Page 1 - 1960-07

i i v?i
mulstdau él
Anul XII Nr. 1716
MUNCA ENTUZIASTA PENTRU IN M PU M IREA
SARCINILOR TRASATE PE PÂRTII»
Echipa de mineri conăuă de Gheorghe, Huţan de la mina
Ţebea îşi depăşeşte lună de lună norma cu 1-2 la sută, reali-
zind în acelaşi timp insemnte economii la material lemnos şi
exploziv.
Clişeul nostru infăţişeazăechipa după terminarea lucrului.
Economiile — însemnat obiectiv
al îttrecerii
Răspunzînd chemării Ia înle-
cerea lansată în cinstea caii
de-al III-lea Congres al P.MR.
de către colectivele celor 19.n-
treprinderi îruntaşe din ţră,
muncitorii, maiştrii, tehnicinii
şi inginerii din întreprinckile
regiunii noastre s-au angaja să
tealizeze în cursul anului )60
economii însemnate la preţu'de
cost. Organizîndu-şi bine mn-
ca, luînd o serie de noi măuri
tehnico-organizatorice meniţi să
reducă cît mai mult consumrile
specifice de materii prime şina-
teriale, şi sporind continuu >ro- cost în valoare de 360.000 lei. duce fără îndoială nu numai la fie traduse în viată cu succes.
ductivitatea muncii, ei au eu-
şit să obţină în primele Iun ale
anului realizări valoroase.
Măsuri şi rezultat
Pentru a da viaţă angajaien-
telor luate în cinstea Congesu-
lui partidului, colectivul de îun-
că al fabricii „Ceramica“ din
Baru Mare, a trecut de crînd
la aplicarea unor noi msuri
tehnico-organizatorice. Drej: ur­
mare s-a reuşit să se sporască
simţitor productivitatea mncii,
şi să se realizeze în penada
1 ianuarie— 30 iunie a. c. eco­
nomii la preţul de cost î va­
loare de aproximativ 29.00 lei.
Printre fruntaşii întreceii so­
cialiste se numără Sineti Ba-
bone, Sabina Ştefănescu, loan
!Ardelean şi Vasile Necşu.
Prin buna organizire
a întrecerii
în secţiile principale ale abri-
cii de ciorapi din Sebeş f;care
muncitor sau muncitoare ae un
carneţel personEfl în care-ţ no­
tează zilnic cît a produs peste
plan, cîte ace a economisit cîte
fire etc. In felul acesta, înrece-
rea socialistă pentru realiarea
de cît mai multe economii de­
venit deosebit de însuîlţită,
mulţi dintre muncitori obţnînd
realizări demne de luat în sea­
IV-a
Sosirea lui
N. S. Hruşciov
la Viena
Cuvîntarea
rostită de N.S.
Hruşciov
B Cuvîntarea
preşedintelui
Schărf
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VA I Oglinda a măreţelor realizări ale poporului
sovietic, constructor al comunismului
Vineri 1 iulie I860 4 pagini 20 bani Şi aşa foarte vizitat, fiind unui din Statele Unite şi Fran ţa. Un panou spe­ rite m ateriale, strungul revolver auto­
locurile de recreare ale oam enilor cial este consacrat lărgirii crescînde mat cu com andă-program , care lucrea­
muncii din Capitală, construit în anii în ultim a vrem e a schim burilor com er­ ză singur pe bază de program , prin
puterii populare, parcul „I. V. Stalin" ciale dintre ţara noastră şi Uniunea impulsuri electrice, maşina autom ată
cunoaşte în aceste zile o afluenţă rar Sovietică, O cifră arată că în acest de rectificat plan 3.722, care serveşte
