Page 12 - 1960-07
P. 12
Pag. ;4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1713
Vizita iui N. S. Hruşciov în Âusfi xUiimeie sJtiri • jultimaLe şixri • şilrX
Populaţia Vieneiîlsalută pretutindeni
pe înaltul oaspete sovietic
VIENA. — Trimisul special N. S. Hruşciov cînd, mai tîrziu, tîlnit cu reprezentanţii cercu Tratativele sovieto-indonezierse O nouă manifestare a grijii
Agerpres, Horia Liman, trans rilor de afaceri din Austria. U.R.S.S. faţă de soarta păcii
mite : Populaţia Vienei îl salută în cursul dimineţii, s-a îndrep
pretutindeni cu căldură pe N. S. La intrarea în clădire N. S. în Extremul Orient
Hruşciov. Din zori şi pînă tîr- tat spre cartierul muncitoresc Hruşciov a fost întîmpinat de
ziu în noapte, pilcuri de vienezi cancelarul federal Raab, de
se adună în faţa hotelului Im Floridsdorf, dincolo de marele Fritz Maix, vicepreşedinte al de Sa Moscova
perial. In orele cînd convoiul Camerei, precum şi de alţi con
de maşini apare pe străzile ca pod de peste Dunăre, pentru a ducători ai Camerei federale de
pitalei Austriei, pe întregul tra comerţ şi industrie.
seu se înşiruie zeci de mii de vizita uzina de automobile din M OSCOVA 2 (A gerpres). — industrie, medicină, biologie şi a-
oameni, fie chiar şi pentru a-1 Cei prezenţi l-au salutat ridi TA SS anunţă : După cum s-a a- gricultură.
vedea pe Nikita Şergheevici în Viena. „II salutăm pe Hruşciov“, caţi în picioare pe şeful gu nunţat oficial, la 1 iulie au în TOKIO 2 (Agerpres). — Opi dului socialist. El a arătat că
fulgerarea de o clipă a goanei vernului sovietic. Maix a rostit ceput la M oscova tratativele so- S-a căzut de asem enea de a- nia publică democrată din J a în condiţiile actuale ale situa
automobilului. Nicicînd — în vesteşte o lozincă întinsă pe în apoi o scurtă cuvintare în care vieto-indoneziene dintre Anastas cord asupra construirii în Indo ponia a întîmpinat cu profundă ţiei internaţionale, este necesar
spaţiul dintre Karntner Ring şi l-a salutat pe N. S.' Hruşciov. M ikoian, prim-vicepreşedinte al înţelegere Declaraţia guvernului ea Japonia să stabilească rela
Schwartzenberg Platz nu s-a vă treaga faţadă a unui bloc de După aceea s-a dat cuvîntul lui Consiliului de M iniştri al nezia a unei uzine m etalurgice sovietic în legătură cu înche ţii de prietenie cu ţările vecine
zut asemenea mulţime. In a- N. S. Hruşciov. U .R .S .S . şi R. FI. D juanda K ar- cu o capacitate de producţie de ' ierea între Japonia şi Statele şi în primul rînd cu Uniunea
ceastă a doua zi a vizitei şe cîteva etaje ; „Bun sosit Hruş taw id jaja, m inistrul prim al R e Unite ale Americii a alianţei Sovietică şi Republica Populară
fului guvernului sovietic în fru Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov publicii Indonezia. 100.000 tone de oţel anual în militare agresive, calificînd a- Chineză, să reia relaţiile diplo
moasa capitală a Austriei, încă ciov !“, „Pace şi prietenie!“, a fost ascultată cu o mare aten locul a două uzine m etalurgice ceastă declaraţie drept o mani matice cu China, să încheie un
cu o oră înainte de începerea ţie de cei prezenţi. La sfîrşitul In cursul tratativelor, Anastas cu o capacitate de 50.000 tone festare a unei profunde griji a tratat de pace cu Uniunea So
primelor convorbiri între N. S. glăsuic-sc altele, iar pe trotuare, cuvîntării, asistenţa a ovaţionat M ikoian şi R. FI. D ju anda K ar- Uniunii Sovietice faţă de soarta vietică. El s-a pronunţat pen
Hruşciov şi cancelarul federal, pe înaltul oaspete sovietic. ta w id ja ja au sem nat acordul de oţel anual, a căror construire era păcii în Extremul Orient. tru crearea în Asia a unei zone
J. Raab, mase compacte de ce la ferestrele blocurilor, în bal colaborare în domeniul folosirii prevăzută de protocolul sovieto- a păcii cu participarea Uniunii
tăţeni aşteptau cu răbdare so Frezidiul Camerei federale de energiei atom ice în scopuri paş împărtăşim întrutotul teme Sovietice şi S.U.A.
