Page 4 - 1960-07

P ag . '4
EsssoEssmm
Sosirealui K.S.HroscioviaVieno
VIENA 30 (Agerpres). —
TASS anunţă: Răspunzind in­
vitaţiei guvernului austriac, la
30. iunie, N. S. Hruşciov, pre­
şedintele Consiliului de Miniş­
tri al U.R.S.S., a sosit in Aus­
tria într-o vizită oficială. Şeful
guvernului sovietic este însoţit
de A. N. Kosîghin, prim-vicepre-
şeăinte al Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S., E. A. Furţeva,
ministrul Culturii al U.R.S.S.,
A. A. Gromiko, ministrul Afa­
cerilor Externe al U.R.S.S., G. A.
Jukov, preşedintele Comitetului
de Stat al Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S. pentru legă­
turi culturale cu ţările străi­
ne, S. A. Stepanov, preşedintele
Consiliului Economiei Naţiona­
le Sverdlovsk, şi de alte per­
soane.
împreună cu N. S. Hruşciov,
au sosit la Viena membrii fa­
miliei sale.
La aeroportul Schwechat, pa­
voazat cu drapelele de 'stat ale
Austriei şi Uniunii Sovietice,
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S. a fost intim-
C u vîn farea rostită d@ !NL S. Hruşciov Şeful statului indian a trans­ tor alături în lupta pentru pace
VIENA 30 j Agerpres). TASS
transmite cuvîntare a rostită de
N.: S. Hruşciov pe aerodromul
din Viena.
Stimate domnule preşedinte
federal .1
Stimate domnule cancelar fe­
deral !
Stimate domnule vicecancelar!
Doamnelor şi domnilor!
Păşind pe pămîntul austriac
vreau, în primul rînd, să mulţu­
mesc conducătorilor Republicii
Austria pentru amabila invitaţie
de a face o vizită de răspuns
de prietenie în Austria. Mi-e
foarte plăcut să vă vizitez ţara,
să mă întîlnesc cu conducătorii
şi cu poporul dv., să restabilesc
vechile cunoştinţe şi să stabilesc
altele noi.
Oamenii sovietici ştiu bine ce
contribuţie importantă a adus
poporul austriac la dezvoltarea
culturii mondiale şi a ştiinţei,
ce eminenţi oameni de cultură
şi savanţi a dat el omenirii.
Vreau să-mi exprim speranţa că
vizita în minunata dv. ţară, în-
tîlnirile cu cetăţenii austrieci ne
vor ajuta să ne cunoaştem şi
Cuvînfarea preşedintelui Schârl
VIENA 30 ^Agerpres). TASS
transmite cuvînfarea r-ostită de
A. Schaerf, preşedintele federal
al Austriei, la aeroportul din
Viena.
Domnule preşedinte al Consi­
liului de M iniştri!
Cînd, spre sîîrşitul vizitei mele importante premise ale refacerii
în Uniunea Sovietică în toam­
na anului trecut, mi-am luat ră­
mas bun de la dv. la Moscova
mi-aţi spus că intenţionaţi să vi­
zitaţi cît mai curînd Austria. Mă
bucur sincer că aţi putut între­
prinde acum o călătorie în ţara
noastră ca urmare a invitaţiei
ce v-a fost adresată acum 2 ani
de cancelarul federal, dl. Raab
şi de vicecancelarul dl. Pitter­
mann.;
In cursul tratativelor pe care
le-am dus Ia Kremlin, la Mos­
cova, dv., domnule prim-mi ni­
stru, aţi amintit că aţi vizitat
Austria în 1946. Veţi vedea că
în această perioadă ţara noas­
tră s-a schimbat simţitor. Gu­
vernul federal al Austriei a fă­
cut toate pregătirile necesare
pentru ca din cîteva exemple să
vă arate ce transformări consi­
derabile au avut loc în Austria,
ce succese importante au fost ob­
ţinute în domeniul industriei, fo­
losirii resurselor hidraulice din
ţară, în domeniul agriculturii
noastre, care corespunde cerin­
ţelor actuale.
