Page 8 - 1961-01
P. 8
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1876
şJLrei. • xUAtmele a i i vx• .u ltim e le ş tiri • xd& a^^sJipi* bssösbesibs
Pn ţă r ile A fricii
CUBA NU ESTE SINGURA Marea grevă a oamenilor
muncii din Belgia continuă
Şeo'infa Consiliului de Securifafe convocată
la cererea guvernului cuban să ia amploare
NEW YORK (Agerpres). _ primul a luat cuvîntul Wads eest stat membru al O.N.U. A- BRUXELLES 5 (Agerpres). France Presse, atmosfera de RABAT, CAPITALA MAROCULUI.
TASS transm ite: La 4 ianuarie worth, reprezentantul S. U. A., ceste acţiuni au pus poporul Marea grevă a oamenilor mun criză politică devine tot mai a-
ora 11 dimineaţa (ora New care în cea mai mare parte a Cubei în faţa primejdiei unei cii din Belgia a intrat in cea păsătoare. Dezbaterile din par
York) s-a deschis şedinţa Con cuvlntăril sale a calomniat po invazii militare. de-a 17-a zi. „La acţiune!", lament, pe marginea infamului
siliului de Securitate al O.N.U., porul Cubei, sistemul său poli proiect de lege cu privire la „e-
convocată la cererea guvernu tic, precum şi guvernul Cubei Referindu-se la declaraţia fă „Grevă generală !“, „Să organi
cută de reprezentantul S. U. A.
lui Cubei. şi pe conducătorii poporului cu în Consiliul de Securitate, V. A. zăm un marş spre Bruxelles!“ conomii“, scot în evidenţă pră
In faţa membrilor Consiliu ban revoluţionar. Rjeferindu-se Zorin a arătat că Wadsworth — acestea sînt lozincile pe care pastia dintre intenţiile cercuri Lucrăie conferinţei şefilor
lui se află scrisoarea lui Râul la hotărirea guvernului S.U.A. a încercat pur şi simplu să se mii de grevişti Ie scandează pe lor guvernamentale şi interese statelor arţane de la Casablanca
Koa, ministrul Afacerilor Exter de a rupe relaţiile diplomatice eschiveze de la analiza faptelor străzile oraşelor belgiene, ma- le majore ale maselor populare.
ne al Cubei, care dovedeşte că cu Cuba, Wadsworth a pretins nirestîndu-şi hotărirea lor ne Deputaţii comunişti şi socialişti
Pentagonul, Agenţia Centrală că răspunderea pentru hotărî- şi argumentelor prezentate. Re au condamnat cu asprime în şe
ţine atenţia, a spus în continua
de Investigaţii şi monopolurile rea adoptată de guvernul ame- re V. A. Zorin, faptul că în ciu clintită de a lupta împotriva dinţa de miercuri seara încer CASABLANCA ţferpres). Agenţia F ra n ce Presse anunţă
din Statele Unite sînt gata să rioan ar reveni guvernului cu da situaţiei grave, reprezentan proiectului de lege a mizeriei carea guvernului de a impune In şedinţa închisă ir^ ianua- că în seara zilei de 4 ianuarie
pună în aplicare în viitorul cel ban. cu forţa programul său de au
mai apropiat planul unei agre In încheiere, el s-a pronunţat tul S.U.A. nu a găsit necesar pe care vrea să-l impună gu steritate. Ei au cerut primului rie a conferinţei eil state a sosit la Casablanca pentru a
siuni militare împotriva po să declare clar şi precis că va vernul Eyslcens. ministru să-şi dea demisia. lor africane, care a la Ca- lua parte la lucrările conferin
porului cuban. împotriva oricărei hotărîri a înceta activitatea subversivă sablanca s-a adopt unani- ţei conducătorilor şi reprezen