sirea înaltului oaspete la can coane, mulţimile ovaţionau: comerţ şi industrie a oferit o nice. indonezian din 3 ianuarie 1959. rile Uniunii Sovietice, că înche
celaria federală din piaţa Bal- recepţie în cinstea înaltului oas A nastas M ikoian şi R.H . D ju an ierea „tratatului de securitate“ In relaţiile dintre Uniunea
Ihaus. Cu aceeaşi răbdare mul „Salut Hruşciov 1“, „Bun ve pete sovietic. Acordul prevede că Uniunea accentuează şi mai mult încor Sovietică şi Japonia, a spus Ho-
ţimea a aşteptat sfîrşitul între Soviet'că va acorda ajutor tehnic da K artaw id jaja au făcut schim darea în Extremul Orient, atra rie, preşedintele conducerii aso
vederilor pentru a-1 saluta pe nit !“, „Prietenie“. Cu mult înainte de sosirea lui Republicii Indonezia pentru con ge Japonia în politica agresivă ciaţiei „Japonia—U.R.S.S.“, e-
N. S. Hruşciov şi la plecarea sa N. S. Hruşciov, piaţa din faţa struirea unui reactor atom ic ex bul instrum entelor de ratificarea a S.U.A., a declarat corespon xistă multe probleme nerezol
din clădirea cancelariei. Şi deşi In aşteptarea înaltului oaspe clădirii Camerei federale de co perim ental şi pentru construirea celui de-al doilea acord general dentului agenţiei TASS, Ota, vate. Şi atît timp cît guvernul
informaţia oficială este foarte merţ şi industrie, şi străzile din unei instalaţii nucleare în scopuri de colaborare econom ică şi teh preşedintele Consiliului general japonez va continua politica sa
laconică, atmosfera de optimism te, curtea uzinelor de automo apropiere erau pline de vienezi. de studiu. nică dintre U .R .S.S. şi Republica al sindicatelor din Japonia. ostilă faţă de Uniunea Sovieti
domneşte în jurul acestor pri Ei nu şi-au părăsit locurile pî Indonezia sem nat la 28 februarie că, aceste probleme nu vor pu
bile din Floridsdorf era înţesa nă. cînd nu a apărut N. S. Hruş Uniunea Sovietică va livra 1960. Poporul japonez nu recunoaş tea fi reglementate. De ceea
me tratative despre care pă ciov, pe care l-au salutat cu a- Indoneziei utilajul, m aterialele, te acest tratat militar şi cere considerăm că numai anularea
rerea generală este că ele vor tă de muncitori în salopete al plauze furtunoase. In seara zi aparatajul corespunzător şi izo T ratativele în legătură cu ce o politică neutră. O mărturie a „tratatului de securitate“ cores
contribui la lărgirea legăturilor lei de vineri, cancelarul federal topi radioactivi stabili. Ea va a- acestui fapt sînt cele 20 milioa punde intereselor naţionale ale
bastre. O uriaşă lozincă scrisă J. Raab a oferit în numele gu lelalte problem e de colaborare e- ne de semnături puse pe apelul poporului japonez şi va contri
dintre cele două ţări în dome vernului austriac o mare recep corda de asem enea aju tor în pre conom ică şi com erţ duse în con împotriva „tratatului de secu bui la întărirea relaţiilor de
în limbile rusă şi germană îl ţie în cinstea lui N. S. Hruşciov gătirea de cadre proprii indone form itate cu declaraţia comună ritate“. a declarat deputatul în prietenie dintre cele două ţări
în istoricul castel Schoenbrunn. sovieto-indoneziană din 28 fe parlament, Kaţumatai, şeful vecine.
