Page 15 - 1960-08

;
Np. 1746
Pentru © producţie
sporită de minereu
de fler
Congresul al IIMea al P.M.R.
a pus în fala noastră, a mineri­
lor, sarcina sporirii continue a
producţiei de minereu de fier.
°entru a o îndeplini cu succes,
conducerea I. M. Teliuc, îm­
preună cu comitetul sindicatului,
sub îndrumarea permanentă a
comitetului de partid, au luat o
serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice, printre care introduce­
rea iorezorilor în cadrul brigă­
zilor complexe unde munca se
desfăşoară în acord, plasarea
mai judicioasă a găurilor în ve­
derea reducerii consumului de
exploziv, folosirea excavatoare­
lor la două fronturi de lucru,
în scopul îmbunătăţirii simţitoa­
re a încărcării minereului în va-
goneţi etc.
La rîndul nostru, în cadrul
sectorului I, am luat o serie de
măsuri tehnico - organizatorice
care au contribuit la sporirea
producţiei de minereu de fier.
Una dintre măsurile luate a fost
aceea ca minerii să cerceteze
înainte zonele mineralizate, pen­
tru a se evita ştrangulările. Da­
torită acestei măsuri, recent s-au
descoperit lentile de siderită sub
roca sterilă.
Ca urmare, de la începutul a-
nului şi pînă în prezent, minerii
sectorului 1 au extras peste
10.300 tone minereu de fier în
afara planului.
Mai întîmpinăm însă şi unele
greutăţi din care cauză nu pu­
Lăzi... din beton armat
Cartierul Dimitroo din Petroşani
constituie pe bună dreptate o min-
drie a localnicilor. Cele aproape 30
de blocuri ridicate în ultimii ani
aici pentru oamenii muncii, se înal­
ţă monumentale la marginea ora­
şului, fiind deosebit de confortabile
şi cu gust construite. In incintele
acestor blocuri în ultimii doi ani s-a turilor menajere e din nou „actuală".
început amenajarea unor spaţii verzi
şi sînt în curs de amenajare cileva
solare şi parcuri distractive pentru
copii.
Cu doi ani in urmă, pentru de­
pozitarea resturilor menajere, se a-
fia in preajma fiecărui bloc cîie o
ladă de gunoi, de unde de două ori
pe săptămină maşini ale I.G.O. îl
transportau pe rampele de pe ma­
lurile Jiului. Aceste lăzi constituiau ale Sanepidului raional (la o de­
— vara mai ales — un focar de
infecţie, fapt pentru care Sanepi­
dul raional (director Dr. Lăzărescu),
a luat măsuri să fie înlăturate, tran­
sportul resturilor menajere efectuin-
du-se' de către I.G.O. în fiecare zi
Să fie respectată suveranitatea
Republicii Congo!
La 30 iunie, pe harfca Africii
a apărut un nou stat indepen­
dent, Republica Congo, una din
cele mai bogate teritorii ale
continentului african, ocupînd
primul Ioc în lumea capitalis­
tă în extracţia de cobalt, dia­
mante industriale şi uraniu şi
un loc însemnat în extracţia de
cupru şi plumb. înainte ca
ţara să-şi cîştige independenţa,
presa occidentală „prorocea“
dezmembrarea ei prin despăr­
ţirea provinciei Katanga de
Congo. Se vorbea de mişcările
„separatiste“ care chipurile ar
exista în provincie. Intr-ade­
văr se vorbea de „autonomie“,
de „separarea“ provinciei dar,
despre acest fapt nu vor­
bea marea majoritate a lo­
cuitorilor ci doar un grup res-
trîns de colonialişti şi expo­
nenţi ai acestora legaţi de
„Union Minere du Haut Ka­
tanga“ (U.M.), o filială a gru­
pului bancar „Société Générale
de Belgique“ în mina cărora
se află imensele bogăţii ale
subsolului. Ziarul „New York
Herald Tribune“, referindu-se
la „Union Minere“ care gu­
vernează în Katanga. spune că
această provincie este „de fapt
«o feudă a companiei»... Sfera
de activitate a întreprinderilor
particulare din Katanga şi din
Congo belgian în general este
limitată la comerţul cu amă­
nuntul şi la cîteva mici indus­
trii cu caracter local“. Această
constatare a ziarului ne de­
monstrează că vorbindu-se des­
pre „autonomia“, despre „se­
pararea“ provinciei de Congo,
aveau în vedere doar voinţa
şi interesele acestor cercuri
pentru care pierderea uriaşelor
bogăţii înseamnă pierderea
profiturilor de zeci de milioane
de dolari. In 1948 veniturile
nete ale lui „Union Minere“ au
fost de 19.000.000 dolari, iar în
1955 au depăşit suma de
84.000.000 dolari.’ Astăzi aceste
tem asigura furnalelor materia
primă în mod ritmic.