Aceste succese, printre care se
numără şl refacerea oraşelor şi
a numeroaselor instituţii cultu­
ralo distruse de război, au fost
obţinute cu ajutorul prietenilor
DEJUNUL O FERIT DE PREŞED IN TELE A U ST R IEI
VIENA 30 (Agerpres). TASS
anunţă : La 30 iunie preşedintele
federal al Austriei, A. Schaerf, a
oferit un dejun în cinstea lui
N. S. Hruşciov.
La masă au luat parte N. P. preşedintele Gonsiliului Naţional de cercurile guvernante din pună, chipurile, punctul de ve­ Ele şi-au exprimat hotărit pro­ este o dovadă grăitoare că jtît Washington nu are nici o şan-
Hruşciova, soţia lui N. S. Hruş­ L. Figl, miniştri şi alte persoane S.U.A., în frunte cu preşedintele dere american, politica falimen­ testul faţă de politica externă acţiunea de spionaj „U-2“, cît
ciov, fiiGa. persoanele care-1
însoţesc pe N. S. Hruşciov în
călătoria să, V, I. Avilov, am­
R ed acţia şi 'administraţia; z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T a x a plătită în num erar con form aprobării D irecţiunii G enerale P .T .T .R . nr. 263 .3 20 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea Poligraiică „1 M ai“ — Deva.
pinat de A. Schaerf, preşeăin-
tele Republicii Austria, J. Raab,
cancelarul federal, vicecancela­
rul B. Pittermann, B. Kreislcy,
ministrul Afacerilor. Externe, de
alţi membri ai guvernului, de­
putaţi ai Parlamentului, repre­
zentanţi ai vieţii publice aus­
triece.
Printre cei prezenţi la aero­
port au fost de asemenea m em­
brii ambasadei sovietice din
Austria, în frunte cu ambasa­
dorul V. I. Avilov.
Pentru a primi pe înaltul
oaspete sovietic, pe aeroport au
sosit şefii ambasadelor şi mi­
siunilor diplomatice acreditaţi
la Viena, numeroşi reprezen­
tanţi ai presei, radiodifuziunii,
televiziunii, jurnalelor cinema­
tografice.
Aeronava sovietică argintie
se apropie de clădirea mare şi
frumoasă a noii aerogări. Aceas­
tă clădire a fost terminată re ­
cent. Nikita Sergheevici Hruş­
ciov este primul oaspete înalt
care a sosit la Viena prin noile
ei „porţi aeriene“.
mai bine, să ne înţelegem şi
mai bine reciproc.
Permiteţi-mi să transmit locui­
torilor Vienei, întregului popor
austriac, salutul cordial şi bu­
nele urări din partea poporului
sovietic care nutreşte o mare
simpatie faţă de poporul Aus­
triei, care doreşte în mod sin­
cer întărirea relaţiilor de prie­
tenie dintre ţările noastre.
Dezvoltarea relaţiilor de prie­
tenie dintre Uniunea Sovietică
şi Austria reprezintă un exem­
plu convingător de coexistenţă
paşnică şi de colaborare încu­
nunată de succes a statelor cu
orînduiri social-politice diferite. zentanţii opiniei publice şi ai
Uniunea Sovietică a sprijinit
şi va sprijini şi pe viitor neu­
tralitatea Austriei, care arc o
mare importanţă pentru pacea
şi securitatea în Europa, Po­
porului austriac, care ştie bine ce
înseamnă războiul, îi sînt apro­
piate şi înţelege năzuinţele oa­
menilor sovietici spre o pace
trainică. Sîntem ferm convinşi
că, în ciuda uneltirilor celor că­
rora le sînt pe plac „războiul
rece" şi cursa înarmărilor, cau­
za păcii va învinge, principiile
noştri, dar, în primul rînd da­
torită hărniciei, şi perseverenţei
muncitorilor, funcţionarilor, in­
dustriaşilor, ţăranilor, comerci­
anţilor, meseriaşilor noştri aus­
trieci.
