Page 2 - 1960-11

\
'p a g . 2
Dezvoltarea multilaterală a gospodăriei
colective — în dezbaterea
In adunarea' generală de dare
'de seamă şi alegeri a organi­
zaţiei de partid de la gospodă­
ria agricolă colectivă „Bălătea-
na“ din satul Bălaia, raionul
îiia, care a avut Iog zilele tre­
cute, comuniştii au consacrat
cea mai mare parte dezbaterii
problemelor privind dezvoltarea
multilaterală a gospodăriei.
Darea de seamă prezentată,
cit şi discuţiile purtate, au scos
la iveală o serie de înfăptuiri.
Munca politică desfăşurată în
rînduil colectiviştilor de către
membrii şi candidaţii de partid,
de către activul fără de partid
şi agitatori, a' constituit un fac­
tor mobilizatolr în dezvoltarea
economico-organ’izatorică a gos­
podăriei. (colectiviştii ău partici­
pat în mod regulat la muncă şi
¦au efectuat lucrări de bună cali­
tate, ceea ce a dus lă obţinerea
unor recolte bogate. @u tot tim­
pul nefavorabil, s-,a obţinut a-
nul acesta o producţie medie lă
hectar de 1.800 kg. grîu şi
2.500 kg. porumb, iar producţia
de cartofi şi sfeclă de zahăr a
fost de' asemenea mult mai mă­
re. deoît se prevăzuse în planul
de producţie.
S-au făcut progrese şi în ceea
ce priveşte dezvoltarea1 şeptelu-
lui. Gospodăria dispune acum
de 63 capete bovine dintre care
37 vaci de lapte. Vacile aduse
de colectivişti în gospodărie au
fost înlocuite cu vaci de rasă
măi bună. Pentru hrană anima­
lelor pe timp de iarnă, s-a asi­
gurat pe lingă celelalte furaje,
şi cîte 11.500 kg. porumb siloz
de fiecare vacă.
Din veniturile realizate anul
ăcesta Iprin valorifioareă produ­
selor animale şi vegetale, colec­
tiviştii 'ău construit o magazie
do cereale cu o capacitate de 11
vagoane şi un pătai pentru 8
vagoane porumb. Gu venituri din
gospodărie şi cu împrumut de
=!Hfc!
Consfătuire ca colectivele
posturilor utemiste de control
Recent, la clubul „Siderurgis-
tuT‘ a ' avut loc consfătuirea co­
lectivelor posturilor utemiste de
control din oraşul Hunedoara.
La consfătuire au participat
peste 400 de tineri şi tinere. Pe
marginea referatului prezentat
in cadrul consfătuirii, au luat
cuvîntul numeroşi participanţi
care au scos la iveală unele lip­
suri ce mai persistă în munca
colectivelor posturilor utemiste
de control, şi au făcut impor­
tante propuneri pentru activita­
tea de' viitor. Tot în cadrul a-
cestei consfătuiri a fost organi­
zată o expoziţie privind mun­
ca şi activitatea unor colective
fruntaşe din oraş.
In ultima parte a consfătuirii,
Drumuri bune şi ieftine
In majoritatea raioanelor din
regiunea noastră, se lucrează
intens la construirea de noi
drumuri sau la modernizarea
celor existente. Pentru ca a-
cestea să fie cît mai Pune şi să
Sn oraşul Seb eş
Cu cîteva luni în urmă dublu­
ra străzii Lenin din oraşul
Sebeş era aproape inaccesibilă
pentru pietoni şi autovehicule.
Prin grija sfatului popular oră­
şenesc însă s-au luat măsuri
pentru refacerea complectă a a-
cestei străzi şi asfaltarea ei.
Astfel, după ce s-a făcut cilin-
drarea, au fost asfaltaţi cei
2.500 m.p. de stradă. De ase­
menea, pe toată lungimea străzii
La Cugi
In localitatea Cugir a început
de aproape două, luni 'lucrările
de modernizare a străzii prin­
cipale. Această lucrare a fost
încredinţată constructorilor de
la T.R.C.I-I. Datorită muncii en­
tuziaste, constructorii au reuşit
ca pînă în prezent să execute
cea mai mare parte din funda­
ţie unde în curînd urmează să
Pe drumul Pauca-Roşsa
Intre satele Păuca şi Roşia de
Secaş, raionul Sebeş, sînt vreo
5 km. înainte vreme acest drum
era' considerat ca cel mai prost
din raion. De curînd însă sec­
ţia drumuri a sfatului popular
raional a trecut la refacerea
complectă a drumului amintit.