Vom face iotul ca hotărîrile întîlnită. Bucureştenilor li se a ra tă , în an volumul schimburilor com erciale pentru diverse operaţii de rectificat, li­
Congresului să prindă viaţă zilele de odihnă, numeroşi oameni ai dintre U .R .S .S . şi ţa ra n oastră va fi nia autom ată M .R.107, folosită la pre­
muncii de pe întreg cuprinsul patriei de 2 miliarde ruble, ceea ce înseam nă lu crarea de axe cotite (p rem iată la
Colectivul de ------ sporirea produc. sosiţi cu trenuri speciale pentru a vi­ un volum dublu faţă de anul 1950. expoziţia mondială de la Bruxelles) —
zita Expoziţia sovietică deschisă aici. Apoi, după ce facem cunoştinţă cu a- iată doar o mică parte a variatelor
muncitori, mai- Ing, VASILE CIONCA ţiei în sectorul Şi interesul sutelor de mii de vizita­ vionul An 10 B cu 95 locuri, care se m aşini şi m achete de m aşini expuse în
tori este răsplătit cu dărnicie. Oglindă va construi în viitorul apropiat, pre­ acest sector al Expoziţiei. Impresia
’ tri, tehnicieni şi directorul A telierelor G .F.R .Sim eria de locomotive a minunatelor realizări obţinute de că ­ cum şi cu alte realizări ale tehnicii esenţială care îţi răm îne după stu­
tre poporul sovietic pe drumul con­ aeronautice din Uniunea Sovietică, in- dierea exponatelor industriale este una
ingineri de la dar şi ia îmbu­ struirii comunismului, Expoziţia sovie­ fire ască : autom atizarea, principala di­
tică, deschisă în parcul „I. V. Stalin" Snsemnări de Sa Expoziţia recţie a progresului tehnic, a făcut paşi
Atelierele G.F.R. Simeria a în- nătăţirea ritmicităţii ei. din C apitală, este o m ărturie g răito a­ so v ie tică din CapifaSâ grandioşi înainte, iar machetele pre­
re a avîntului creator al poporului zentate sînt o dovadă elocventă că în
tîmpinat cu multă bucurie şi en­ Pînă acum la sectorul de va­ care pentru prima dată a sfărîm at lan­ trăm în plin şantier al muncii comu­ anii viitori se vor realiza succese tot
ţurile exploatării şi a făurit societa­ niste, unde sînt expuse maşini de tot mai mari în această direcţie. Acesî
tuziasm în muncă lucrările celui goane s-a lucrat după fluxul teh­ tea socialistă. Este o încununare minu­ felul, m ajoritatea autom ate, produse fapt, după cum e şi firesc, duce la re­
nată a eforturilor pe care oamenii so­ ale industriei optice, ale industriei bu­ ducerea treptată a zilei de m uncă,
de-al III-lea Congres al P.M.R. nologic în lanţ numai la execu­ vietici le depun zi de zi în lupta pen­ nurilor de larg consum etc. dînd posibilităţi nelimitate oam enilor so­
Pentru a cinsti acest eveniment tarea reparaţiilor periodice. In tru o viaţă fericită, comunistă, o au­ vietici de a afecta o m are parte a tim­
de seamă cu realizări cît mai prezent se pregăteşte introduce­ reolă a succeselor grandioase pe care Sectorul industrial al expoziţiei care pului lor pentru culturalizare, pentru
frumoase, în ateliere s-a desfă­ rea fluxului în lanţ şi 1@ repa­ Uniunea Sovietică Ie-a obţinut în ulti­ deţine un loc important în cadrul aces­ o pregătire multilaterală.