Consiliului de Securitate oare desfăşurată împotriva Cubei pe întreaga Belgie este revolta Depuiatul socialist Merlon mitate următoarea.« de zi: tanţilor unor serii de state a-
Consiliul de Securitate s-a ar condamna Statele Unite. teritoriul Statelor Unite, că nu tă de măsurile represive ale jan (Valonia) a vorbit în fata par Congoul şi Algerii ara şi
întrunit sub preşedinţia repre Imediat ce Wadsworth şi-a vor mai avea loc acţiuni de darmeriei, autorităţilor poliţie lamentului despre situaţia eco Mauritania ; Palein segre- fricane independente o delega
zentantului E.A.U., Lutfi. Locu
rile membrilor nepermianenţi ai încheiat discursul, în galeria re provocare şi pregătire a unei neşti şi judiciare împotriva gre nomică dezastruoasă a regiunii gaţia rasială ; unite? ricii şi ţie a guvernului legal al repu
Consiliului _ Argentina, Italia, zervată publicului au răsunat Valonia. „victimă a politicii fa înfiinţarea de instile îcane. blicii Congo, condusă de Andre
Polonia şi Tunisia — ale căror aclamaţii: „Vivat Castro 1 Tră j şl_maUratareaagresiuni directe si 6ă toate viştilor. O vie indignare a stîr- limentare a guvernului“. Mer- Mandi, secretar de stat în Mi
mandate au expirat în decem iască Castro !“. problemele litigioase dintre . •¦ „„ , . ... ion a declarat că situaţia din Conferinţa a trecţ la e- nisterul Afacerilor Externe în
brie anul trelcut au fost ocupa Valonia face ca în Belgia „să xaminarea situaţiei lirbngo. guvernul condus de primul mi
Luînd apoi cuvîntul reprezen Cuba şi S.U.A. vor fi rezolvate cursul zilei de miercuri a patru
tantul Ecuadorului a susţinut In seara aceleiaşz parti-
pe cale paşnică.
cipanţii la conferinţis întru-
Mai mult. decît atît-, a subli deputaţi socialişti, care se adau înceapă să se năruie înseşi ba
te de reprezentanţii R.A.U., Li zele instituţiilor politice". nistru Patrice Lumumba.
beriei, Turciei şl Chile. proiectul de rezoluţie prezentat niat în continuare V. A. Zorin, gă Ia aîte 200 de arestări ope nit din nou intr-o şeii închi La sosire, Andre Mandi a de
de delegaţia sa şi de d’elegaţia ruperea relaţiilor diplomatice rate de poliţie în ultimele zile. Cercurile guvernamentale bel să la care a fost relaxami-
In cuvîntarea sa, ministrul chiliană, oare scoate în evi dintre S.U.A. şi Cuba arată că în pofida terorii poliţieneşti şi giene, speriate de amploarea narea problemei siî din clarat că delegaţia pe care o
Afacerilor Externe al Cubei, denţă faptul că relaţiile dintre S.U.A. nu doresc reglementarea a presiunilor de tot felul, greva grevei oamenilor muncii, de pa conduce reprezintă singurul gu
Râul Roa, a citat date incon S.U.A. şi Cuba sînt Încordate şi problemelor litigioase. se extinde în întreaga ţară cu- gubele uriaşe care se cifrează Congo.
testabile care demască complo cheamă guvernele acestor ţări prinzînd noi categorii de oameni la miliarde de franci belgieni,
tul criminal al reacţiunii ame să rezolve pe oale paşnică toate Dacă Consiliul de Securitate ai muncii. Acţiunile greviste se de implicaţiile tot mai grave ale CASABLANCA 5 Ares). vern legal congolez.