Pietriş şi nisip se găseşte din
abundenţă în Valea Seoaşului.
Folosirea din plin ă’ acestor ma­
stat, ei au terminat construcţia
unui grajd pentru 80 vite mari.
O însemnată sumă de bani a
fost împărţită colectiviştilor ca
avans la ziie-muncă. Pe bază de
calcule preliminare, s-a consta­
tat că valoarea zilei-muffcă în
acest an va fi mai mare ou 10
lei deoît în anul trecut.
’Acestea sînt doar cîfeva din
realizările care constituie bilan­ ramuri zootehnice printre oare
ţul muncii rodnice desfăşurate
anul acesta de colectivişti sub
îndrumarea' permanentă a orga­
nizaţiei de partid.
In cuvîntul lor, membrii şi
Adunarea de dare de
seamă şi alegeri a
organizaţiei de bază din
G. A. C. B ălaia
candidaţii de partid, au scos la
iveală şi unele deficienţe care
¦şi-au făcut loc în activitatea or­
ganizaţiei de partid. (Bomunistă
Aurelia Iile, a arătat că gos­
podăria putea realiza venituri
băneşti mai mari dacă era în­
fiinţată şi crescătoria de porci,
aşă cum s-a prevăzut în planul
de producţie.
— Avem pămînt bun, avem
păşune multă, a spus candidatul
de partid Remus Crîşmar. Pu­
tem să obţinem o producţie mai
mare lă hectar, putem să mă­
rim mult numărul de animale
şi acestea, cu siguranţă, ne vor
aduce an de an venituri tot mai
mari. Experienţa din acest an
ne-ă dovedit cît este de renta­
bilă şi grădina de legume şi zar­
zavaturi. Trebuie deci să extin­
dem şi suprafaţa de teren des­
tinată grădinii de legume.
Pentru activitatea de viitor,
adunarea generală a organiza­
ţiei de bază a hotărît ca noul
organ ales şi toţi membrii şi
tov. Sergii Ivanov, prim-secre-
tar al Comitetului orăşenesc
U.T.M. Hunedoara, a vorbit
despre unele metode bune care
trebuie folosite în munca colec­
tivelor posturilor utemiste de
control din oraşul Hunedoara,
Cu această ocazie, colectivu­
lui postului U.T.M. de control
de la atelierele centrale de re­
paraţii al I.C.S.H., i-a fost de­
cernat drapelul de post U.T.M
fruntaş- de oraş. Pe locul II s-a
clasat postul U.T.A4. de la ate­
lierul mecanic din Combinatul
siderurgic Hunedoara, iar pe lo­
cul III cel din sectorul electro­
tehnic al I.C.S.H. După consfă­
tuire a urmat o reuniune tovă­
răşească.
se realizeze cu cheltuieli mi­
nime s-au luat măsuri ca o
mare parte din lucrări să se e-
xecute prin munca voluntară a
cetăţenilor.
— 400 m. — s-au amenajat un
număr de 12 peluze cu flori.
De menţionat că atît la ci­
lindrare cît şi la turnarea as­
faltului cetăţenii din oraş au
prestat aproape 2.000 ore cfe
muncă voluntară, economisind
prin aceasta peste 140.000 Iei.
Tot prin munca voluntară a ce­
tăţenilor din oraşul Sebeş s-a
terminat recent şi pavarea stră­
zii Vînători pe o suprafaţă de
circa 3.000 m.p.
se toarne asfalt şi să se a-
menajeze trotuarele pe o por­
ţiune de circa 1.000 m.l.
La aceste lucrări, alături de
constructori ca Sebastian Vasiu,
Ioan Pereş şi alţii, participă in­
tens şi cetăţenii din localitate
oare prin muncă voluntară exe­
cută majoritatea operaţiunilor ce
nu necesită o muncă calificată.
teriale ' va duce la realizarea
drumului cu cheltuieli minime.