întîmpină pe oaspetele drag cu ziene pentru exploatarea in stala bruarie 1960 sem nată la B ogor secţiei de propagandă a Parti-
ţiilor ce vor fi livrate şi pentru
cuvintele: „Din inimă îţi urăm folosirea izotopilor radioactivi în de preşedintele C onsiliului de
M iniştri al U .R .S .S ., Nikita
bun sosit“. Sute de oameni scan
Hruşciov şi preşedintele Repu
dează cu voioşie : „Bun sosit blicii Indonezia, Sukarno, conti
nuă. Ele se desfăşoară într-o a t
Hruşciov 1“. Muncitorii flutură m osferă de sinceră prietenie şi
deplină înţelegere.
fanioane austriece şi sovietice.
Tinere îmbrăcate în haine de
sărbătoare îi oferă lui N. S.
Hruşciov şi soţiei sale buchete
de trandafiri şi gladiole. Direc
ţia uzinei îl salută pe înaltul
oaspete şi-l invită să viziteze
secţiile. x
Salutat de aclamaţiile partici
panţilor la miting, a luat apoi
cuvîntul N. S. Hruşciov.
In numele muncitorilor,
Schmidt, preşedintele Consiliu
niul atît economic cit şi în alte lui de producţie, i-a oferit în
domenii. dar lui N. S. Hruşciov o casetă
C riz a p o litică , din J a p o n i a c o n t i n u ăTot în dimineaţa zilei de vi de cristal conţinînd macheta
neri, locuitorii Vienei au avut unui refrigerator — maşină pe
prilejul să-l salute pe şeful gu care uzina o fabrică pentru TOKIO 2 (Agerpres). — In- deoarece acesta, împreună cu Singura cale ca ţara să se sal
vernului sovietic, atunci cînd în U.R.S.S. cepînd din 19 mai, în Japonia Yosbida. are strinse legături cu veze din actuala criză politică
afara programului oficial, a vi După încheidre'a mitingului, continuă criza politică provoca capitalul financiar industrial a- constă în dizolvarea imediată a
zitat împreună cu soţia şi fiica N. S. Hruşciov şi persoanele ea- tă de hotărîrea antipopulară a mericano- japonez. parlamentului şi ţinerea alege
sa un pasaj subteran, construit re-1 însoţesc au părăsit uzina guvernului Kişi de a obţine ra
într-unul din cele mai pitoreşti şi în uralele entuziaste şi aplau tificarea forţată a „tratatului In timp ce în cercurile con rilor. Forţele democratice din
locuri din Viena, în apropierea zele celor prezenţi se îndreaptă de securitate“ americano-japo- ducătoare ale partidului de gu Japonia cer demisia necondi
Operei. însoţit de grupuri mari spre centrul oraşului, spre reşe nez. In urma protestului mase vernămînt se duc tratative ţionată a lui Kişi împreună cu
de cetăţeni, N. S. Hruşciov a dinţa cancelarului federal unde lor populare împotriva ratifică pentru succesorul premierului, toţi membrii cabinetului său şi
vizitat o braserie care se afla J. Raab a oferit un prînz în rii „tratatului de securitate“, Kişi pregăteşte o campanie de
în acest „pasaj al Operei“. O cinstea lui N. S. Hruşciov şi a primul ministru Kişi a fost ne represalii nu numai împotriva formarea unui guvern al păcii,
femeie din mulţime s-a apro persoanelor care-1 însoţesc. voit să anunţe la 23 iunie că patrioţilor din ţară care au
piat de N. S. Hruşciov spunîn- va demisiona peste puţin timp. luptat activ împotriva „trata democraţiei şi neutralităţii prin
du-i: „Sînt fericită să vă sa In după-amiaza zilei de 1 iu Dar, Kişi îşi continuă încă ma tului negru“, ci şi împotriva u- alegeri parlamentare.
lut ca pe omul păcii“. lie, la invitaţia Camerei federa ncr cunoscuţi membri ai parti
le de comerţ şi industrie din nevrele şi, deocamdată, nu de dului său ca Itiro Kono, Takeo •k
Mii de vienezi l-au salutat pe Austria, N. S. Hruşciov s-a în- misionează. Totuşi, cînd va de Milu şi alţii, care s-au pronun
misiona primul minis'/'u ? — ţat pentru amînarea ratificării TOKIO 2 (Agerpres). —
întrevederea dintre ,A.N. Kosîghin aceasta este întrebarea pe care tratatului. Populaţia din prefectura Kana-
o poţi citi zilnic în paginile pre gawa, în care se află baza mili
şi B. Pifiermaim sei japoneze. Divergenţele din sînul parti tară americană „Atsugi“, cere
dului de guvernămînt în pro cu insistenţă să fie îndepărta
VIENA 2 (A gerpres). — TA SS B. Pitterm ann, vice-caneelar al Conducerea partidului de gu- blema succesorului lui Kişi re te de pe această bază avioanele In R.S.S. Tadjică, pe cursul rîului Vahş, se construieşte
anunţă : La 1 iulie a avut loc. o Republicii Austria. In cursul în vernămînt face eforturi dispe flectă criza serioasă prin care de spionaj „U-2“. In oraşele şi hidrocentrala de la Golovna — una din cele mai mari con
rate pentru ca, ignorînd opinia trece ţara şi partidul de gu satele din această prefectură strucţii ale septenalului. Ea va începe să. funcţioneze în 1962.