Pentru eliminarea lor cerem
conducerii întreprinderii să ia
măsuri în vederea asigurării cu
utilaje mecanice cu mâi mult
interes, dat fiind gradul înaintat
de uzură al utilajelor existente.
De asemenea, cerem conducerii
întreprinderii să ne asigure pe
cel puţin 8 luni lucrări de in­
vestiţii.
Recentele hotărîri ale partidu­
lui şi guvernului cu privire la
pregătirea şi promovarea cadre­
lor tehnico-inginereşti şi econo­
mice, precum şi la îmbunătăţirea
salarizării lor şi cu privire la
reducerea preţurilor de vînzare
cu amănuntul la unele bunuri
de larg consum, constituie pen­
tru noi un nou imbold în muncă.
Răspunzînd hotărîrilor parti­
dului şi guvernului, colectivul
nostru de muncă se angajează
să sporească producţia de mi­
nereu do fier cu 5 la sută, pro­
ductivitatea muncii cu 3 la su­
tă, să reducă preţul de cost cu
5 la sută, iar consumul Ia ma­
terialele cu pondere mare să fie
redus cu 2 Ia sută.
Pentru înfăptuirea acestor an­
gajamente, vom lua noi măsuri
de introducere a tehnicii noi şi
a celor mai avansate metode de
muncă.
ALEXANDRU MOLEA
şeful sectorului I al I. M. Teliuc C economişti şi maiştri care <
istssap:
NOTA
cu maşinile, aşa cum se procedează
de altfel in orice oraş din ţară.
Se părea că această dtuaţie se va
menţine şi pe mai departe. Iată insă
că de curînd un grup de „inovatori"
de la I.G.O. a ajuns la concluzia că
„metoda lăzilor" în „problema" res­
Pentru a fi mai „originali", ei au
considerat că simplele lăzi din
lemn n-ar fi prea „moderne", pro-
punînd în locul lor să se constru­
iască alte lăzi — adevărate „bas­
tioane" ale gunoiului, un fel de de­
pozite din... beton armat, lungi de
circa 15 m., late de 4 m., înalte de
1,50 şi groase de 40 cm.
Şi aşa, sub privirile binevoitoare
părtare de aproximativ 200 m.) a-
ceşti „inovatori" şi-au pornit opera
de „reconsiderare" a vechilor focare
de infecţie. Astfel s-a început con­
struirea „baslioanelor gunoiului", pri­
mele chiar in mijlocul unui parc a-
venituri sînt cu miult mai mari.
Iată deci ce se ascunde în
spatele „autonomiei“, în spate­
le „separării“ acestei provincii.
Un scurt istoric al acestor so­
cietăţi ne arată că independen­
ţa economică a Congoului, în­
seamnă lezarea intereselor
multor monopoluri impe­
rialiste. „Union Minere du
Haut Katanga“ fondată în
1906 printr-un decret al re­
gelui Leopold al n -lea al Bel­
giei, este astăzi o societate la
oare participă pe lingă capi­
taliştii belgieni, capitalişti en­
glezi (care deţin peste 14 la
f í fr ic a cixhaJd (*„)
Tineri absolvenţi
în Valea Jiului
V'v''*/-.,/ VvAA/^
In exploatările miniere
din Valea Jiului, din trus­
turile miniere Ardeal şt
'Muntenia, precum şi in
alte exploatări ¦carbonife­
re din ţară, alături de m i­
nerii cu o vechime mai m a­
re In muncă, lucrează in
prezent aproape 1.500 de
muncitori, ingineri şt mai­
ştri care au absolvit anul
acesta diferite forme de
invăţămînt. Printre aceş­
tia se numără cel 475 de
mecaniql, electricieni, dul­
gheri etc., absolvenţi ai
şcolilor profesionale de
specialitate. Prin şcolile
miniere au fost calificaţi
aproape 830 de mineri şi
ajutori de mineri. Un a-
port preţios la organiza­
rea producţiei şi îmbună­
tăţirea tehnologiei vor a-
duce cei 180 de ingineri, x
) au fost repartizaţi anul ^
< acesta in exploatările mi- $
S niere din ţară.