In plus, participarea largă a ce­
tăţenilor la diferite lucrări ca
extragerea şi transportul pie-
.trii, executarea de săpături etc.
a dus de asemenea la reducerea
preţului de cost al lucrărilor.
Fină în prezent acest drum a şi
fost cilindrat în proporţie de
50 Ia sută.
comuniştilor
candidaţii de partid, să a-
corde mai mult sprijin con­
siliului de conducere al gos­
podăriei, pentru a se crea cît
mai multe ramuri aducătoare de
venituri pentru a se dezvolta
continuu proprietatea obştească
a colectiviştilor. In hotărîrea a-
doptată se prevede înfiinţarea
în cadrul gospodăriei de noi
crescătoria de porci, o crescă­
torie de păsări şi una de oi. U-
nul din obiectivele stabilite este
acela de a se mări suprafeţele
de teren cultivate cu grîu şi po­
rumb şi de ă se executa toate
lucrările agricole în condiţii cît
mai optime.
•k
Prevederile stabilite de adu­
narea generală a organizaţiei de
partid au şi început să prindă
viaţă. La numai patru zile după
ce a avut loc adunarea genera­
lă, respectiv pînă la 31 octom­
brie, colectiviştii din Bălata au
terminat lucrările de recoltări
şi însămînţări de toamnă. Ei se
pregătesc acum în vederea des­
făşurării în bune condiţii a cam­
paniei agricole de primăvară.
Este demn de subliniat faptul
că aşa cum s-a stabilit în adu­
narea generală a organizaţiei
de bază, gospodăria a însămîn-
tat cu grîu de toamnă o supra­
faţă de teren mai mare cu 10
ha. decît era prevăzut în planul
de producţie.
’ A. ZAH ARIE
Actori profesionişti
sprijinul amatorilor
De curînd, conducerea Teatrului de cupă nu numai de montarea specta­
stat din Petroşani, la propunerea or­ colului, de instruirea artiştilor ama­
ganizaţiei de partid a luat o frumoa­ tori, ci şi de alegerea cea mai judi­
să iniţiativă. E vorba de antrenarea
tuturor actorilor în acţiunea de spri­
jinire a artiştilor amatori din cadrul
cluburilor muncitoreşti, a caselor de
cultură, colţurilor roşii şi căminelor
culturale din regiunea Hunedoara. Nu
se poate spune că pînă acum nu ar
mai fi fost îndrumaţi aceşti profe­
sionişti la îndeplinirea acestei acţiuni
cetăţeneşti. Şi pînă acum, un număr
restrîns de artişti ai Teatrului de
stat „Valea Jiului“ din Petroşani, s-a
ocupat de instruirea unor formaţii ar­
tistice ale amatorilor. Aceasta s-a fă­
cut insă mai mult la întîinplare în
mod ocazional, cu prilejul unor con­
cursuri sau festivităţi.
In prezent, artiştii profesionişti din
Petroşani, care s-au angajat Ia trans­
punerea în viaţă a hotărîrii conducerii
teatrului, sînt preocupaţi în primul
rînd de ridicarea din punct calitativ,
ideologico-artistic, a formaţiei artistice din Gimpa etc.
de amatori respective. Actorul se preo-
In Directivele celui de-al III-
lea Congres al P.M.R. se pre­
vede ca in anul 1965 produc­
ţia de cărbune cocsificabil să
sporească la peste 6.000.000 to­
ne. Un aport preţios la înde­
plinirea , acestui obiectiv sînt
chemaţi să-l aducă minerii de
la exploatarea Lupeni — cea
mai mare din ţară. Ei vor tre­
bui să ajungă în anul 1965 la
o producţie cu 40-50 ia sută mai
mare decît cea obţinută în a-
nul 1959.
Pentru a-şi putea îndeplini
cu succes sarcinile ce le stau în
faţă, minerii s-au angajat să-şi
depăşească planul de producţie
pe acest an cu o cantitate apre­
ciabilă de cărbune. Rezultatele
obţinute în primul semestru au
fost promiţătoare. Din abataje­
le minei s-au extras cu peste
0,3 la sută mai mult cărbune
decît prevedea sarcina de plan.
In trimestrul III insă, s-a ră­
mas în urmă cu peste 8.000 to­
ne de cărbune, iar în luna sep­
tembrie eu peste 4.800 tone.