Totodată, una din cele mai
Austriei libere şi independente
a fost menţinerea păcii în în­
treaga lume şi asigurarea pozi­
ţiilor republicii noastre în Eu­
ropa. Libertatea şi independenţa
Austriei se bazează pe tratatul
de stat semnat acum 5 ani în ca­
pitala Austriei de către repre­
zentanţii celor 4 state aliate şi
de ministrul Afacerilor Externe
al Austriei, conform obligaţiuni­
lor asumate la Moscova în a-
nul 1943.
Domnule prim-ministru, în
cursul vizitei mele oficiale în
Uniunea Sovietică, din care păs­
trez bogate impresii preţioase şi
utile, mi-aţi oferit posibilitatea
de a-mi face o idee cît se poate
de completă şi clară asupra pre­
gătirilor făcute pentru încheierea
acestui tratat de stat. V-aţi afir­ vernul american condus de Ei­
mat ca un prieten sincer a! Aus­
triei, al independenţei sale, dv.
personal aţi contribuit în modul
cel mai hotărîtor Ia eliberarea
ţării noastre de povara ocupaţiei.
Pentru aceasta vă exprimăm re­
cunoştinţa noastră.
Vă spun bun sosit în Austria
atît din partea mea personal cît
şi din partea poporului austriac
şi a guvernului lui. Bine aţi ve­
nit I Fie ca vizita dv. în Aus­
tria, să contribuie la îmbunătă­
basadorul U.R.S.S_ în Austria,
consilieri şi alţii.
Din partea Austriei au parti­
cipat cancelarul federal J. Raab,
vicecancelarul B. Pittermann,
oficiale.
In timpul mesei, A. Schaerf şi
N. S. Hruşciov au rostit cuvîntări.
DRUMUL SOCIALISMULUI
3 r^franzSGglWKSgflj^
In văzduh răsună salve de
artilerie în cinstea şefului gu­
vernului sovietic.
Apariţia lui N. S. Hruşciov,
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S., pe scara a-
vionului a fost întîmpinată de
cei prezenţi cu căldură şi cor­
dialitate.
Răsună solemn imnurile Uniu­
nii Sovietice şi Austriei. N. S.
Hruşciov trece în revistă garda
de onoare.
Dr. A. Schaerf, preşedintele
Republicii Austria, a rostit o
cuvîntare de salut. Primit
cu căldură de cei prezenţi,
şeful guvernului sovietic a ros­
tit o cuvîntare de răspuns.
N. S. Hruşciov şi dr. Schaerf
iau loc în automobil. Cortegiul
însoţit de un convoi de onoa­
re se îndreaptă de la aeroportul
Schwechat spre Viena, capitala
Austriei.
Pe întregul parcurs, şeful gu­
vernului sovietic a fost salu­
tat de mii de locuitori ai ca­
pitalei Austriei.
coexistenţei paşnice vor triumfa
pentru totdeauna.
Cred că ţeluriie noastre în a-
ceastă direcţie coincid iar acea­
sta creează o bază favorabilă
pentru o strînsă colaborare în
problemele luptei pentru menţi­
nerea păcii şi destinderea încor­
dării internaţionale.
Pe domnul Schaerf, preşedin­
tele federal, şi pe domnul Raab,
cancelarul federal, îi cunoaştem
de mulţi ani şi am impresia că
am învăţat să ne înţelegem şi
să ne respectăm reciproc. Sper
că viitoarele întrevederi cu oa­
menii de stat austrieci, cu repre­
cercurilor de afaceri vor contri­
bui (a dezvoltarea continuă a
relaţiilor de prietenie dintre U-
niunea Sovietică si Austria şi
vor sluji cauzei întăririi păcii
generale.
Sperăm că prietenia dintre
popoarele Uniunii Sovietice şi
Austriei va creşte şi se va întări.
Să luptăm împreună pentru în­
tărirea acestei prietenii.
Trăiască pacea pe pământ!
-k
Cuvînfăreâ Ini N. S. Hruşciov
a fost primită cu aplauze.
ţirea continuă a bunelor relaţii
dintre cele două state ale noa­
stre. Fie ca pe întregul pămînt
să triumfe o pace adevărată şi
îndelungată asigurată prin înţe­
legere şi bunăvoinţă.