Pentru completarea ne- <
cesităţilor de cadre, şco- ţ
Iile miniere şi profesio­
nale pregătesc în conti­
nuare circa 2.700 de elevi.
De asemenea aproape 100
de tineri muncitori, fii de
mineri sau de ţărani co­
lectivişti, au fost propuşi
pentru a urma ca bursieri
diferite institute de in-
văţămint superior, după a
căror absolvire îşi vor pu­
ne cunoştinţele căpătate
in slujba dezvoltării in­
dustriei carbonifere a
tării.
menajat doar anul trecut Intre blocu­
rile 15 şi 17, şi altele in cvartalele
rezervate pentru solare şi spaţii
verzi dintre blocurile 16, 18, 19, 20
etc. Pentru amenajarea acestor „lăzi"
din beton armat, vreme de două
săptămîni au fost scoşi din alte
munci 4 oameni, cărora li s-a plă­
tit salariu. Păcat de munca lor şi de
materialul risipit. Oare nu era mai bine
ca aceşti bani să fie folosiţi de e-
xemplu în amenajarea solarelor sau
spaţiilor verzi dintre blocurile unde
acestea stau încă în proiecte (blocu­
rile 19, 20, 21, 22 etc.)?I E o între­
bare la care ar trebui să răspundă
deopotrivă tov. Vălureanu, directorul
I.G.O., cit şi secţia respectivă a Sfa­
tului popular raional Petroşani.
Sfatul in plus trebuie să tragă la
răspundere pe cei care au „brevetat“
cu atita uşurinţă aceste „inovaţii"
inutile şi dăunătoare din punctul de
vedere al salubrităţii publice. .
I. S.
sută din acţiunile societăţii), nu
lipsesc nici capitaliştii ameri­
cani în frunte cu Rockfeller
care este prezent peste tot un­
de este vorba de profituri gra­
se. Infiltrarea capitalului ame­
rican a fost foarte intensă în
special după al doilea război
mondial. Statele Unite ale Ame-
ricii este principalul achizitor
al uraniului în 'scopul produc­
ţiei armelor de exterminare în
masă. Acest fapt a făcut ca
recent societatea americană
„Cimco“ să înlăture „partene­
rii“ occidentali din Congo ob-
ţinînd monopolul pe 50 de ani
ß^
IC U L
DRUMUL SOCIALISMULUI
TELEGRAME EXTERNE
D eclaraţia C. C. al Po C,
din Olanda
HAGA (Agerpres). — TASS
anunţă: Ziarul „De Vaarheid“
a publicat declaraţia C.C. al
Partidului Comunist din Olanda
în unele probleme internaţionale.
Comitetul Central al Partidu­
lui Comunist din Olanda, se
spune în declaraţie, a luat cu­
noştinţă de darea de seamă a
reprezentantului C.C. al parti­
dului la Congresul Partidului
Muncitoresc Romîn şi declară
că este întrutotul de acord cu
Comunicatul privitor la întîlnî-
—jjŞggjj—
Lucrările prim ului congres
al tinerelului din A m erica Latină
HAVANA (Agerpres). — In
cadrul şedinţelor plenare care
V au avut loc la 1 august şi în
cadrul şedinţei din dimineaţa
zilei de 2 august, participanţii
la primul congres al tineretului
din America Latină au discutat
probleme organizatorice şi pro­
cedurale.
In cadrul şedinţei din dimi­
neaţa zilei de 2 august au fost
create 4 comisii ale congresului
care şi-au început lucrările în
a doua jumătate a zilei.
Delegaţii la congres au apro­
bat în unanimitate „Declaraţia
de solidaritate a tineretului din
America Latină cu revoluţia cu-
bană“.