ricane împotriva guvernului divergenţele ivite. Proiectul de nu se va ridica în apărarea Cu extind îndeosebi în Flandra, re conflictului de clasă, încearcă EOT:
popular al Cubei. Problema care rezoluţie îndeamnă de aseme bei, dacă ol nu va lua măsuri giune care, datorită acţiunilor noi manevre pentru a pune ca
se discută astăzi în Consiliul nea toate statele să nu între pentru a împiedica agresiunea trădătoare ale liderilor sindica păt uriaşei acţiuni a oamenilor Algei in ajunuI
de Securitate a de'clarat Roa, prindă nici o acţiune de natură Statelor Unite împotriva Cubei, telor catolice, a participat la muncii. Guvernul depune insis
nu reprezintă pur şi simplu un să înrăutăţească relaţiile dintre dacă această agresiune va a- tenţe sporite pe lîngă casa re efandumului
conflict regional. Ea interesea Cuba şi Statele Unite. vea totuşi loc, Cuba nu va ră- gală si caoii bisericii catolice
ză toate ţările, întrucît este mîne izolată ci se va bucura de pentfu ca fi| să {acă presjuni a_
vorba de acţiuni care amenin Reprezentantul Uniunii Sovie
ţă pacea şi securitatea în lumea tice, V. A. Zorin a declarat că un sprijin efectiv din partea început într-o măsură mai mică liclerilor socialişti în ve- PARIS 5 (Agerpres). - silele zilor“. O avalanşă de sute de mii de
întreagă. Consiliul de Securitate a fost ţărilor cărora le este scumpă ^ încetării grevei<
pus din nou în faţa necesităţii apărarea libertăţii şl dreptăţii. la grevă. La Bruxelles, greviştii de 6, 7 şi 8 ianuarie, în ;e| al manifeste şi afişe cheamă pe alega
Roa a caracterizat ruperea de a examina situaţia extrem au organizat joi dimineaţa o Situaţia din Belgia arată însă
relaţiilor diplomatice cu Cuba de gravă creată de recentele Cu aceasta şedinţa Consiliu că oamenii muncii belgieni îşi geriene controlate de trupdljteze, tori să răspundă „Da“ la referendum.
de către guvernul S.U.A. drept acţiuni agresive ale S.U.A. îm lui de Securitate a luat sfirşit. nouă demonstraţie. In Valonia dau tot mai bine seama că vic
ultimul pas pe calea unei in potriva tînărului stat indepen Consiliul îşi reia lucrările la 5 smt in curs de organizare noi toria nu se obţine prin combi se va efectua referendumdţjegă- Poporul algerian se opune insă cu
tervenţii făţişe. dent Republica Cuba. Şeful de ianuarie ora 15, ora New Yor- acţiuni ale oamenilor muncii. naţii de culise, ci printr-o lup
legaţiei sovietice a dovedit prin kului. tă hotărîtă şi dîrză. tură cu politica preconizata) ver- înverşunare presiunilor de tot felul e-
Cuba nu este singură, a de exemple elocvente că după re După cum relatează agenţia
clarat în închiere Roa. Alături voluţia cubană care a dus ia — ® ----- nul francez în Algeria, care, <;um xercitate de autorităţile tranceze. La a-
de poporul cuban se află toate răsturnarea regimului dictato
popoarele iubitoare de pa!oe din rial al lui Batista, odios po Dem isia se ştie, goleşte de orice caiţreal pelul lansat de Guvernul Provizoriu al
lume. Roa a cerut, în numele porului Cubei, dar sprijinit de
guvernului cuban, Consiliului de guvernul S.U.A’., Statele Unite roe; guvernului turc dreptul poporului algerian la !de Republicii Algeria de a boicota rele-
Securitate să declare agresor au făcut totul pentru agravarea terminare. rendumul, musulmanii organizează ma
guvernul S.U.A. relaţiilor cu Cuba revoluţionară In ţările Americii Latine ANKARA 5 (Agerpres). — nifestaţii potrivnice guvernului francez.
