinderi etc.
ha. teren, iar în primăvară, de      începerea la timp a plivitului.                                                                                           Congres al P.M.R., utemiştii din            tea, dar faptul că procentul
îndată ce timpul a permis, au        Colectiviştii din Turdaş, Orăştie,    LIBRĂRIILOR                             Pentru combaterea rîiei ne­                                                             celor ce muncesc nemijlocit în        Pricepere în această privinţă
început efectuarea arăturilor de     Aurel Vlaicu şi din alte comune                                            gre a cartofului, în „Lunca Cer­               satul Leşnic. raionul Ilia, au              producţie e puţin reprezentat       există din partea conducerii
primăvară' încorporînd în sol şi     ale raionului, au început plivitu!       Carii pentru eievî                nii a început acţiunea de înlo­                                                            în fişe, nu poate da c notă         bibliotecii din Alba, avînd în
gunoiul. La timpul potrivit, ei      manual şi chimic. Din cele                                                 cuire a soiurilor de cartofi lo­               prestat într-o singură zi 250 ore           prea bună muncii desfăşurate        vedere dimineţile de basme or­
au trecut la grăparea culturi­       11.929 ha. cultivate cu grîu au            Pionieri şi elevi, aveţi        cale, cu soiul Voran, rezistent                                                            de această bibliotecă.              ganizate în oraş cu pionierii în
lor de toamnă. Pe Ia mijlocul        fost plivite circa 300 ha. Avînd        înclinaţie spre activitatea        la această boală. In acest scop,               de muncă voluntară.                                                             fiecare duminică şl serile de
lunii aprilie, în raionul Orăştie                                            practică ? Cultivaţi-vă în­        timp de 3 zile, cetăţenii din                                                                E pozitiv faptul că biblioteca    literatură. Se observă însă şi o
a început însamînţarea porum­        în vedere că plivitul chimic e          demânarea, priceperea, ta­         Lunca Cernii au transportat pe                                                                                                 oarecare comoditate în ceea
bului. Pînă la data de 1 Mai         mult mai ieftin, mai eficace şl         lentul !                           0 distanţă de 10 km., cu 106                                                               s'-a îngrijit de organizarea a      ce priveşte legătura cu terenul.
au fost însămînfate cu porumb        mai rapid decît cel manual,                                                atelaje, cantitatea de 26.000 kg.                                                          22 biblioteci d’e casă în car­      Munca de răspîndirea cărţii
9.655 ha.                            tehnicienii şi inginerii agronomi          Cărţile apărute la Edi­         cartofi.                                                                                   tierele oraşului şi de alte 10      putea primi un caracter mai
                                     din gospodăriile agricole colecti­      tura Tineretului In colec­                                                                                                    biblioteci volante la sate. Se      larg şi mai eficient, dacă se
   O atenţie deosebită au acor­      ve, cît şi cei din cadru! secţiei       ţia „In ajutorul activităţii          Tot în aceste zile, la Lunca                                                            pare însă că activitatea aces­      luau măsuri ca slova scrisă să
dat în acest an colectiviştii şi     agricole raionale au datoria să         practice a pionierilor şi          Cernii s-a colectat cantitatea de                                                          tora e lăsată la voia întimplă-     pătrundă în forme tot mai noi
cultivării porumbului pentru si­     îndrume pe colectivişti în practi­      şcolarilor“ vă dau îndru­          1200 kg. fier vechi, s-a mun­                                                              rii. Astfel nu so explică de ce     în fiecare cătun, în fiecare că­
loz. Pentru a obţine o produc­       carea plivitului chimic pe supra­       mări preţioase în cele mai         cit la repararea şarpantelor de                                                            din anul trecut şi pînă azi, aici   min al raionului Alba.