IN C L H I N D
0<X><X>000<X>000-^>0000
Pe ecranele cinematografului
„ PHimon S îrh u " —Deva, filmul sovietic:
V PfiODt/cr/L
A STUD/Qt/L (//
,f
„asupra tuturor resurselor na­
ţionale ale ţării“.
După „prorocirile“ gazetelor
americane şi după ce colonia­
liştii prezenţi la ceremonia a-
cordării independenţei Congo­
ului au auzit cuvintele lui Pa-
trice Lumumba, primul minis­
tru al Republicii Congo, care
şi-a încheiat discursul cu „Tră­
iască independenţa statului
Congo!“ ceea ce bineînţeles, nu
a fost pe placul lor, au început
să tragă sforile, de mult timp
pregătite. Rezultatul acestei
sforării a fost că marioneta
Chombe, profitînd de faptul că
în armata congoleză s-au pro­
dus tulburări ca urmare a de­
claraţiilor generalului belgian
Jaussens, fostul comandant al
armatei congoleze, că indepen­
denţa nu se referă şi la arm a­
tă, ceea ce a nemulţumit pe
soldaţi, Chombe şi-a manifes­
tat dorinţa separării provinciei
Katanga de Congo.
Cine este de fapt Chombe ?
Este o creaţie a colonialiştilor
belgieni în interesul cărora ac­
ţionează, dar care are tangenţă
şi cu imperialiştii americani.
Societatea „Union Minere“ aşa
după cum relata ziarul „Times“
a cheltuit mulţi bani pentru
campania electorală ce s-a des­
făşurat înaintea acordării
independenţei Congoului şi ca­
re l-a „ales“ pe Chombe prim-
ministru al provinciei.
Este adevărat că pînă acum
puterile occidentale nu au în­
drăznit să recunoască „inde­
pendenţa“ provinciei Katanga,
deoarece lupta poporului con-
golez a împiedicat o astfel de
acţiune şi pentru că această
luptă este sprijinită de ţările
socialiste şi de ţările afro-asia- a corespuns întrutotul aspira­
tice.
Imperialiştii nu au renunţat
insă la această idee. Trupele
agresoare belgiene care au so­
sit în Congo sub pretextul „apă­
rării“ compatrioţilor lor — pe
care de fapt nu-i ameninţă ni­
meni — au ocupat provincia
Katanga. Guvernul belgian re­
fuză săJ-şi retragă trupele în
ciuda rezoluţiei Consiliului de
rea de Ia Bucureşti a reprezen­
tanţilor partidelor comuniste şi
muncitoreşti din ţările socialiste. Republicii. Demisia sa, care a
Discutînd problema relaţiilor
dintre Olanda şi Indonezia, C.C.
a condamnat acţiunile agresive
ale guvernului olandez şi a în­
demnat să se intensifice lupta
împotriva trimiterii de noi sub­
unităţi militare în Irianul de
vest, precum şi pentru retrage­
rea trupelor olandeze existente
acolo.
Tineretul din America Latină,
se subliniază printre altele în
declaraţie, este gata să lupte în
mod organizat şi efectiv pentru
apărarea dreptului inalienabil al
Cubei la suveranitate şi auto­
determinare şi cheamă tineretul
din lumea întreagă, precum şi
organizaţiile sale, să continue
lupta fermă pentru apărarea po­
porului cuban. Sîntem ferm ho-
tărîţi să luptăm împreună cu
poporul cuban pentru libertatea
sa, care este şi libertatea noa­
stră. şi declarăm în mod solemn
că datoria noastră este să să-
vîrşim fapte eroice tot atît de
glorioase cum sînt cele pe care
le-a săvîrşit Cuba.
E89-
Securitate. Ba mai mult, se în­
cearcă să se acrediteze ideea
că ele ar fi prezente în Congo
pe baza acestei rezoluţii ca fă-
cînd parte din trupele O.N.U.,
ceea ce este mai mult decît o
sfidare la adresa O.N.U.
Este semnificativ de semna­
lat şi faptul că pînă acum tru ­
pele O.N.U. sosite în Congo nu
au întreprins nimic pentru a pă-
pătrunde în provincia Katanga,
pentru a izgoni pe agresorii
belgieni. Guvernul belgian a fă­
cut o declaraţie secretarului ge­
neral al O.N.U. în care cere
ca Organizaţia Naţiunilor Unite
„să nu se amestece în treburi­
le provinciei Katanga“. Acea­
stă pretenţie a guvernului bel­
gian este stranie.