întrevedere între A. N. K osîghin, trevederii au fost discutate pro grupărilor de opoziţie ale parti vernămînt în urma politicii a- continuă să aibă loc mitinguri
prim -vieepreşedinte al Consiliu blemele colaborării economice dului, să-l numească pe noul venturiste falimentare a condu şi demonstraţii de protest la ca In clişeu: Aspect de pe şantierul hidrocentralei.
lui de M in ;ştri al U.R.S.S., şi dintre U .R .S.S. şi Austria. premier pe baza unei înţelegeri cerii partidului în frunte cu Kişi. re participă reprezentanţi ai
între oamenii care s-au pus în tuturor păturilor populaţiei.
că de mult în slujba monopo
Bejuiui! oferit de N.S. ffruşriw în cinstea lurilor americane şi japoneze. Popoare care şi-au cîşfigaf drepfu! !a viaţă
preşedintelui Austriei şi a guvernului
Presa japoneză arată că can REPUBLICA MALGAŞ A
federal a didaţii probabil sînt Haiate Ike-
da, Bamboku Ono şi Miţudziro 1upte crîn cen e el reu şeşte să pună nu a putut adm ite niciod ată ju
Isi. Primul deţine în guvern In ziua de 26 iunie a. c. la Tananarive, In faţa unei adu stăp în ire’ pe in su lă, a stfel că în gul co lo n ia list. Lupta pentru oîş-
VIENA 2 (A gerpres). La 2 Leopold Figl, m inistrul Afaceri postul de ministru al Comer nări populare de aproape 100.000 de oameni, preşedintele Phi 1899 M ad ag ascaru l devine co lo tig ârea independenţei este tot
Iulie N. S. Hruşciov, preşedintele lor Externe B. K reisky şi alte ţului Exterior şi al Industriei, atît de veche ca şi colonizarea
Consiliului de M iniştri al persoane oficiale. iar ceilalţi — posturi de condu libert Tsţranana a citit In faţa poporului declaraţia prin care nie fra n ce z ă .
U .R .S .S ., a oferit un dejun în cere în partid. Ikeda, Ono şi Isi 1899 este anul începerii jafu ţării. Istoria zbucium ată a aces
cinstea' lui Adolf Schaerf, preşe Din partea sovietică âu luat au colaborat activ cu Kişi pen Republica M algaşă este proclam ată stat independent... lui colonialist. Vine rîndul întîi tui popor este presărată de ne
dintele federal al Republicii Aus parte la dejun A. N. K osîghin, tru a asigura ratificarea ruşi
tria, şi a guvernului federal al prim -vicepreşedinte al Consiliu noasă a „tratatului negru“. De M adagascarul este una din m a M adagascarul se numea Insula solului — colonialiştii intrînd în contenite răscoale şi revolte.