Cauzele acestei rămîneri în
urmă sînt mai multe. La baza
lor stau în primul rînd slaba
organizare a muncii şi lipsa u-
nor măsuri tehnice eficiente.
Bunăoară, la sectorul I A, rămî-
nerea in urmă se datoreşte e-
şalonării nejudicioase a produc­
ţiei pe locurile de muncă, lipsei
de preocupare a conducerii sec­
torului (şef de sector ing. Eu­
gen Calibaba), pentru obţinerea
avansărilor programate în aba­
tajele cameră, muncii defectu­
oase a colectivului de rambleie-
re şi necunoaşterii exacte de că­
tre artificieri, maiştri şi norma-
tori a situaţiei la locurile de
muncă. In sectorul II (şef, ing.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Utemistul ioan Şerban se numără printre fruntaşii centralei termoelec­
trice nr. 2 din Hunedoara. Iată-1 în fotografie, în faţa tabloului de control
termotehnic al cazanelor.
m s-au organizat în cadrul clubu­
Cu sprijinul cetăţenilor
Cetăţenii comunei Vinţul de
Jos, muncesc cu însufleţire pen-
tru înfrumuseţarea comunei lor.
Astfel, ei au amenajat prin
muncă patriotică un teren de
fotbal, au construit o popicărie
din materiale vechi, recupera­
te. In fruntea acestor acţiuni
s-'au situat deputaţii Dencsy
Rezso, Galben Avram, precum
şi cetăţenii losif Eiben, Petru
Simionescu, Gligor Bîrsan, Ni-
colae Ceteau, Axente Cazan şi
alţii. Tot prin munca patriotică
a cetăţenilor, au fost plantaţi
numeroşi pomi fructiferi pe te-
renul întovărăşirii „7 Noiem­
brie", au fost efectuate lucrări
de deschidere a drumului care
leagă Vinţul de Jos de satul
Jucuri. Pe această porţiune, Pi-
rîul lui Mihai rupea deseori
cioasă a piesei ce urmează să fie pusă
în scenă, potrivit cu cerinţele spec­
tatorilor, a specificului întreprinderii
respective, a nivelului de pregătire a
interpreţilor etc.
Intre cei care au început deja să
se preocupe de întărirea unor forma­
ţii artistice de amatori se numără
fruntaşi ai scenei Teatrului de stat
din Petroşani. Astfel, artiştii amatori
din Petroşani sînt instruiţi de actorii
Gh. lordănescu, Dem, Columbeanu, I.
Gristescu. Al- Zecu şi M. Zabalon,
cei din Lupeni de L. Temelie şi T-
Grîmpiţă. cei din Haţeg de Al. Je-
le s; regizorul M. Şoma sprijină for­
maţiile artistice din Orăştie şi I.M.P., mătoarele formaţii :
Gh. Miclea pe cele din Brad şi Cris-
eior. .iean Tomescu pe cele din Pui,
D. Căpitanu pe cele din Deva şi Pe-
trila, Şt. Varodi pe cele din Uricani,
M. lordache — Dumitrescu pe cea
1. S.
O utilaţiL earn ţiuh a ţi eMtatii
Dumitru Opriş), slaba întreţi­
nere a unor galerii de aeraj şi
suitori de legătură, nerespecia-
rea planului de pregătiri şt lip­
sa de îndrumare tehnică sufi­
cientă, au condus la obţinerea
unor randamente scăzute în a-
batajele principale şi la o apre­
ciabilă rămînere în urmă.
Nerealizarea planului în sec­
torul IV A se datorează atît
înălţimii reduse a abatajelor ca­
meră, neeşalonării rambleierii,
nepunerii în funcţiune la timp
a abatajelor, cît şi slabei orga­
nizări a brigăzilor. A existat de
asemenea o preocupare insufi­
cientă a conducerii sectorului
pentru întreţinerea în bune con-
diţiuni a galeriei direcţionale de
transport.
Vinovată pentru rezultatele
slabe obţinute la acest sector
este şi partea mecanică. Insta­
laţia de transport de la stratul
V blocul V a fost montată cu
multă întirziere, iar instalaţia
de aeraj a lost montată defec­
tuos.