In culise, atît imperialiştii
belgieni cit şi cei americani,
caută să obţină o poziţie cît
mai favorabilă, dorind în a-
celaşi timp, să cîştige cît mai
mult timp pentru a exercita
presiuni asupra tinerei Repu­
blici. Ziarele americane vorbesc
despre un eventual „compro­
mis“ în privinţa provinciei Ka­
tanga. Acest „compromis“ pa­
re să urmărească intrarea pînă
la urmă a trupelor O.N.U. in
Katanga, nu însă înainte de
a se obţine „consimţămîntul“
Belgiei şi al „autorităţilor“ pro­
vinciei, adică a marionetei
Chombe.
Poporul şi guvernul congolez
nu este însă singur în lupta
sa. El este sprijinit de ţările
socialiste în frunte cu Uniunea
Sovietică şi de ţările afro-asia-
tice, care aşa cum a declarat
Patrice Lumumba primul mi­
nistru al Republicii Congo,
„Uniunea Sovietică a fost singu­
ra mare putere a cărei poziţie
ţiilor poporului nostru. Uniunea
Sovietică a fost singura mare
putere care a sprijinit chiar
de la început lupta poporului
congolez“.
Uneltirile imperialiştilor cu
privire la provincia Katanga tre ­
buie să fie zădărnicite. Provincia
Katanga este o parte integran­
tă a Republicii Congo şi tre ­
buie să revină sub suveranita­
tea statului congolez.
A. BĂRBANTEANU
Pag. 3
Dictatorul Trujillo a demisionat
CIUDAD TRUJILLO (Ager­ te 30 de ani de guvernare în Re­
pres). — Agenţiile de presă a- publica Dominicană, familia
nunţă că la 3 august dictatorul Trujillo a instaurat în ţară un
Republicii Dominicane, Hector regim de teroare şi cruntă opre­
B. Trujillo şi-a prezentat demi­ siune. Mii de patrioţi dominicani
sia din funcţia de preşedinte al se află aruncaţi în închisori.
fost făcută cunoscută parlamen­ Pentru a se menţine la pute­
tului. întrunit într-o sesiune spe­ re familia Trujillo a echipat, cu
cială, a fost acceptată. In locul sprijinul Statelor Unite, o ar­
mată de 100.000 oameni, o avia­
lui Trujillo a fost numit în func­
ţia de preşedinte al Republicii ţie înzestrată cu avioane ame­
Dominicane vicepreşedintele Joa- ricane cu reacţie şi 3 reţele ale
quin Balaguer,. poliţiei secrete. Recent, dictato­
rul dominican Trujillo a fost im­
Hector B. Trujillo a fost unul plicat în atentatul îndreptat îm­
din cei mai fervenţi sprijinitori potriva preşedintelui Venezuelei,
ai politicii Statelor Unite. El a Romulo Betancourt, pentru care
venit la putere în anul 1952 cînd guvernul Venezuelei a depus o
plîngere în faţa Organizaţiei sta­
l-a înlocuit pe fratele său Ra-
fael Leonida Trujillo. In cei pes­ telor americane.
S. U. A. înzestrează armata turcă
cu arme rachetă
ISTANBUL (Agerpres). — Instruirea efectivului în vede­
TASS anunţă : S.U.A. înzestrea­ rea manevrării acestor rachete-se
realizează sistematic în S.U.A.
ză armata turcă cu arme rache­
tă. După cum reiese din relată-, Ziarele anunţă că la 2 august
rile presei, unităţi speciale ale s-au reîntors din S.U.A.- 29 ofi­
armatei turce sînt înzestrate cu ţeri şi 208 sergenţi din armata
rachete de tip „Nike“ şi „Ho-
nest John“. furcă care vor face parte din ba­
talionul de rachete creat recent.