Politica „de pe poziţii de forţă“
este sortită eşecului
Evenimentele internaţionale
petrecute în ultima vreme au
relevat cu prisosinţă un fapt
ce nu poate fi trecut cu vede­
rea de cătrfe opinia publică mon­
dială : politica „de pe poziţii
de forţă“, politica adepţilor
cursei înarmărilor, a acelora
care agită din nou lozinci re­
vanşarde, războinice a suferit
un lamentabil eşec. Şi cînd a-
firmăm lucrul acesta ne gîndim
la exemplul viu, concret pe ca­
re ni-1 oferă politica preconi­
zată şi promovată de către gu­
senhower care, prin ultimele sa­
le acţiuni, şi-a dovedit odată
în plus lipsa sa de populari­
tate pe plan mondial.
Intr-adevăr, cercurile condu­
cătoare americane au fost pu­
se în situaţia de a-şi scoate
masca făţărniciei, a politicii vor­ partenerii la tratative să fie
belor goale, aruncate în v în t;
ele au fost demascate în faţa
opiniei publice mondiale ca ad­
versare inveterate ale colaboră­
rii internaţionale şi coexisten­
ţei paşnice. Faptul concret de
la care a pornit „lanţul slăbi­ prin sine însuşi o probă con­ demascată pînă la capăt în ul­ mericană în ultima vreme, p- destinderii încordării interna-
ciunilor“ politicii externe ame­ cretă şi palpabilă a lipsei de tima vreme. Cum e şi firesc, fuzul hotărit pe care oamîii ţionale, dem'ascînd pînă la ca-
ricane din ultima vreme, a fost,
după cum se ştie, acţiunea de
spionaj întreprinsă de avionul
„U-2“, deasupra teritoriului
Uniunii Sovietice în ziua de 1
mai. Atitudinea adoptată atunci
Eisenhower, a fost de-a dreptul
revoltătoare. După ce au încer­
cat, fără succes, să prezinte în-
V IZ IT A P R E Ş E D IN T E LU I
IN D IE I ÎN II. R. S. S.
MOSGOVA 30 (Agerpres). —
TASS anunţă : Preşedintele In­
diei Rajendra Prasad, a oferit
o mare recepţie la 29 iunie în
Palatul Mare al Kremlinului în
cinstea Iui Leonid Brejnev, pre­
şedintele Prezidiului Sovietului
Suprem al U.R.S.S., şi a lui Ni­
kita Hruşciov, şeful guvernului
sovietic.
Luînd cuvîntul, preşedintele
Rajendra Prasad a salutat pe
Leonid Brejnev, Nikita Hruşciov
şi pe ceilalţi oameni de stat pre­
zenţi la recepţie.
Rajendra Prasad şi-a exprimat
convingerea că legăturile prie­
teniei dintre India şi U .R.S.S.
vor continua să se dezvolte şi
să se întărească.
Presa indiană critică poziţia
puterilor occidentale
în Comitetul celor zece
D ELIII 30 (A gerpres). — Griticînd
poziţia puterilor occidentale în Gomi-
tetul celor zece state pentru dezarm a­ o soluţie constructivă, utilă şi directă
re şi tendinţa lor de a zădărnici ob­
ţinerea unor rezultate pozitive în pro­
blema dezarm ării generale şi totale,
ziarul „N aw B h arat Tim es“ scrie în
numărul său din 29 iu n ie: „Nici un
om imparţial nu poate să nu recu­
noască că tratativele la conferinţă au
evoluat fără un scop bine definit. Noul s în t re p a ra ţi
plan sovietic de dezarm are ar îi înlă­
turat în bună m ăsură toate obiecţiu-
nile pe care A m erica le form ulase în
trecut. Este greu să nu califici drept
condamnabilă poziţia puterilor occiden­ MOSCOVA 30 (Agerpres). — vului armatei cu încăOO merovo (bazinul carbonifer Kuz-
tale care au ridicat obiecţiuni împo­
triva unui plan ce se b u cu ră ' de un de ostaşi sovietici demobiliziaţi
sprijin atît de m are“.