A u striei. lui de M in iştri al U .R .S .S ., E. aceea, poporul i-a botezat pe rile insule ale lumii — a patra Sain t Laurent, după numele sîîn- posesia celor m ai bune pămîn- M işcarea de eliberare naţională
aceşti trei candidaţi probabili tului aflat în calendarul catolic turi pe care le transform ă în a căpătat o mare am ploare abia
La dejun, din partea austriacă A. Eurţeva, m inistrul Culturii al pentru postul de premier oa ca întindere după Groenlanda la data de 10 august, ziua des p lan taţii. Apoi ei încep' exp loata după cel de-al doilea război
au participat preşedintele Adolf meni cu mîinile murdare. Kişi Irian (Noua G uinee), Borneo şi rea sistem atică a bogatelor re- m ondial. In 1946 ia fiinţă org a
Schaerf, cancelarul Julius Raab. U .R .S .S ., A. A. Grom îko, m inis este de acord să transmită por Australia. Insula are o suprafaţă coperirii acestui pămînt. nizaţia de m asă „M işcarea demo
vice-oancelarul B. Pitterm ann, tofoliul de premier numai unuia de aproape 600.000 km.p. şi este S u te de ani poporul m a lg a ş 3i surse ale su bsolu lu i, în treb u in - cratică pentru renaşterea M ada
preşedintele Consiliului Naţional trul Afacerilor Externe al dintre ei. Dar, nici Ikeda, nici şi-a dus viaţa nestingherit în a ţînd, fireşte, rnîna ieftină de lu- gascaru lu i", în al cărei program
Ono şi nici Isi nu vor să cedeze locuită de peste 5 m ilioane de ceastă ţară bogată. Regatul M a cru autohtonă. Astfel iau calea de luptă se aflau num eroase re
Jos mfinile U .R .S.S., şi alte persoane care unul celuilalt locul şi să renun d ag ascaru lu i era un sta t inde m etropolei ca n tită ţi u riaşe de
de pe Cuba! ţe la candidatură,. Cearta din oameni, în m ajoritate m algaşi, pendent şi ajunsese la un anumit grafit, m ică, fosforiţi, aur, ura forme politice şi sociale. O m are
îl însoţesc pe şeful guvernului tre ei încearcă să o reglemen popor străvechi, venit acolo — grad de dezvoltare. De sem nalat niu, m arile m onopoluri interna răscoală populară izbucneşte în
sovietic. teze fostul premier Sigheru Yo- după cum atestă geograful arab
shida. Această marionetă ame El Edrisi, care a trăit în secolul
In cursul dejunului care s-a ricană pledează pentru numirea X II, — tocm ai din Sum atra în că sub guvernarea lui R aini- ţionale obţinînd profituri extra m artie 1947, dar ea este înăbu.:
desfăşurat într-o atm osferă caldă iui Ikeda ca şef al cabinetului, ordinare. sită în sînge, m ii de patrioţi m al
tre veacurile I— X e. n. laiarivani (18 64 — 1893) în prin In acest timp poporul m algaş gaşi găsindu-şi moartea sub fo
şi prietenească, N. S . Hruşciov D eşi se află în zona tropicelor cipalul port Tam atave se aflau cî cul m itralierelor. Dar lupta pen
şi A. S ch a e rf au ro stit cu v în tări. teva îăbricu ţe de zahăr, iar la T a ajunge în sapă de lemn. Ţăranii tru scuturarea jugului colonia
şi este scăldată de apele O ceanu nanarive — capitala ţării — e- care constituie m ajoritatea popu list. nu în ceteaz ă. S u b in flu en ţa
LONDRA 2 (A gerpres). — Divergenţe în sînul lui Indian, clim a M adagascarulu i xistau topitorii de fier. Adm inis m işcării de eliberare care zdrun-
Ziarul „Daily W orker" publică Partidului Socialist Francez este foarte variată. Relieful mun tra ţia m alg aşă încep u se să pîună laţiei, duc o existenţă de m izerie. c'n ă din tem elii întregul s ;stem
un articol în care cere să nu.se tos şi form a sa alungită (are o în valoare principalele bogăţii ale Analfabetism ul ia proporţii în colonial, colonialiştii francezi au
admită intervenţia am ericană îm PA RIS 2 (A gerpres). — D is partidele de guvernăm înt care lungim e de 1.500 km. de la nord ţării — m inereul de fier, g rafi spăim ântătoare. După 60 de ani fost nevoiţi să ţină seam a de
potriva Cubei. reprezintă interesele grupurilor la sud) fac ca pe coasta de vest tul, a rg in tu l. P rin în fiin ţa re a de de ocupaţie, 80 la sută din în trea năzuinţele poporului m algaş.