ţie de cel puţin 50.000 kg. ma­      feţe cît mai mari. De asemenea,         variate domenii: electro­          (a şcolile din Limr-f Cernii Su­
să verde la hectar, porumbul                                                 tehnică, raăiotehnică, aero-       perioară si Gura Bordului.                                                                 nu s-a mai dus de loc (muncă                                                      I. S.
pentru siloz a fost însămînţat       e necesar ca în toate unităţile         modelism, creşterea plan­
în aceleaşi condiţii ca şi porum­    agricole socialiste din raion să        telor, animalelor şi păsă­                                       ANA GLIGOR       In această zi, ei au curăţat
bul pentru boabe. Pe cele 1.300      se efectueze cît mai grabnic pra-       rilor, experienţele chimi­                                         corespondentă
                                     şile la cartofi, sfeclă de zahăr        ce, lucrări în lemn, nu                                                           Îl ha. de păşune şi au plantat
                                     şi Ia fîoarea-soarelui pe terenu­       lipsesc nici cărţile de în­          La d esta d a tu l văii
                                     rile unde aceste plante sînt sufi­      drumare a activităţii cas­                                                        15 tei în curtea gospodăriei co­            Artişti amatori pe scenă
                                     cient de dezvoltate.                    nice — cusut, brodat, gos­            In frunte cu secretarul orga­
                                                                             podărie etc.                       nizaţiei de partid din satul                   lective. De asemenea, o echipă*
                                                                                                                Şpring, raionul Sebeş — tov.
                                                                                Iată titlurile lucrărilor       Nicolae1Apostol — -cetăţenii; au               de fete a sădit flori în faţa se­              La fabrica „Ardeleana“ din       prinderii, care a fost întregit cu
                                                                             apărute în această colec­          participat timp de 5 zile la des­                                                          Alba Iulia se poate spune că s-a    solo-voci, recitări şi dansuri.
                                                                             ţie : Alexandrescu R. _            fundarea Văii ce leagă satele                  diului şi a văruit pomii din in­            pornit pe un drum bun în ceea       După mai multe repetiţii, pro­
                                                                             Prieteni cu a rip i; Alec-         Draşov şi Şpring.                                                                          ce priveşte activitatea cultural-   gramul a fost prezentat la Alba
                                                                             sescu M. — Să facem ob­                                                           cinta gospodăriei colective.                 artistică de amatori. Un mă­       Iulia, Vinţul de Jos şi Teiuş, bu-
                                                                             servaţii astronomice; Băl-            Printre cei evidenţiaţi în a-                                                           nunchi de tineri inimoşi, în ma­    curîndu-se de succes.
r---                                                                         tăreţu A. — Construiţi a-          ceastă acţiune sînt şi deputaţii               In fruntea acestor acţiuni pa­              joritate muncitori din secţii
                                                                             parate electrostatice, Băl­        T.aian David, Ana Popa, Ana                                                                 (Breazu Ana, Jeleru Vasiie,           Pentru început, acţiunea tine­
                                                                            tăreţii A. — Construcţii            Marcu şi alţii.                                triotice s-au situat utemiştii                                                  rilor artişti amatori de la fabri­
                                                                             electrotehnice; Boghiţoiu                                                                                                     Angelescu Marin, D dean Olim­       ca „Ardeleana“ din Alba Iulia
                                                                            l. — Laboratorul radioa­                                       TRAIAN TOA1UŢA      Lau-renţiu Voios, Margareta Bă-             pia, Kadeski Eugenia etc.), con-    merită să fie evidenţiată. Comi­
                                                                             matorului: Drăghicescu G.                                                                                                                                         sia culturală a întreprinderii tre­
                                                                             -Hoepfner — Călăuza tî-                                          corespondent     dulescu, Nicolae Cimponer şi                tinuînd succesele din anii tre­     buie să ia însă măsuri să reîn-
                                                                             nărului naturalist: EneM.                                                                                                                                         finţeze şi corul de 80 p'ersoanc
                                                                             — Să cunoaştem motorul:                Apele nu vor mai                           alţii.  V. IŞFAN                            cuţi, au pornit la alcătuirea unui  oare funcţiona aici în anii trecuţi,
                                                                             Leontiev P. — Lucrări în                                                                                                                                          oa şi echipa de teatru..