'7
SFATUL POPULAR AL REUIU- 1 ANUNŢ
Nil HUNEDOARA 1
1 A.R.L.U.S. organizează un
tren al prieteniei intre 29
Biroul Regional pentru expertize 1 septembrie şi 14 octombrie
1 a.c., pe ruta Bucureşti-Kiev-•*
contabile judiciare
Leningrad-Moscova. Costul
DEVA unei călătorii este de lei
1.850, plus 105,20 lei contra
Anunţăm pe toţi cei intere­ valoarea a 160 ruble, bani
de schimb.
saţi, că s-a fi-xat Ia data de
înscrierile se fac la Consi­
20 noiembrie 1960 examen pen­ liul regional A.R.L.U.S. Deva,
pină în ziua de 13 august
tru obţinerea calităţii de expert inclusiv.
,contabil, care se va ţine la
iDeva.
Cereri ie de înscriere se vor
depune pînă la 16 octombrie
astfel:
a) La biroul regional Deva,
candidaţii din raioanele: ilia,
Brad, Hunedoara, Orăştîe, Alba
Tuli« şi Sebeş. O. C. L. ţ
b) La biroul local Petroşani produse industriale ^
candidaţii din raioanele: Pe.. 1
troşani şi Haţeg. înterraioaiala Deva L
Actele necesare sîn t: Cu sediul central in stra­
da dr. Petru Groza nr. 24,
t. Copie legalizată după dii- 1 telefon nr. 324 ; 325.
pioma de studii. Anunţă importante redu­
ceri de preţuri la :
2. Adeverinţă din care să re­
° Motociclete „Jawa“ de
zulte stagiul in muncă de e- 125, 175, 250 şi 350 cm.c.,
„Panonia“ de 250 cm.c.,
videnţă contabilă, prevăzută in „MZ‘.‘-uri de 250 cm.c.,
„Simson“ 250 cm.c.
Decretul 434/957 republicat.
3. Adeverinţă din care Să re­
zulte calitatea de salariat iar
pentru pensionari, copie, legali­
zată după decizia de pensio­
nara. ° încălţăminte cu talpă
de cauciuc, microporos pen­
4. Autobiografie. tru femei şi bărbaţi.
5. 2 fotografii tip buletin. 4 • Stilouri, ceasuri de mî-
nă, de buzunar şi deştep­
^.OOOOOOOOOOOCOOOOOOGOOOPOGOOOOOOOOOOOr» tătoare.
O ferte de serviciu ° Pikupuri, răcitoare. as­
piratoare, articole foto,
ÎNTREPRINDEREA RE­ articole de parfumerie şi
GIONALĂ TRANSPOR­ galanterie.
TURI AUTO DEVA anga­
jează şoferi cu practică de Vizitaţi magazinele noa­
8 cel puţin un an pentru au- stre din Deva, Cugir'şi Al­
§ tobazele clin Alba Iulia, ba Iulia care vă stau la
§ Brad, Deva, Hunedoara, dispoziţie cu un bogat sor­
jj Petroşani şi Sebeş. timent de mărfuri.
oooooooooQooooceooooooocoooeoooooooc
UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR UF CONSUMĂ
strada dr. Petru Groza nr. 8 Deva, telefon 210-S4-207
anunţă importante teduceri de preţuri la :
0 încălţăminte cu talpă de cauciuc, monolit, microporos,.
pentru bărbaţi, femei şi copii.
° Motociclete Jawa, Panon ia, MZ şi Simson de ¦125-175--
250-350 cm.c.
° Ceasornice de mînă, de buzunar şi deşteptătoare, stilo-
uri, pikupuri, răcitoare, aspirato are de praf, articole foto, parfu-'
merie şi articole de galanterie.
Aceste articole se găsesc în permanenţă la toate magazi-,
nele cooperativelor de consum din raioanele Orăştie, Sebeş,'j
Alba Iulia, Brad, Ilia, Haţeg.
Vizitaţi cu încredere maga zinele cooperativelor de consum,
din regiunea Hunedoara, unde veţi găsi în permanenţă un bo--
gat sortiment de produse indus triale şl alimentare. ţ
•— f \—f\— f *— > < — ' >— i -__ >«__ t .__i u / .__ f \__ ._______ i X.
Atenţiune!
Magazinele cooperaţiei de consum
din regiunea Hunedoara
confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii,
aparate de radio indigene, biciclete,
maşini de cusut, mobilă»