şi au săvîrşit nenumărate ac TASS transmite : La 4 ianuarie Din relatările corespondenitóen- Aştfd, cind dintr-unul din cele 75 de
NEW YORK 5 (Agerpres). — ţiuni agresive ajungând în cele Uriaş val de proteste îm potriva întregul guvern turc şi-a pre ţiilor de presa şi ai ziareloiWî; automobile sosite la Alger pentru a
TASS transm ite: In şedinţa din din urmă la ruperea relaţiilor zentat demisia care a fost ac reiese limpede atmosfera caredîşte tace propagandă în favoarea lui „Da“,
după-amiaza zilei de 4 ianuia- politicii S.U .A. fafă de C uba ceptată de şeful statului, gene în Algeria în ajunul refercdlui. s-a strigat „Trăiască de Gaulle“, mu
rie a Consiliului de Securitate diplomatice şi consulare cu a- ralul Gursel. Miniştrii vor con In ultimele zile autorităţile cil şi sulmanii din cartierul Diar-F.l Mahom,
MONTEVIDEO 5 (Agerpres). muncitori şi studenţi, au străbă tinua însă să-şi exercite funcţiu militare şi-au intensificat efotuţn- adunaţi imediat, au răspuns „Algeria
Noile acţiuni agresive ale S.U.A. tut străzile centrale ale oraşu nile pînă la formarea noului tru a obţine în Algeria rezulatţb- musulmană«, „Trăiască Ferhat Abbas“.
împotriva Gubei au stîrnit un u- lui şi, în faţa palatului guver guvern. rit. Pe lingă cei 800.000 de De asemenea musulmanii rup imediat
riaş val de proteste in întrea nului, au ars un drapel nord- ofiţeri francezi aflaţi în Aţeikj ce sînt puse afişele care îndeamnă
ga Americă Latină. La 4 ianu american. Această demisie este în legă care sînt declaraţi „mobilizaţi* îl. populaţia să voteze „Da .
arie, cind a devenit cunoscută tură cu crearea Adunării Con lele' votului, spre Algeria au iastţ
hotărirea guvernului Statelor U- Poliţia a intervenit cu gaze la stituante care va începe să-şi mise noi întăriri. Agenţia Reuţţi Potrivit agenţiei France Presse, în
nite de a rupe relaţiile diploma crimogene şi furtunuri de incen exercite funcţiunile la ti ianua nuntă că 20.000 de soldaţi fra cartierul Qasbah din Alger au avut loc
tice cu Cuba, mii de muncitori, diu. rie. in declaraţia colectivă cu „vor asigura liniştea“ la Alger în cursul ultimelor zile numeroase
tuncţionari, studenţi din ţările privire la demisie, adresată lui manifestaţii ale populaţiei în favoa-
Muncitorii din centrul indus Gursel, miniştrii subliniază că
Tineretul democrat din întreaga lume latino-americane au ?rga’nizat trial argentinian Avellaneda, din timpul referendumului. Oraşul este Frontului de Eliberare Naţională,
< se solidarizează cu poporal cuban mari demonstraţii in sprijinul apropierea oraşului Buenos Ai-
revoluţiei cubane. res, au demonstrat in faţa clă pînzit de patrule, la diversele inel Wva colomalismului.
dirii sucursalei băncii nord-a-
După cum transmite agenţia mericăne First National Bank of f'Şări de drumuri sînt postate n«tt| AcţiuniIe musulmanilor, scrie ziarul
France Presse, în seara zilei de Boston. Ei scandau „Cuba da,
4 ianuarie la Montevideo a avut yancheii nu 1“. lîere. Au fost trimişi de asemenea nţ parjs presse L’intransigeant“ au avut
loc o mare demonstraţie in spri
¦ BUDAPESTA 5 (Agerpres). — La mă tineretul democrat din întreaga lu jinul Cubei organizată de cen Centrul sindical unic al oa meroşi soldaţi la Oran, precizează \ ”{ectu! )Unui duş rece<. asupraautori-
Eudapesta a avut loc o sesiune extra me să intensifice mişcarea de solidari trul unic al oamenilor muncii menilor muncii din Chile a pu cceaşi agenţie, iar o flotă corriiua t^ i(or ”oca|e.