                                                                             lem n ; Lînaru I. _ Ac­                 inunda culturile                                  corespondent                        program de brigadă artistică de
                                                                             variul m e u : Liseanu A.
                                                                             — Modele de maşini a-                 întovărăşiţii din satul Go-                 Bale pentru muncitori                       agitaţie inspirat din viaţa între­
                                                                            gricole: Manolescu D. _             vragi, raionul Haţeg, au săpat
                                                                             Jucării mecanice: Moro-            un şanţ cu o lungime de 347                       Trecîndu-se la înfăptuirea o                                                 f©o:
                                                                             sanu N. — Cu u n d iţa ;                                                          biectivelor prevăzuie în contrac­
                                                                            Niţă A. — Cercul experi­                                                           tul colectiv, recent, la fabrica            Pentru oţelării şi furnale
                                                                            mental de botanică: Pre-                                                           de marmeladă din Haţeg a fosl
     La C.S.H. s-a constituit 'de curînă o nouă brigadă artistică            ăescu I. T. — Planta în                                                           terminată şi dată în folosinţă o                Brigada utemistă de muncă          încă din cursul lunii marfb
de agitaţie. Cei zece artişti amatori au pregătit spectacolul               laboratorul tînărului na­                                                          baie pentru muncitori. Clădirea                                                 a. c. membrii brigăzii s-au anga­
„O plimbare prin Hunedoara de azi“.                                         turalist.                                                                          a fost amenajată corespunzător               patriotică de la secţia furnale a  jat să colecteze o cantitate de
                                                                                                                                                               şi este prevăzută ou un vestiar                                                 30.000 kg. fier vechi. Prin munca
  In clişeu: Sub îndrumarea responsabilului brigăzii, tov.                                                                                                                                                 uzinei „Victoria“-Căian, condusă    plină de entuziasm a tinerilor,
Adrian Nedelcu, brigada repetă programul.                                                                                                                      şi trei cabine cu duşuri.                   de tov. Farago Francisc, a obţi­    s-a reuşit ca înainte cu cîteva
                                                                                                                                                                  Prin efectuarea celor 250 ore            nut noi succese în acţiunile pa­    zile de 1 Mai, să fie colectate
                                                                                                                                                                                                           triotice.                           34.000 kg. fier vechi, care a fost
                                                                                                                                                               de muncă voluntară la amena­                                                    expediat oţelari lor hunedoreni şi
                                                                                                                                                               jarea băii, s-au economisit peste              La chemarea organizaţiei         7.000 kg. fontă veche care a iosi
                                                                                                                                                               3.000 lei. S-au evidenţiat în mod           U. T. M., au răspuns cu mult        predată furnalelor proprii.
                                                                                                                                                               deosebit muncitorii Teodor Val-             entuziasm tinerii Aron Crai,
                                                                                                                                                               ter, Ioan Grosan, Siminic Dăn-              Gheorghe Traşcă, Gheorghe                                  ALEXANDRU TUZA
                                                                                                                                                               cescu şi alţii.                             Oaidă, Alexandru Pîrvuleţ,
                                                                                                                                                                                                                                                                       MARCEL SEMC1UC
                                                                                                                                                                                       SIDONiA RUSAN       Bucur Bodea şi alţii, care au co­
                                                                                                                                                                                           corespondentă   lectat cele mai mari cantităţi                                   corespondenţi
                                                                                                                                                                                                           de fier vechi şi" fontă.