Lipsa de îndrumare din p ar­
tea cadrelor tehnico-fnginereşti
şi slaba organizare a brigăzilor,
s-au făcut simţite şi în sectorul
IV B. Avansarea lentă a lu­
crărilor a condus la presiuni
mari în abatajele şi preabataje-
le direcţionale, la obţinerea u-
nei productivităţi scăzute-.
Rezultatele puteau fi mult
mai bune şi in sectorul I B,
dacă conducerea sectorului s-ar
fi preocupat mai mult de crea­
rea condiţiilor optime pentru
puşcara in stratul 13. *
•o O -
drumul. Pentru a preveni inun­
daţiile, a fost adîncită albia
rîuluî şi construit un dig de
consolidare.
bil nou cămin cultural
fa Valea Bradului
In aceste zile, cetăţenii din
satul Valea Bradului, au terrni-
nat lucrările de construcţie a
noului cămin cultural. Totodată,
prin munca patriotică a cetăţe-
nilor a fost construit şi un nou
local pentru magazinul univer-
sai sătesc care a fost dat de
curînd în folosinţă. Aceste suc-
cese se datoresc muncii însu-
fleţite duse de cetăţeni. O con­
tribuţie însemnată au avut-o
tovarăşii Nicolae Cristu, Victor
Munteanu, Marin Stan şi mulţi
alţii, in fruntea acestor acţiuni
s-au situat deputaţii Sofia Di-
neş, Aron Şerban şi Nicolae
Cor, care s-au preocupat îndea­
proape de procurarea materia­
lelor şi de mobilizarea cetăţeni­
lor la muncă patriotică.
S. P.
Festival»! bieraS de teatro J . L. C A R A G S A IE “
REZULTATELE ÎN TRECERILO R ÍN FAZĂ REGIONALA
In urma întrecerilor dispuitate
în cadrul fazei regionale a „Fes­
tivalului bienal de teatru I. L.
Garagiale“ au fost promovate
pentru faza interregională ur­
Formaţii ale. cluburilor :
Locul I — Formaţia clubului
„Gh. Apostol“ — Cugir cu piesa
„Mielul turbat“ de A. Baranga;
Locui II — Formaţia clubului
„Siderurgistul“ — Hunedoara cu
piesa „Getatea de foc“ de M.
Davidoglu ;
Locul III — Formaţiile clu­
burilor — Lonea cu piesa „A-
larma“ de O. Vasiliev şi Deva
cu piesa „Ultima etapă“ de M.
Remarque.
Formaţii ale Caselor raionale
de cultură şi ale căminelor cul­
turale orăşeneşti.
Locul I — formaţia Casei ra-
In afara celor amintite, tre­
buie să adăugăm că la rămi­
nerea în urmă a minei Lupeni
a mai condus şi necunoaşterea
sarcinilor de plan de către toţi
maiştrii şi tehnicienii, nefolosi-
rea din plin a celor 8 ore de
muncă şi raportarea unor si­
tuaţii ireale de către unii mai­
ştri şi normatori. A lipsit de
asemenea o îndrumare eficien­
tă din partea organelor G.C.V.J.
O mare parte din vină pen­
tru această stare de lucruri re­
vine şi comitetului de partid al
minei, conducerii exploatării şi
sindicatului. Cele petrecute do­
vedesc. că membrii comitetului
de partid nu s-au străduit în­
deajuns să cunoască situaţia
din sectoare, . pentru a putea
trage la răspundere conducerile
acestora şi conducerea exploa­
tării şi pentru a interveni cu
măsuri în timp util. Conducerea
exploatării, la rîndul ei, n-a ac­
ţionat cu destul simţ de răs­
pundere, lăsînd totul pe seama
şefilor de sectoare. Numai ast­
fel se pot explica greşelile teh­
nice şi organizatorice săvîrşife
in perioada de care ne ocupăm.
Comitetul sindicatului nu s.-a
preocupat de extinderea expe­
rienţei fruntaşilor în producţie.
O serie de iniţiative valoroase,
pornite chiar de la această
mină, ca de pildă, iniţiativa
„Ziua şi fişia“ şi „Comuniştii
— la cel mai greu loc de mun-
c-4.“, n-au fost extinse şi popu­
larizate.