ordinară a Secretariatului F.M.T.D. tate cu poporul Cubei. din Uruguay. Demonstranţii, blicat o declaraţie in care con
consacrată provocării perfide a S.U.A. damnă pregătirile de intervenţie din 15 vase de război franceze v Măsuri|e luate de autorităţile fran--
împotriva Cubei. Secretariatul F.M.T.D. subliniază in
efectua manevre în apropierea aceşti ceze în Algeria au convins pînă şi zia
In declaraţia dată publicităţii se a- declaraţie că situaţia excepţională care
s-a creat în urma acţiunilor provoca oraş portuar. re burgheze ca „Die Tat“ că în ase-
rată că Secretariatul F.M.T.D. chea toare ale S.U.A. împotriva Cubei cre
ează o primejdie serioasă pentru pace. Corespondentul din Alger al ager menea condiţii „nu poate fi vorba de
ţiei France Presse relatează că în cai o exprimare liberă a votului“. „Toată
lierele mărginaşe ale principalelor ora lumea este de acord, scrie acest ziar,
¦şesaS: împotriva Cubei din partea cer să fie eliberaţi din funcţiile şe algeriene, au fost instalate puter că referendumul din Algeria va avea
Statelor Unite. In declaraţie lor pentru ca şeful statului să nice dispozitive mjlitare. „Soldaţi fran „un rezultat dirijat“ aşa cum s-a în-
Un nou act agresiv se subliniază că imperialiştii a- aibă deplina libertate de acţiu cczi înarmaţi pînă’ în dinţi patruleaz; tîmplat cu toate scrutinele precedente
mericani încearcă să înăbuşe re ne în formarea noului guvern. fără încetare de-a lungul tuturor stră din această ţară“.
al S. U. A. împotriva Cubei voluţia eroică a poporului cu - ......... ——nysao ¦¦
ban, deoarece poporul Cubei a
ridicat steagul libertăţii popoa
Agenţiile de presă au anun- caută să forţeze punerea în a- rald", care nu poate fi acuzat relor latino-americane. S cu rte fieri ® Scurte ştiri ©Scurte ştiri
ţat că guvernul Eisenhower a plicare a planurilor sale agresi- de antiamericanism. „Măsura
hotărît ruperea relaţiilor diplo- ve împotriva Cubei elaborate guvernului S.U.A., scrie auto Federaţia muncitorilor din MOSCOVA 5 (Agerpres). — ÎA SS diei, Prasad, a deschis în oraşul Rurkhorţelor armate, ale ţărilor membre ale
matice şi consulare dintre Sta- mai de mult. In cuvîntarea ros- rul articolului, este zadarnică provincia Guayas (Ecuador) a transmite: N. S. Hruşciov a felicitat (statul Uttar Pradesh) cea de-a 48-aNA.T.O.
tele Unite şi Cuba. Acest act tită la 4 ianuarie în faţa mem- dacă ea are drept scop să-l in cerut preşedintelui ţării, Vales- personal printr-o scrisoare pe colhoz sesiune anuală a Congresului ştiinţific BERLIN 5 (Agerpres). — In pri-
co Ibarra, să dea instrucţiuni
reprezentantului Ecuadorului la
de o deosebită gravitate confe- brilor Consiliului de Securitate, fluenţeze pe Castro, şi mai mult O.N.U. ca acesta să condamne nicul ucrainean luri Pitra şi pe toţi indian care grupează pe cei mai de mul semestru al anului 1960 in între-
ră o şi mai mare greutate plîn- Râul Roa, ministrul Afacerilor decît zadarnică dacă ea este me S.U.A. pentru acţiunile lor agre membru echipei sale care au sirius o seamă oameni de ştiinţă din ţară. Se-prindenle industriale din Germania oc-
gerii Cubei adresate Consiliu- Externe al Cubei, a citat date nită să impresioneze celelalte sive împotriva Cubei.