şurat o entuziastă întrecere so­ raţiile generale. Se va putea a- mii ani. teia, reţine în mod special atenţia vi­
cialistă între partide, secţii şi sigura astfel o producţie abso­ zitatorilor. Şi e norm al. Se ştie că în Prin expoziţia deschisă în anul 1958
sectoare, pe baza unor obiecti­ lut ritmică şi cu locuri de mun­ Pe cîteva panouri, la intrarea în sa­ Uniunea Sovietică se acordă cea mai şi în anul trecu t în C apitală şi in mai
ve concrete. că specializate, ceea ce va duce la Expoziţiei, este înfăţişată politica m are atenţie pentru OM, pentru ca a- multe oraşe din ţară, oam enii muncii
de pace pe care o prom ovează nea­ cesta să lucreze cît mai uşor, cît mai din patria noastră au avut posibilitatea
Hotărîrile' Congresului pun în implicit şi la îmbunătăţirea ca­ bătut guvernul sovietic, politică care O M EN ESC, să dea produse de calitate să cunoască machetele sateliţilor arti­
faţa tuturor colectivelor de lităţii reparaţiilor. se bucură de un sprijin tot mai larg superioară într-un timp cît mai scurt, ficiali ai Pămîntului construiţi şi lan­
muncă din ţara noastră sarcini şi unanim în lum ea întreagă. Unele adică grija pentru creşterea producti­ saţi de către oamenii sovietici. Expo­
noi, sporite. In anul 1965 va­ încep înd cu data de 1 iulie grafice oglindesc dezvoltarea relaţiilor vităţii muncii. Strungul autom at orizon­ ziţia deschisă în prezent în Capitală ne
loarea producţiei globale indus­ a. g. la noi în ateliere au înce­ com erciale ale U .R .S.S. în ultimii ani, tal cu 6 spindluri „1265-6“ care este oferă surpriza plăcută a unei reîntil-
triale va trebui să fie de 2,1 ori put să-şi desfăşoare activitatea fotografii şi fotomontaje înfăţişează folosit la confecţionarea pieselor din niri cu sateliţii, precum şi o primă
mai mare decît În 1959, iar e- 30 de cadre noi, tineri absolvenţi calda primire pe care popoarele am e­ vergi calibrate, sau a ţevilor din dife­ cunoştinţă cu m acheta ultimei trepte
conomiile ce se vor realiza la ai şcolii profesionale. Vom avea rican şi francez i-au făcut-o lui N. S.
preţul de cost şi cheltuielile de grijă că muncitorii cu experien­ Hruşciov în vizitele sale istorice în (Continuare in pag. 2-a).
circulaţie în perioada 1960-1965 ţă, maiştrii şi tehnicienii, să-i
vor trebui să ajungă la circa îndrume îndeaproape pentru a oSSSlFf
80-82 miliarde lei. deveni muncitori buni şi price­
puţi, care să contribuie din plin
Colectivul Atelierelor G.F.R. Ia realizarea sarcinilor ce ne
Simeria este hotărît să depună stau în faţă.
toate eforturile pentru a contri­
mă. Munteanu Simion, de pildă, bui din plin la realizarea aces­ In afara măsurilor tehnico- HUNEDOARA -
tor măreţe obiective. De aceea, organizatorice ce le vom aplica, Vedere din oraşul
fruntaş în întrecerea pe profesii încă de pe acum, trecem la apli­ vom pune şi pe viitor un deo­ muncitoresc.
de fa secţia cotton, a economisit carea unor măsuri menite să sebit accent pe buna organizare
in perioada i mai— 20 iunie 380 ducă la sporirea productivităţii şi urmărire îndeaproape a între­
bucăţi ace. Pe întreaga fabrică, muncii, îmbunătăţirea calităţii cerii socialiste, pe sprijinirea i-
numai în primele 20 de zile ale reparaţiilor şi realizarea de cît niţiativelor creatoare aie oame­
lunii iunie s-au economisit peste mai multe economii la preţul de nilor muncii — izvoare nesecate
1.000 kg. fire de bumbac. cost. Bunăoară, la noile serii de
locomotive pe care le reparăm ale celor mai de seamă realizări.
Organizînd judicios întrecerea vom introduce cît de curînd dia­
socialistă între oameni, echipe, gramele tehnologice. Aceasta va' Vom face tot ce ne stă în pu­
secţii şi pe profesii, şi urmărin­
d-o îndeaproape, colectivul de tinţă ca hotărîrile celui de-al
muncă al fabricii „Sebeşul“ a
realizat în perioada 1 ianuarie III-lea Congres al partidului să
20 iunie, o economie Ia preţul de
NOUL
Cti avîiit sporitA<W\AAM\M sa/vna/w w v w w ^i CVARTAL
/' • •< '> -"•/—>/—¦i—>j
Cel de-al lll-lea Congres entuziasmului nestăvilit cu plan de la începutul lunii. In vitrina unuia din ma­
Succese deosebite au obţi­ gazinele din centrul ora­
al partidului, eveniment de care au muncit, au înscris pe PE SCU RT şului Deva a fost expusă,
nut şi jurnaliştii. Cei de la macheta viitorului cvartal
importanţă istorică în viaţa graficele întrecerii succese secţia l-a, spre exemplu, au de locuinţe. Acest cvartal
dat în acest interval de va forma artera principa­
poporului şi partidului nos­ din ce în ce mai frumoase. timp 373 tone fontă peste 0 Zilele trecute, a avut Ioc Ia bit de atractive au fost confe­ lă, a oraşului. In faţa vi­
plan. In fruntea întrecerii Deva o şedinţă de lucru cu res­ rinţele „Drepturile şi îndatoriri­ trinei se opresc numeroşi
tru, a dat un avlnt nemai- La oţelăria 'Martin nr.l, bu­ s-au situat echipele condu­ ponsabilii culturali ai comitete­ le utemiştilor“, „Cum trebuie să trecători.