Ziarul „Hindustan“ arată într-un
ed ito rial: „Deşi Rusia a întrecut pu­
terile occidentale în domeniul rachete­ cu privire la reducerea efecti-
Ministrul prim al Indoneziei
a sosit la Moscova
MOSGOVA 30 (Agerpres).
TASS anunţă: La 30 iunie a
sosit la Moscova Raden Hagi
Djuanda Kartawidjaja, ministru
prim al guvernului Indoneziei,
împreună cu oamenii de stat in­
donezieni care îl însoţesc.
In numele guvernului sovie­
tic, Anastas Mikoian, prim-vice-
preşedinte al Gonsiliului de Mi-
călcarea suveranităţii U.R.S.S.
drept o „greşeală“ a pilotului,
puse în faţa declaraţiilor pilo-
tului-spion, cercurile de la Pen­
tagon s-au văzut nevoite să spu­
nă lucrurilor pe nume, să re­
cunoască că ele promovează po­
litica spionajului deasupra te ­
ritoriului Uniunii Sovietice şi a
celorlalte ţări de democraţie
populară. Fără pic de ruşine,
Eisenhower personal a ridicat
la rangul de politică de stat
spionajul şi a declarat că S.U.A.
vor întreprinde şi pe viitor ase­
menea zboruri. Fireşte, nu tre­
buie să uităm momentul cînd
se petreceau toate acestea: în
preajma conferinţei la nivel
înalt, care trebuia să aibă loc
în capitala Franţei, întrunire,
care presupunea (e un lucru e-
lementar cunoscut !) ca toţi
animaţi de dorinţa sinceră a
succesului acestora, de dorinţa
firească de a contribui la re­
zolvarea realistă a problemelor
internaţionale litigioase.
Faptul amintit mai sus a fost
dorinţă a cercurilor conducă­
toare din Statele Unite de a
contribui la destinderea încor­
dării internaţionale. Mai mult.
Chiar această acţiune era me­
nită să agite spiritele, să im­
tară „de pe poziţii de forţă“ a
Statelor Unite. După cum se
ştie, această încercare n-a avut
N r. 1716
x d liro e Jjs jllUsJ m •jutíimelB
Şedinţduceni asociaţiei
de prii „Italia-Romínia“
•niunii Sovietice cele mai bune i ROMA. — ttul mele luni, numeroase perso- ţ
urări din partea guvernului şi
poporului indian. El a rostit cu­ <; Agerpres trament nalităţi ale artei, culturii şi
vinte de salut în cinstea propă^
şirii şi a bunăstării poporului so. a avut loc la nţa vieţii publice italiene au a-
vietic, în cinstea colaborării în­
tre popoarele tuturor ţărilor. conducerii asocrie- derat la asociaţia „Italia
Leonid Brejnev, care a luat tenie „Italia— .Cu ¦ Romînia“. Printre aceste per-
cuvîntul la recepţie, a declarat:
Gordialîfatea şi sinceritatea prin acest prilej, secerai scnalităţi figurează: Lro/.
care se caracterizează întotdeau­
al asociaţiei, seirio Yornî, rector al Universităţii <j
na întîlnirile noastre sînt o do­
vadă a bazelor trainice ale prie­ Palermo, a vorlac- din Bologna, deputaţii Goreni l
teniei tot mai puternice şi cola­
borării multilaterale crescânde tivitatea depusiprii şi Bogoni, prof. Navaletti, ^
dintre statele noastre.
asociaţiei în uoa- prof. Tibiletti, senatorul Si-
In încheiere, el şi-a exprimat
convingerea că popoarele sovie­ dă pe linia înibo- bîlle, deputatul Bartesani şi L
tic şi indian vor păşi şi pe vii­ rării culturale zj şi alţii.