La mina Lupeni au existat
anul acesta toate condiţiile pen­
rassrasssaz^^
Manifestări literar-artistice
Activiştii bibliotecilor din Va­ teniei cu marele popor sovietic.
lea Jiului au iniţiat In ultima
vreme o serie de acţiuni inte­
resante de popularizare a căr­
ţii sovietice în rînăul maselor
largi de cititori. In acest scop
rilor muncitoreşti ale sindica­
telor din Valea Jiului diferite
manifestări cu caracter literar-
a rtistic : simpozioane, serate li­ şani, cu concursul Bibliotecii
terare, recenzii, şezători litera­
re etc.
Dintre aceste acţiuni merită
'să fie evidenţiată iniţiativa bi­
bliotecii clubului muncitoresc
al sindicatelor din oraşul Lu-
peni, care a organizat o şeză­
toare literară cu concmsul cer­
cului literar „Nicolae Labiş“ pe
tema „Revoluţia din Octombrie
oglindită în literatura romî-
nească“. Cu acest prilej a vor­
bit în faţa celor aproape 200
de participanţi bibliotecara Mă­
ria solomon. iar tinerii Nicolae
Vinătoru, Georgeta Vrăbiescu
şi Georgeta Scul au citit din
operele scriitorilor rominî N.
D. Cocea, Gala Galaction şi Za-
haria stancu, şi au recitat poe­
zii de A. Tom a, M. Beniuc şi
Horvath Imbre, închinate prie-
La Aninoasa
La clubul muncitoresc din
Aninoasa au fost organizate nu­
meroase manifestări cultural-
artistice închinate Imunii priete­
niei romîno-sovietice. Astfel, s-a
ţinut recenzia romanului ,,Bă­
tălie în marş“ de Galina Nico­
laevna, au fost organizate o
seară literară pe tema „Să cu­
noaştem scriitorii ruşi şi sovie­
tici“, conferinţa intitulată „Prie­
tenia de arme romîno-sovietice
în timpul luptelor duse îm potri­
va ocupanţilor hitlerişti“, wn
concert explicativ pe tema „Să
cunoaştem muzica populară ro-
mînească şt sovietică“.
Un numeros public a p a r tid -
=------
ionate de cultură Orăştie cu pie­
sa „Surorile Boga“ de H. Lo-
vinescu;
Locul II — Formaţia Casei ra ­
ionale de cultură Sebeş cu pie­
sa „Se împrăştie norii“ de Al.
Popescu şi G. Popa.
Locul III — Formaţia cămi­
nului cultural orăşenesc Deva cu
piesa „Paznicul stelelor“ de T.
Vornic.
Formaţii ale căminelor cultu­
rale de la sate.
Locul I — Formaţiile cămine­
lor culturale — Gimpa, raionul
Petroşani, cu piesa „Ochiul ba­
bei“ de Gh. Vasilescu şi Săs-
ciori, raionul Sebeş, cu piesa
„Cei care rămîn singuri“ de L.
Demetrius.
Locul II — formaţia căminu­
lui cultural Gurasada, raionul
Ilia, ou piesa „îndoiala“ de E.
Maftei.
tru îndeplinirea şi depăşirea
ritmică a sarcinilor de plan.
Capacitatea locurilor de mun­
că şi linia de front deschisă
puteau asigura în întregime a-
tit îndeplinirea planului de pro­
ducţie, cît şi a angajamentului
luat în întrecerea socialistă. A-
cest lucru îl dovedesc faptele.
Cu mai bine de două săptă-
mîni în urma, din iniţiativa co­
mitetului de partid, a fost or­
ganizată o şedinţă de analiză
cu toţi inginerii, tehnicienii,
maiştrii şi şefii de brigăzi frun­
taşe, în care s-au dezbătut pe
larg cauzele rămînerii în urmă.
Şedinţa, a constituit, nu numai
o analiză, ci şi un bogat schimb
de experienţă. Cu această oca­
zie, numeroşi şefi de brigăzi,
maiştri, tehnicieni şi ingineri,
au vorbit despre măsurile !:e
care le aplică şi metodele lor de
muncă, au arătat deschis atit
lipsurile lor, cit şi pe cele ale
conducerii sectoarelor şi condu­
cerii exploatării. In felul aces­
ta, s-a putut stabili măsuri teh-
nico-organizatorice concrete şi
eficace. Drept rezultat, realiză
rile exploatării au început de a-
tund să salte. Pianul zilnic di
producţie se depăşeşte aproape
de fiecare dată.