recoltă bogată de porumb. siunea va analiza rezultatele dezvol-cidentalâ numărul accidentelor de mun-
lui de Securitate despre jntenţi- ’ incontestabile care demască douăzeci de ţări latino-america- La Tegucigalpa, muncitori, Echipa lui luri Pitra, Erou al Mun tării dileritelor ramuri ale ştiinţei inlcă s-a cifrat la 1.200.000. Agenţia ADN
ile agresive ale S.U.A. împotri- complotul Pentagonului împo- ne“. Dimpotrivă, arată articolul, studenţi şi ziarişti din Honduras cii Socialiste, din colhozul „Pentru o India. • anunţă că în această perioadă s-au in-
va acestei mici ţări din Marea triva guvernului popular al Cu- planurile de agresiune ale S.U.A. au semnat o declaraţie comună viaţă nouă« (regiunea Subcarpatică) a PARIS 5 (Agerpres). — Oamenii registrat cu aproape 90.000 mai multe
Caraibilor. bei. Roa a amintit despre bom- împotriva Cubei vor face să in care cheamă poporul să îm strîns anul trecut cîte 120 chintale po muncii din Franţa sprijină cu hotărîre accidente decit în perioada corespun-
In acelaşi timp, guvernul a- bardarea teritoriului cuban de crească valul sentimentelor an- piedice participarea Hondurasu rumb boabe de pe o suprafaţă de 15 lupta curajoasă a clasei muncitoarejzătonre a anului 1959.
din Belgia. K.ATMANDU 5 (Agerpres). — După
merican exercită presiuni puter- avioane pirat americane, de tri- tiamericane şi să dea un şi mai lui la complotul agresiv al ha, şi cite 1523 chintale masă verde
nice asupra guvernelor ţărilor miterea de spioni americani în mare avînt luptei revoluţionare S.U.A. împotriva guvernului şi de porumb cu ştiuleţi la hectar de pe In multe întreprinderi franceze sejeum anunţă corespondentul din Kat-
Americii Latine pentru a le de- Cuba, de aprovizionarea adepţi- o suprafaţă de 60 ha.
termina să-i urmeze exemplul, lor fostului dictator Batista cu din America Latină. poporului Cubei. strîng ajutoare, care sînt trimise în mandu al agenţiei Reuter, regele Ne-
armament şi muniţii americane, BIJDAPES IA 5 (Agerpres). — După
Pretextul formal pentru rupe- -*» = cum relatează ziarul „Magyar Nemzet" Belgia. Federaţia naţională a mineri palului Mahendra a interzis la 5 ianu
lor din Franţa a diluzat o declaraţie arie activitatea tuiuror partidelor din
rea relaţiilor diplomatice l-a de instruirea militară a unei ar- în ultimii trei ani industria ungară a în care cheamă pe toţi membrii săi „să ţară.
constituit pentru Washington mate de invazie în Florida şi pus la punct producţia în serie a apro
cererea guvernului Cubei ca Guatemala. Mai trebuie ştiut că Femeile m uncitoare engleze au ximativ 150 de tipuri de noi maşini- acorde ajutorul lor fraţilor belgieni“. In declaraţia dată publicităţii de re-
personalul ambasadei sale din în Marea Caraibilor se află de unelte. Volumul producţiei în indus
Havana să fie redus la efecti- cîteva luni un detaşament spe- tria constructoare de niaşini-unelte a SAiGON 5 (Agerpres). — TA SSige se arată că pe plan extern el va
vul pe care îl are ambasada cu- cial de infanterie marină îmbar- crescut în această perioadă cu peste
bană din Washington. Cererea cat pe nave de desant escortate obfinuf o victorie im portantă 35 Ia sută. transmite: Ziarele din Saigon anunţă continua să promoveze politica neutra-
guvernului cuban este legitimă de nave ale flotei Atlantice a