Romînia. Apoi, pp- S-a hotărit de asemenea
pe Petronio de Ifa- convocarea în luna noiembrie
tea din Cagliaritat anul acesta la Bologna a con-
programul de lucia- ferinţei naţionale a asocia- >
ţiei pe următoare ţieî „Italia— Romînia“ în ve- L
La discuţii, agat derea unei lărgiri a schimbu-
numeroase persiale rilor culturale şi ştiinţifice in-
vieţii culturale şice tre Italia şi Romînia.
mis guvernului şi poporului U- şi progres.
printre care, pro-a- seara, în localul asociaţiei >
gliavinni, de la !tea ^italia— Romînia“ a avut loc ;>
din Bologna, profila "0 manifestare culturală in ţ
de la UniversitaQo- cadrul căreia un grup de ac-
logna, prof. Mărit de tori italieni au citit scene din >
la Universitatea n)i, lucrări ale dramaturgilor ro- ş
senatorul comunirto
Terracini, senatorrat mini. K
creştin ing. Amedwa,
precum şi secrettia- La această manifestare au S
ţieî, dr. Paolo Roi
lor, ea s-a declarat de acord cu li­ asistat un numeros public, ţ
chidarea lor. Primul ministru Nehru Comitetul de ci al
a spus că propunerea rusă reprezintă asociaţiei „Italiăia“ reprezentanţi ai legaţiei R.P. L
a salutat faptul :ti- Romîne la Roma, reprezen- >
a problemei dezarm ării“. tanţi ai presei italiene, ai ra- \
dioteleviziunii, corespondenţi
ai agenţiilor de presă. >
wv
S o ld a ţii s o v ie ttîc im b M liz a ţt
In tn d iis trfe ş l ric u ltu r ă
TASS anunţă : Primele grupuri oameni, se şi află în ere neţk, Siberia), s-au şi făcut toa­
în conformitate cu legea vota­ şantiere, uzine, sovhozol- te pregătirile în vederea primi­
tă Ia sesiunea din ianuarie a rii a 9.000 de militari demobi­
Sovietului Suprem al U.R.S.S. hozuri.
Anunţînd aceasta, zio- lizaţi. Aproximativ 4.000 de oa­
vetskaia Rossia“ publir- meni vor veni la şantierul de
construcţie al uzinei metalurgi­
viul acordat de Mihaa- ce din Siberia de vest, tot atî-
kov, şeful Direcţiei ile
pentru strămutarea şi a- ţia vor merge la întreprinderile
Consiliului Economiei Naţiona­
rea organizată a mu-or
de pe lingă Consiliul dş- le din Murmansk.
întreprinderile şi şantierele
tri al R.S.F.S.R.
industriei chimice şi forestiere
niştri al U .R.S.S., a salutat pe După cum a anunţaa- din regiunile Omsk, Peremskoe
ministrul prim Djuanda. kov, 145.000 de oameni e- vor primi peste 8.000 oameni.
ca în Kazahstan la luca- In industria din Ural, vor fi re­
In GUvîntarea de răspuns, gricultură. Jumătate diau partizaţi 6.500 de demobilizaţi,
Djuanda a declarat că este foar­ hotărit să se stabileasciă- iar în Industria Iakuţiei apro­
te fericit că a sosit la Moscova. mînturile desţelenite. ;te ximativ 3.000 rde oameni.
18.000 soldaţi pleacă la în
Această vizită va contribui la Mihail Poleakov a făcut de
dezvoltarea relaţiilor de priete­ agricultură în ţinutul A
nie dintre popoarele celor două Numeroşi militari dll- asemenea cunoscut că 10.000 de
ţări care luptă pentru pace în zaţi vor fi angajaţi în irie demobilizaţi vor lucra la con­
întreaga lume. şi construcţii. In regiuKe- strucţia de centrale electrice.
amZSH0^?VE5Ha322a2RíET SEOffinSU
nă seama de splritue- te condamnate de către popoa­
mii, de noul raport dţe re, de către toţi aceia care iu­
pe plan mondial, ţi ­ besc pacea. De asemenea, acest
nă seama de cerinţa ima- fapt e grăitor în ce priveşte fa­
să a tuturor oamenilor Iţi limentul total al politicii exter­
din lumea întreagă de a în ne americane, politică imilitaris-
pace şi securitate. Popca- tă războinică „de pe poziţii de
merican însuşi a criticate- forţă“. Această politică este as­
şi nici nu putea avea sorţi de ment politica „de pe poale pru condamnată de către po­
izbîndă. Guvernul Uniunii So­ forţă“ îmbrăţişată de guul poare şi ea n-are astfel nici o
vietice n-a subscris la intenţia S.U.A., cerind înlocuirea en- perspectivă, este sortită pe mai
S.U.A. de a înşela popoarele, a- tr-o politică de coexistenţş- departe eşecului.