întîlnit întrecerii socialiste. năoară, datorită unor măsuri se de prim-topitorii loan lor sindicatelor din întreprinde­ se poarte un tînăr în societate“,
Chiroşca, Iosif Cînăea, Ilie rile şi instituţiile din localitate, precum şi recenziile asupra u- Cu cîtva timp în urmă
In dorinţa de a cinsti Con­ cum ar fi scurtarea duratei Mitcă. prin indicii înalţi de Ia care au participat numeroşi nor cărţi etc. Conferinţele de o- constructorii de la T.R.C.H.
gresul, oamenii muncii de pe de elaborare a şarjelor, pre­ utilizare pe care i-au reali­ oameni ai muncii. Şedinţa a a- bicei sînt urmate de dans. (N. au început lucrările la
cuprinsul regiunii noastre au zat. vut drept scop constituirea con­ ROVENŢA, corespondent). primele trei blocuri ale
urmărit îndeosebi îndeplini­ gătirea la timp a trenurilor siliului de conducere al clubului noului cvartal. La două
rea şi depăşirea sarcinilor şi de turnare, au fost produse De la furnalele 5— 6 s-au sindicatelor. 0 Colectivul de muncitori de blocuri (unul cu 32 şi al­
angajamentelor, şi reducerea în perioada 20-27 iunie in­ remarcat în special topito­ Ia secţia turnătorie a uzinei tul cu 16 apartamente) s-a
clusiv 1.000 tone oţel peste rii conduşi de Simion Jurca Cu acest prilej s-au scos în „Victoria“-Călan, a urmărit zidit complect parterul. La
şi tuăovic Csosz. Ei au pro­ evidenţă realizările obţinute pî­ cu deosebit interes desfăşurarea cel de-al treilea bloc au
preţului de cost. plan. Merită subliniată con­ dus peste prevederile planu­ nă în prezent pe tărîmul muncii lucrărilor celui de-al III-lea Con­ început în ziua de 30 iu­
lui perioadei respective 371 cultural-educative de masă, pre­ gres al partidului. Adunaţi în nie lucrările de zidărie.
Succesele raportate au fost tribuţia oţelarilor de la cup­ tone fontă. Respectarea re­ cum şi sarcinile ce stau în faţa jurul agitatorilor muncitorii din
ţetei de dozare, menţinerea consiliului de conducere al clu­ secţia turnătorie au luat cuno­ Munca pe noul şantier
mari, ele reprezentînd con­ torul v , conduşi de prim- unui mers constant al furna­ bului. (P . JURCONI, corespon­ ştinţă despre desfăşurarea lu­ este însufleţită. Cele două
tribuţia colectivelor la înde­ lelor, folosirea deşeurilor de dent). crărilor Congresului. Cu acest echipe de zidari conduse
fontă, sînt cîteva din secre­ prilej ei s-au angajat să mun­ de Icsif Tandary şi Gheor­
plinirea sarcinilor trasate de tele realizărilor lor. ® In ultima vreme, la Vulcan, cească cu şi mai mult elan pen­ ghe Ţîştea care lucrează
joile de tineret sînt organizate tru realizarea planului de pro­ aici desfăşoară o susţinută
partid. S-au produs peste Prii! secţiîîe Toate acestea arată că într-un mod mai atractiv. Dato­ ducţie, pentru reducerea consu­
plan însemnate cantităţi de siderurgiştii hunedoreru răs­ rită caracterului instructiv care murilor specifice de materiale şi întrecere. Obiectivele sînt
metal, cărbune, minereuri, Comnbiiîatnîui siderurgic pund prin fapte chemării l-au primit joile de tineret, nu­ a rebuturilor. (GH. SP E R I05U .