Cefalea de foc“m inteip petatea                                                                                 voioşie sănătoasă, să militeze                                                             pata animale
                                                                                                                cu o voinţă fermă pentru bi­
        aitijlliep kunedopeni                                                                                   ruinţă.                                           Una din condiţiile principale               In timpul lunilor călduroase     rilor d'e furaje, a bălegarului
                                                                                                                                                                pentru creşterea de animale                o atenţie deosebită se va da        şi urinei. In timpul efectuării
   Intre 'dramaturgii contempo­         Piesa în patru acte. dezbătînd    tensă, pînă în momentul de e-            Tot printre personajele care                sănătoase şi de mare produc­                luptei împotriva insectelor, în     acestei curăţenii, pentru a nu
rani, Mihail Davicloglu se re­       problemele dintr-un sector de        moţie puternică, atunci cînd          poartă cuvîntul înaintat al par­               tivitate este asigurarea unor               special a muştelor. In această      ridica praful şi microbii care
marcă prin abordarea subiecte­       •cea mal mare importanţă — in ­      smulge bandajul de pe ochi şi-şi      tidului, fie prin atitudinea lor               adăposturi corespunzătoare şi               luptă un rol deosebit îl are cu­    se pot răspîndi odată cu el,
lor inspirate din viaţa de azi       dustria grea - - aduce în scenă,     recapătă vederea. In rolul Iui        în familie, fie în producţie, nu               mai ales îngrijirea acestora.               răţenia. Scoaterea la timp a        obiectele care se pot scoate se
a oamenilor muncii. Ga un cro­       prin opoziţie, două lumi — fie­      Dominie, tovarăşul Zăvoianu           putem să nu amintim şi pe ne-                                                              bălegarului nu permite muşte­       scot afară din adăpost, iar o-
nicar al vremii, Davidoglu a a-      care cu concepţia sa. In rolurile    este bine ales. El poate rea­         astîmpăratul Pişto (Ion Văran)                    Adăposturile, chiâr dacă sînt            lor să se înmulţească. Pentru       biectele care nu pot fi miş­
dus pe scenă „Minerii“ cu preo­      pozitive interpretează tovarăşii     liza şi mai bine rolul dacă miş­      şi pe muncitorii care participă                bine construite, în cazul cînd              a preveni pătrunderea muşte­        cate din loc precum şi pereţii
cupările lor din 1948, „Cetatea      Constantin Munteanu, Petre Ar­       carea lui de scenă va ti mal          activ la repararea defecţiunilor               nu sînt bine Îngrijite, ele duc             lor dinafara grajdului se re­       şi tavanul se umezesc. Cu o
de foc“, inspirată din viaţa si-     joca, Pavel şi Dominie, Silvia       calculată, mai temperată.             ce se produc din cauza clicii lui              la scăderea producţiei de lapte             comandă ca în timpul verii          perie aspră se vor răzui pe­
defurgiştilor şi oţelarilor reşi-    Arjoca, soţia lui Petre, Marica,                                           Liviu Brebenar şi Alee Jemănar.                şi a sporului de greutate. In               geamurile să fie înlocuite cu       reţii, tavanul şi se va insista
ţeni. Piese ca „Omul din Geă-        soţia lui Pavel, Aaron Gher-            In aceste conflicte, cu mo­                                                       adăposturile neîngrijite, ani­              plase de sîrmă.                     în mod deosebit asupra pardo­
tal“, un episod din 1936 al vie­     ghei, Ştefan Svoboda.                mente dramatice intense în via­          Gel care conduce acţiunea de                malele se îmbolnăvesc uşor,                                                     selii care trebuie curăţată cit
                                                                          ta bătrînului şi a fiilor săi, Sil­   descoperire a uneltelor reacţiu-               laptele obţinut de la vaci este                Crescătorii de animale tre ­     mai bine.