dacă se are în vedere că auto- S.U.A. Acest detaşament a fost RANGOON 5 (Agerpres).—La 4 ia că în Vietnamul de sud peste 50 la lităţii şi prieteniei cu toate ţările,
ritătile cubane au făcut cunos- creat Ia „recomandarea" Comi nuarie a avut Ioc Ia Rangoon schim
cul în repetate rînduri fapte tetului mixt al şefilor de state LONDRA 5 (Agerpres). — re importanţă intrucit „în pre bul instrumentelor de ratificare ale a- sută din copiii de vîrstă şcolară nu LONDRA 5 (Agerpres). — După
dovedind că majoritatea mem- majore americane pentru cazul Femeile muncitoare din Anglia zent — arată ziarul „Daily He cordului chino-birman cu privire la
brilor ambasadei americane se unei „situaţii extraordinare“ a au obţinut un important succes rald“ în Anglia salariul mediu frontieră. A fost de faţă U Win Ma- frecventează şcolile deoarece nu există cum anunţă agenţia France Presse, la
îri lupta lor revendicativă. După al unei femei care efectuează a- ung, preşedintele Uniunii Birmane. suliciente clădiri şcolare şi cadre di 28 ianuarie va sosi la Paris primul
ocupau cit spionajul şi acordau foiţelor armate, cum scrie ziarul englez „Daily ceeaşi muncă cu a unui bărbat
un ajutor făţiş elementelor con- Cît priveşte ecoul pe care ru- Herald“ „începînd din săptămîna reprezintă numai 50 la sută din După schimbul Instrumentelor de dactice. ,-r ministru al Marii Britanii, Harold
trnrevoluţionare din Cuba. Fap- aceasta femeile muncitoare bri salariul acestuia“. ratificare au rostit cuvîntări 6 iu En-
tul că în'putinele zile care i-au perea relaţiilor dintre S.U.A. şi tanice care lucrează in admi lai, premierul Consiliului de Stat al LONDRA 5 (Agerpres). — TASS AAacinilian, pentru tratative cu gene
mai rămas, ’ guvernul Eisenho- Cuba îl va avea în ţările conti- nistraţia publică, in întreprinde Agenţia France Presse, subli R P. Ghineze, ş i "U Nu, primul mi
wer ia asemenea măsuri provo- nentului american, este semni- rile şi serviciile naţionalizate niază că victoria obţinută de fe nistru al Birmaniel. transmite: Ministerul de război al An ralul de Gaulle.
catoare arată că Pentagonul îicativ articolul din 5 ianuarie vor primi un salariu egaLcu al meile muncitoare în Anglia va
al ziarului londonez „Daily He- bărbaţilor care îndeplinesc ace marca o nouă etapă în lupta sin DELIII 5 (Agerpres). — TASS tran gliei a anunţat că între 18 şi 21 !a- NEW YORK o (Agerpres). — De-
dicatelor britanice pentru salarii smite: La 3 ianuarie, preşedintele In
eaşi muncă“. egale la muncă egală, în întrea nuarie va sosi în Anglia generalul partamentu! Marinei, din S.U.A- a a-
Victoria obţinută de femeile ga industrie şi in toate dome
niile activităţii din Anglia. vest-gerinan Heuslnger, care a fost nu- nunţal la 4 ianuarie că incendiul care
muncitoare britanice are o ma
mit recent preşedinte al GomUetuIui a avut loc receifl pe bordul port a-
militar permanent al N.A.T.O. vionului „Constelation« a produs pagu-
In comunicatul Ministerului de Răz- be de 47.942.000 dolari,
boi se spune că vizita acestuia co- Pentru refacerea navei care, după
respunde noii practici a schimbului de 'cum se ştie, era gata pentru a fi lan-
vizite între şefii statelor majore ale lsat’ă la apă, vor fi necesare şapte luni.
Redacţia şl "administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită tn uuineiai conlorin apiobârii Direcţiunii Senei aic F.T.TiL ar. 263.320 dig 6 noiembrie 1949. ea Tigam i j întreprinderea • Pol igratiga „1 Mai“ Deva