cuţiile care s-au desfăşurat la capitaliste. să alterneze o clim ă secetoasă cu şcoli poporul ajunsese la un a- ga populaţie a ţării se află în to Prim ul pas spre obţinerea unei
Com entatorul diplom atic al Congresul Partidului Socialist una de ploi abundente, iar pe num it stadiu de em ancipare... tală neştiinţă de carte, iar în pu
ziarului subliniază că ultim ele Francez (SF IO ) au arătat exis Gazier a arătat că SF IO stă coasta de răsărit — un clim at ţinele şcoli admise — Istoria şi independenţe depline îl con sti
acţiuni ale Statelor Unite arată tenţa unor serioase divergenţe în Ia o parte de m arile curente care tipic ecuatorial. Sudul este foarte Dar, aşa cum s-a întîm piat geografia sînt considerate de o- tuie actul de la 14 o cto m b re
că acestea urzesc fie planuri problemele cele m ai im portante. transform ă lumea, că tineretul secetos, iar înaltele platouri — cupanţi drept m aterii subversive! 1958 cînd în M adagascar a fost
de intervenţie directă, fie Să in Acest fapt vine să-l ateste printre tinde spre idealurile de stînga, din care unele aju n g la aproape peste tot unde a pătruns „civili La venirea lor în M adagascar co
altele discursul fo-stului m inistru însă S F IO nu este în stare să-l 3.000 m. — se bucură de o cli lonialiştii francezi au ‘găsit nu constituită Republica M algaşă.
tenţioneze să sprijine debarca Albert G azier, care îm preună cu atragă. zaţia" europeană, a venit şi rîn- numai un m are num ăr de şcoli Un nou pas spre ţelul năzuit de
rea în Cuba a adepţilor dictato mai mulţi alţi fruntaşi ai partidu mă tem perată. m algaşe, dar au constatat şi e- întregul popor a fost făcţit zilele
rului B atista, care a fost izgo lui a prezentat un proiect de re D eclaraţiile făcute de mai dul M adagascarului să plătească trecute cînd Republica M algaşă
nit. zoluţie în oare este criticată po mulţi alţi vorbitori au produs ne Despre existenţa M adagascaru bir colonialism ului. In anul 1895 xistenţa mai multor ziare. A ces s-a proclam at stat independent.
litica conducerii partidului. G a linişte în legătură cu actuala cri lui europenii au auzit pentru pri Cu toate că este încă legată de
„Daily W orker“ scrie că am e zier a arătat situaţia precară a ză a partidului. ma dată p'e la 1489 d intr-o cro generalul francez Duchene, în tea au fost însă repede suprim a
ninţările Statelor U nite sînt bine partidului din care au ieşit m ulţi
cunoscute. A cum '6 ani s-a petre m em bri printre care o serie de Senatorul Pierre M etayer şi-a fruntea unui d etaşam ent de
cut acelaşi lucru cu G uatem ala. cunoscuţi fruntaşi. exprim at neliniştea în legătură
Este necesar să se prevină încer cu uneltirile elem entelor de ex nică a lui P ierre de Govilham în 15.000 de sold aţi debarcă la M a- te, astfel că puţinii ştiutori de F ran ţa , ca făcînd parte din aşa-
carea de a se repeta o asem enea Potrivit spuselor lui G azier, a- trem ă dreaptă din ţară subliniind sărcin at de regele Ioan II al P o r ju nga şi în cearcă să pună stăpî- carte de pe insulă n-au avut la zisa C om unitate fran ceză, Repu
ceastă situaţie se datoreşte co tugaliei să cerceteze originea ra
agresiune, subliniază ziarul. M un laborării partidului socialist cu că reacţionarii au toate posibili selor. „D escoperirea" propru-zi- nire pe insulă, înaintînd spre T a îndem înă nici un ziar- în lim ba blica M algaşă înaintează cu paşi
nanarive. El este însă zdrobit m aternă. La întreaga populaţie mări în rîndul popoarelor care
citorii englezi şi toţi oam enii iu tăţile pentru „a-şi ţese urzeala". ză a acestei insule a făcut-o cu de luptătorii m algaşi. Un nou de peste 5 m ilioane nu există de-
vreo sută şi ceva de ani m ai tîr şi-au cîştigat prin luptă dreptul
bitori de pace trebuie să ceară :
ziu, adică la 10 august 1500, por corp expediţionar condus de ge cît 373 m edici... la viaţă...
„Jos m îinile de pe Cuba !“
tughezul Diego D ias. La început neralul G albeni debarcă şi după Se înţelege că poporul m algaş M. IORDA
R edacţia şi ad m in istraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T a x a plătită în num erar couloriii aprobă: ii Direcţiunii G enerale P.T.TJR . nr. 263.320 din 6 noiembrie. 1949. —> 1 i g a r u l j . Întreprinderea p o lig ra fic ă „1 M a i“- — Deva.