ţii pescarilor şi „Horia", drama        Eroul principal al dramei este    via Arjoca, soţia iui Petre, a-       nii este secretarul de partid al               murdar şl conţine jnicrobi. O               buie să ducă o luptă perm a­
martirului din 1874, sînt de a-      bătrînul Petre Arjoca. El este       pare ca o mamă bună. Tova­            uzinei, Constantin Munteanu.                   consecinţă a neîngrijirii adă­              nentă şi împotriva şoarecilor şi       După această curăţenie, aşa
semenea lucrări de valoare în        un om hotărît, dîrz, cu o voin­                                            Felul în care lucrează acest se­               posturilor este şi aceea că a-                                                  zisă mecanică, urmează curăţe­
fondul creaţiei dramatice.                                                răşa Maria Stoica reuşeşte să         cretar de partid, siguranţa şi                 nimalele, cele tinere mai ales,                 Sfaful medicului                nia sanitară care constă în
                                     ţă deosebită. Lupta pe care tre­     susţină acest rol, să întreţină       puterea sa de muncă, întăresc                  nu se dezvoltă bine.                                                            spălarea atentă a pereţilor şi
   Includerea piesei „Cetatea de     buie să o dea între sentimentul      o atmosferă familială plăcută.        convingerea că-clica' va fi prin­                                                                    veterinar                 a tuturor părţilor interioare ale
foc“ în repertoriul teatrului                                             Clipele grele ale rolului le-a "tre­  să în întregime. Eugen Tarhon,                    îngrijirea adăposturilor pre­                                                grajdului cu apă fierbinte Ia
muncitoresc al Combinatului si­      de frica morţii fiului său, Do-      cut cu succes.                        realizatorul acestui rol, ă inter-'            supune în primul rînd aplicarea             şobolanilor deoarece aceştia, pe    care se adaugă sodă (2 kg.
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“                                                                                    pretat sobru şi sigur 'de sine.                regulilor de curăţenie.                     lingă fătul că distrug adăpos­      sodă la 100 litri apă fierbinte).
                                     minic, şi datoria faţă de colec­        Pavel Arjoca, omul care a su­                                                                                                 turile şi consumă din furajele      Se mai poate folosi leşie de ce­
clin Hunedoara, care s-a prezen­     tivul de murtcă, faţă de uzina                                                Sabotorii Alee 'Jemănar, Li-                   In grajdurile pentru vaci, cai           animalelor, sînt răspînditori de    nuşă, care este Ia îndemina ori­
                                     în care lucrează de 40 do ani,       ferit accidentul în lupta cu cup­     viu Brebenar, Sabău, sînt unel­                şi porcine, de tipul celor exis­            boli molipsitoare la om şi ani­     cui. Spălarea se face cu cîrpe
tat'în premieră în cadrul „Festi­    constituie un moipent impor­         toarele, simte din plin ajutorul      te descompuse puse în slujba                   tente pînă acum în regiunea                 male. In acest scop se va avea      sau cu şomoioage de paie. Du­
valului bienal de teatru „I. L.                                           soţiei sale Marica, atît în cli­      spionajului străin. F.i sînt repre­            noastră, aşternutul murdar tre­             grijă ca furajele să fie bine       pă ce s-au efectuat aceste o-
Caragiale", reprezintă un pas        tant în desfăşurarea acţiunii.                                             zentanţii unei lumi vechi, trecu­              buie scos de cel puţin 2-3 ori              închise pentru ca şoarecii sau      peraţiuni se procedează la vă-
înainte în munca colectivului        Tovarăşul Artur Drago, inter­        pele grele cît şi în munca de zi      te, care se zbat în ultimele clipe             pe zi, iar rigolele de scurgere             şobolanii să nu poată pătrun­       ruirea pereţilor grajdului cu
                                                                                                                de existenţă. In rolul lui Liviu               a urinei trebuie menţinute cu­              de la ele.                          lapte de var în concentraţie
teatral de aici.                     pretul acestui rol, a reuşit să      cu zi. Acest rol, care solicită                                                      rate. In stare de perfectă cu­                                                  de 10 Ia sută .
  Dacă în ultimul timp, forma­       se integreze cu succes în con­       interpretului apropiere sufleteas­    Brebenar, Ovid Ivăşcoiu a rea­                 răţenie trebuie ţinute şi aleile              In scopul distrugerii lor se
                                                                          că faţă de un om lovit, a" fost                                                      de deservire. In plus, acestea tre ­        pot folosi capcane sau diferite       Dezinfecţia trebuie făcută de
ţiile de teatru de amatori din       ţinutul ce trebuia să-l redea'. A                                          lizat un rol de înaltă factură                 buie presărate cu praf de var ne­           otrăvuri. Otrăvirea se va face în­  două ori pe an — primăvara
combinat au adus în faţa- pu­        făcut bine că a insistat mai         realizat cu succes de tovarăşa                                                       stins sau amestec de praf de                să numai sub supravegherea me­      după ieşirea animalelor la pă­
blicului hunedorean şU din re­       mult pe reliefarea hotărîrii şi                                            artistică. Mişcarea în scenă, mi­              var nestins cu rumeguş de lemn              dicului veterinar.                  şune şi toamna înainte de in­
giune mai mult subiecte de co­       orgoliului personajului.             Aurelia Cîzu. Cu gingăşia şi                                                         pentru a absorbi vaporii de                                                     troducerea lor în adăpost.