partidului, că sînt hotărîţisă mărul participanţilor la acestea turnător) scurtarea termenului de
s-au realizat milioane de lei din Hunedoara facă tot ce le stă în putinţă a ajuns la 150 de tineri. Deose-
pentru a realiza şi depăşi sar­ execuţie şi calitatea bună
economii la preţul de cost. ... a lucrărilor. De aceea, cele
Printre colectivele fruntaşe ¦^iillllllllllllilliiiliişillllllillllfl cinile trasate de Congres.
două echipe au hotărît să
ale regiunii, care a dus m e­ topitorii Dumitru şerban, Os- A. JURCA zidească un palier )a
reu înainte steagul întrecerii, wald Clusli şi Costică Sergiu, A/ \AAAAA blocurile din noul cvartal
se numără şi colectivul Com­ care au realizat un indice m e­ în 4 zile. Pînă acum mem­
binatului siderurgic Hune­ diu de utilizare de aproape brii celor două echipe şi-
doara. 'Mii de tone fontă, o- 7 tone oţel pe m.p. vatră au respectat angajamen­
ţel şi laminate produse In a- cuptor şi zi calendaristică, tul.
însufleţiţi de hotărîrile
fara sarcinilor de plan re ­ ceea ce reprezintă un re ­
Congresului al III-lea al
prezintă rodul muncii lor en ­ cord pentru oţelărie.
P.M.R., muncitorii de pe
tuziaste, dorinţa de a contri­ Succese frumoase au obţi­
acest şantier depun toa­
bui în cît mai m.are măsu­ nut şi oţelării de la noua o-
te eforturile pentru tradu­
ră la opera de construire a ţelărie Martin. Pentru a da
cerea în viaţă a sarcini­
socialismului. Acest entu­ viaţă sarcinii stabilite de
lor trasate de partid. In
ziasm, care exprimă ataşa­ Congres privind creşterea in­
ultima decadă a lunii iu­
mentul siăerurgiştilor faţă de dicelui de utilizare a cuptoa­
nie, echipa de zidari con­
partid, departe de a se fi relor cu 40 la sută, ei au
dusă de Iosif Tandary şi-a
stins, e tot mai viu. In secţii­ hotărît să scurteze şi mai
depăşit norma de produc­
le combinatului oamenii au mult durata de elaborare a Echipa da ta secţia ţie cu 10 la sută, iar echi­
convertizoare a U- pa de dulgheri condusă
citit raportul prezentat la şarjelor, să mărească greuta­ zinei metalúrgico-
chimică Zlatna — de Ştefan Bortoş cu 8 ia
Congres de tovarăşul Gh. tea lor. întreg colectivul sec­ depăşeşte norma cu
15—25 la sută, con­ sută.
Gheorghiu-Dej şi au hotărît ţiei, în frunte cu comuniş­ tribuind la înfăp­
tuirea măreţelor
să facă şi mai mult pentru a tii, este animat de dorinţa sarcini trasate de
cel de-al III-lea
da viaţă sarcinilor trasate de de a produce oţel cît mai Congres al partidu­
lui nostru.
partid. Oamenii s-au gîndit mult şi mai bun. Drept urma­
In clişeu: Moise
asupra posibilităţilor ce le au re, în aceeaşi perioadă, ei Ud, şef de echipă,
Partenie Corpade,
pentru a spori pe mai depar­ au produs cu 244 tone mai Gheorghe Fica, loan
Andrei şi Petru
te indicii de utilizare a a- mult oţel decît aveau plani­ Cristea.
gregatelor, pentru a îmbună ficat.
tăţi calitatea şi a reduce con Oţelării care deservesc cup­
tinuu costul produselor, In toarele electrice ale combina­
secţii, in special la oţelării şi tului au reuşit ca în aceste
furnale, munca a cunoscut un zile să dea peste plan mai
avlnt şi mai mare. bine de 400 tone oţel spe­
Incepînd cu 20 iunie, ziua cial, ceea ce reprezintă a-
deschiderii lucrărilor Congre­ proape jumătate din cantita­
sului, siăerurgiştii, datorită tea de oţel elaborată peste
• . . . » v - / . - J k~ 1 .— t K i-J V.