Pentru ca minusul să fie re­
cuperat într-un termen cit mai
scurt, iar angajamentul luat in
întrecerea socialistă să fie înde­
plinit, şi depăşit pînă la finele
anului — fapt pentru care e-
xistă toate condiţiile — este ne­
cesar ca, sub îndrumarea comi­
tetului de partid, colectivul ex­
Nr. 182 O
m
La Petrila, la biblioteca clu­
bului minier, a avut loc un sim ­
pozion inspirat de subiectul
cărţii sovietice de mare actua­
litate „Bătălie in marş“ de Ga-
lina Nicolaevna, la care au luat
parte peste 250 mineri.
De asemenea în oraşul Petro­
raionale şi a clubului muncito­
resc al sindicatelor, a avut loc
prezentarea artistică a operei
şi vieţii Ivi Vladimir Maia-
kovslci, în faţa a peste 200 e-
levi de la Şcoala de 7 ani nr. 2
din localitate.
Interesante au fost şi pre­
zentarea cărţii „Sateliţii artifi­
ciali ai pămîntului“ de către
ing. Traian Rădulescu din co­
lectivul de sprijin al bibliotecii,
în faţa muncitorilor de la
U.R.U:M.P., recenzia cunoscutu­
lui roman al lui Boris Polevoî
„Povestea unui om adevărat“
ţinută la Iscroni, precum şi
popularizarea la staţia de ra-
ăioficare locală a cărţilor „Pă­
m înt desţelenit“ (voi. II) de M
Şololiov, „Fraţii Erşov“ de Vl(jr
ăimir Kocetov etc.
pat şi la dimineaţa de întrebări
şi răspunsuri intitulată „Cum
ne-am petrecut anii de studiu
în Uniunea Sovietică", la jur­
nalul vorbit pe tema „Ajutorul
acordat de către U.R.S.S. ţării
noastre in dezvoltarea bazinu­
lui carbonifer al Văii J i u l u i ş i
la. seara literară închinată vie­
ţii şi activităţii scriitorului so­
vietic Miha.il Şolohov. Aceste
manifestări au fost urmate de
programe artistice susţinute de
formaţiile de artişti amatori ale
clubului.
A. NICHIF
corespondent
Locul 111 — formaţiile cămi­
nelor culturale — Pui, raionul
Haţeg, cu piesa „Partea Leului“
de G. Teodoru şi Vinerea, raio­
nul Orăştie, cu piesa „Cei care
rămîn singuiri“ de L. Demetrius.
Cititori artistici
Locul I : Elvira Ivaşcu — Ca­
să raională de cultură din Brad;
locul II, C. Maniu — Casa ra­
ională de cultură din Brad; Lo­
cul III, Vasile Zdrenghea — că­
minul cultural din Petreşti, ra­
ionul Sebeş.
Recitatori.
Locul I, I. Moisin — căminul
cultural din I iia ; locul II Eii-
za Ursa — căminul cultural din
Băiţa, raionul Brad ; locul 111
Ioana Zdrenghea — căminul
cultural din Petreşti, raionul
Sebeş. .
ploatării să-şi organizeze m(
bine munca. Conducerile s e c e ­
relor vor trebui să se orieM
spre o asemenea organiză, c,
brigăzilor şi repartizare a pro­
ducţiei pe locurile de muncă,
incit să se asigure obţinerea uj
nor viteze sporite de avans în ai
bataje şi galerii. De asemene/
ele vor trebui să privească pro
blema asigurării unor condiţii
optime de muncă pentru Irigăzi
cu mai mult simţ de răsmndel
re. Va trebui ca tehnîcinii
inginerii din cadrul sefoarr
lor să acorde brigăzilor le nv-
neri o asistenţă tehnid mai
substanţială şi într-o ma, mare
măsură.
Comitetul de pârtii trebuie
să îndrume conducere' explog"
tării pentru luarea urr mări-'
menite să ducă la cnoasfe;
de către toţi maî.ştr şi R- !
cienîi a sarc.inilor v"'1
revin locurilor
care răspund. T'
lectivete A—
ni--
dc
inîţi.
este i
rea la
in urma