medie, de data aceasta, orien­                                            dragostea ce se degajă din in­        mica şi schimbările de tonuri                  apă şi gazele urît mirositoare.               In complexul măsurilor de în­
tarea spre „Cetatea de foc“             In rolurile fiilor lui Arjoca,                                                                                         Varul sau amestecul de var şi               grijire a adăposturilor un rol        In afară de această dezin-
marchează o maturizare, o creş-      Pavel şi Dominie, tovarăşii          terpretare, tovarăşa Cîzu a adus      sînt cu succes realizate.                      rumeguş de lemn se va schimba               deosebit de important îl are        fecţie care este cunoscută sub
icre a nivelului artistico-educa-                                         în scenă un personaj veridio.                                                        de cîteva ori pe zi, iar seara,             dezinfecţia. Această măsură are     denumire de dezinfecţie pro­
fiv.                                 Gheorghe Doroftei şi respectiv                                                In general, colectivul teatru­              după terim narea muncilor din               drept scop să prevină bolile        filactică există şi alte metode
                                     Gheorghe Zăvoianu, s-au dove­           Un om care de multă vreme                                                         grajd, se va presăra un nou                 infecţioase şi parazitare la a-     de dezinfecţii care se aplică
   Prezenta acestei piese în re­                                          a fost prietenul familiei Arjoca,     lui muncitoresc din Hunedoara                  strat.                                      nimale, să distrugă microbii        sub supravegherea atentă a
pertoriu, demonstrează că ar­        dit buni interpreţi. Tovarăşul                                                                                                                                        care pot produce boli la ani­       medicului veterinar în caz de
                                     Doroftei, deşi are un roi dificil,   este Aaron Gherghei. El este          a realizat un spectacol de bună                  Pentru asigurarea bunei lu­               male, să apere omul de bolile       apariţie a unor boli molipsi­
tiştii amatori militează pentru                                           cel care opreşte pornirile pri­                                                      minozităţi a grajdului, geamu­              comune lui şi animalelor.           toare grave cum ar fi febra
îndeplinirea scopului propus.        greu de interpretat, cu schim­                                             calitate. El s-a străduit ca ac­               rile adăposturilor trebuie ţinute                                               aftoasă, pesta porcină etc.
                                     bări radicale de situaţii, totuşi    pite ale lui Petre, î! linişteşte                                                    in permanenţă curate, iar ta ­                Prima etapă a dezinfecţiei
                                                                          în momentele grele. Gherghef,         ţiunea piesei, ideea, să fie trans­            vanul şi pereţii e bine să fie              constă în îndepărtarea restu­                             IOAN MÂRG1NEANU
                                     se ridică la valoarea rolului ce-l                                                                                        văruiţi în alb.
                                                                          in interpretarea lui Octavian         mise cu succes spectatorilor pre­                                                                                                                          medic veterinar
                                     are de jucat. El realizează o        Şerban, este bine realizat. E!
                                     gradare a acţiunii, „tot mai in­                                           zenţi în sala teatrului.
                                                                          reuşeşte să aducă în scenă o
                                                                                                                  La realizarea spectacolului, o

                                                                                                                contribuţie de seamă a dat-o

                                                                                                                scenografia (Emil Brandisz),

                                                                                                                regia tehnică (Domniţa Roşu) şi

                                                                                                                luminăţia (Teodor Roman).

                                                                                                                                       E. USKAR

                                                                                                                           metodist principal la Casa

                                                                                                                           regională a creaţiei populare
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11