doptînd singura hotărîre logică Recent, un alt eveniment, ne-a
— aceea de a nu participa la nică şi colaborare cu stata-
tratativele de la Paris, în con­
diţiile în care Eisenhower n-a gărului socialist.- dat prilejul să consemnăm po­
găsit de cuviinţă să condamne
acţiunea de spionaj întreprin­ Faptul esenţial, impat, litica falimentară a guvernului
să de avionul „U-2“, să ceară
scuze guvernului U.R.S.S. şi să care trebuie menţionat eia- S.U.A. După cum se ştie, pu-
ia măsuri ca în viitor asemenea
acţiuni agresive să nu se mai cela că nemulţumirea fade terile occidentale în cadrul tra-
repete. Guvernul american a
torpilat în felul acesta confe­ politica externă americanău- tativelor din Comitetul celor
rinţa de la Paris.
prins şi masele popuiardn zece de la Geneva, au frînat orD
Iată, aşadar, două acţiuni
succesive, care au ilustrat eloc­ unele ţări unde puterea}- ce progres în problema dezar-
vent eşecul politicii „de pe pozi­
ţii de forţă“, politică promovată litică mai este deţinută înde mării, problemă cardinală a zi-
de ani de zile de către impe­
rialiştii americani. In ciuda regimuri marionetă, docilea- îelor noastre, dovedind în fe­
lul acesta că intenţionează să
faptului că, pe alocuri, aceas­ telor Unite. Dealtfel, unulti-
tă politică a fost mascată de tre acestea a fost răsturnţe folosească Comitetul doar ca
vorba de regimul corupt ina- pe un mijloc d'e înşelare a po­
rat în Turcia de către Mee- poarelor, ca o manevră pentru
res), iar altele se clatină ses, acoperirea pregătirilor lor agre-
(Li Sin Man a fost nevoit şi sive.
ia tălpăşiţa în insulele Hai, Hotârîrea delegaţiilor ţârilor
Cian Kai-şi se mai menţine ir socialiste de a-şi întrerupe pre-
datorită baionetelor americe, zenta la tratativele torpilate în
Iar Kişi, marioneta din Jo- mod tendenţios de către repre-
nia îşi trăieşte ultimele zilele zentanţii occidentali, precum şi
cuvinte frumoase despre pace, prim-ministru). Palma pe ce declaraţia lor că vor prezenta
despre „fidelitatea“ faţă de poporul japonez i-a dat-o ţii probiema dezarmării spre exa-
idealurile libertăţii, ' democra­ Eisenhower a fost una dire minare Adunării Generale a
ţiei şi drepturilor omului, esen­ cele mai usturătoare pe ere o.N.U., au dejucat din nou ma-
ţa ei a rămas aceeaşi şi a fost le-a primit politica externă}- nevreie viclene ale adversarilor
popoarele lumii, cărora le este muncii din Japonia, considei- încercările lor de a înşela
scumpă cauza păcii, nu puteau tă poziţie-cheie a S.U.A. în k- popoarele. Acesta este un nou
rămîne pasive la aceste acţiuni tremul Orient, l-au manifeşat eXemplu elocvent şi grăitor, ca-
ale guvernului american, care faţă de vizita lui Eisenhower a- re atestă că politica „dte pe po-
au subminat direct cauza păcii cesta fiind nevoit să ia caleain-
şi a colaborării internaţionale. toarsă de la porţile Japoiei, de forţă“ trîmbiţată atît de
’u^ ,je către guvernanţii de la
de }Zpîndă şi este sortită
americană şi au cerut guver­ şi torpilarea conferinţei la rivel unui faijment total,
nanţilor de la Washington sa
se trezească la realitate, să ţi- înalt de la Paris de către gu- MACOVE1
;_________ _
vernul american,, sînt evemmen- ^