Page 5 - 1961-02

PROLETAR! DÍN TOATE TARILE, UNITI-VM
vmlsmâsmlui
Anu! XIII. Nr. 1893
ICA MECANIZARE
! NU
In faţa muncitorilor patriei
noastre stă sarcina de mare im­
portanţă de a spori continuu pro­
ductivitatea muncii pe seama
promovării progresului tehnic,
sarcină stabilită de Directivele
celui de-al IIHea Congres al
P.M.R. Pentru a sprijini aceas­
tă acţiune statul nostru pune la
dispoziţia întreprinderilor şi in­
stituţiilor fonduri bancare spe­
ciale destinate achiziţionării sau
amenajării dispozitivelor de mi­
că mecanizare. Creditele acorda­
te se rambursează din economiile
realizate in urma aplicării dispo­
zitivelor respective.
In Valea Jiului, la exploatările
carbonifere şi celelalte unităţi
industriale şi organizaţii econo­
mice există un teren vast de ac­
tivitate în domeniul micii meca­
nizări. Cu toate acestea, în anul
trecut, creditele bancare specia­
le au fost insuficient folosite. Pe
toată Valea Jiului s-au folosit
abia ceva mai mult de 750.000
lei. Printre unităţile care au u-
tilizat asemenea credite sînt
întreprinderea forestieră Pe­
troşani, O. C. L. Alimentara,
I.C.R.T.I., întreprinderea de in­
dustrie locală „6 August'“, O.C.L'.
Industrial şi O.A.D.L.F. Efica­
citatea acestor credite, folosite cu
chibzuinţă, este demonstrată de
următoarele exemple:
La întreprinderea „6 August“
drumul de acces la o carieră de
la Livezeni, pentru care s-au
cheltuit 70.000 lei, a adus benefi­
cii de 117.000 lei în numai 6
luni. La montarea unui cojitor
mecanic şi circular I. P. Petro­
şani a solicitat un credit de 6.000
lei, dispozitivul aducînd econo­
mii pe an de 20.000 lei. Pentru
procurarea unor autodube O.C.L.
Alimentara şi I.C.R.T.I. au soli­
citat . Băncii de Stat, filiala Pe­
troşani, cîte 33.000 lei credite.
AAaşinile achiziţionate din aces­
te credite au generat intr-un an
economii de 42.000 lei şi, res­
pectiv, de 45.000 lei.
Nu toate unităţile industria­
le din Valea Jiului acordă însă
atenţia necesară acestor credite
puse la dispoziţie de stat. Prin­
tre acestea se pot arăta I.R.T.A.
Petroşani, I.C.O., Termocentrala
Paroşeni şi îndeosebi Combina­
tul carbonifer Valea Jiului. La
ooo—
W mW wM 'i Ä II
W Şwâi s ilii
::
Lăcătuşul ajustor Traian Hor­
vath de la uzina „Victoria“ Că-
ian, este considerat printre mun­
citorii de trunte ai uzinei. Pen­
tru calitatea lucrărilor sale, tov.
iraian Horvath a primit titlul de
fruntaş în producţie.
IN CLIŞEU: lăcătuşul ajustor
Iraian Horvath controlînd o roa­
tă dinţată.
[ « f t f a f j j F. 0 . F.
o Legarea predării geografiei de candidaţii p o p o ra lsi u n i t o r
evenimentele actuale — condiţie e-
senţială a educării elevilor în spi­ VNWWVVN
ritul patriotismului socialist şi al
internaţionalismului proletar Pentru a patra oară
Joi 2 f e b r u a r i e 1961 4 pagini 20 bani (Pag ) 2-a) ; ? Comuna Sarmizegetusa din cu mult mai puţin decît pre­
L raionul Haţeg a cunoscut o vedea devizul.
a Mai rnuitâ atenţie desfăşurării
învăţămîntului de partid
(pag. 3-a) ;
} frumoasă dezvoltare în anii Pentru desfăşurarea unei
> regimului democrat-popular. mai bogate activităţi cultu­
c, Cu un an in ur- m' ral artistice în
\ mă a luat fiin- sat s-a constru­
NEGLIJATA L ţă aici o gos- it un cămin cul­
prima vedere s-ar părea că a- 5 podărie agrico- tural modern.
ceste unităţi nu solicită credite 5 lă colectivă. La De asemenea, au
deoarece n-au nevoie de ele. Rea­
litatea este insă alta. La I.C.O., puţin timp du­ fost construite
garajele autobuzelor nu au un pă constituirea şi alte obiective
atelier dotat corespunzător ce­
rinţelor tot mai mari, dar tova­ colectivei s-au :§ !p - ¦ 'é :§ f ;
răşii din conducere aşteaptă in­
vestiţii speciale pentru procura­ social - cultu­
rea utilajelor şi maşinilor unel­
te necesare, in loc ca din astfel procurat 5 5 0 : x ;: rale. La înfăp­
de credite să şi le procure. La
m.c. piatră, 125 tuirea acestor
m. c. niftip, realizări un a-
10.000 kg. pia­ pcrt deosebit
tră var, toate a adus şi tov.
pe plan local Dumitru Corui,
şi s-a început preşedintele gos­
construcţia u- podăriei agri­
Termocentrala Paroşeni se iro­ nui grajd cu o cole colective
sesc in văzduh mari cantităţi de’ capacitate de 15( din localitate,
vite mari. Datorită acestui
abur care, captate prin conducte, fapt ca şi celor peste 2.300 care a fost propus pentru a
ore de muncă voluntară pres­
ar putea încălzi cîteva sere care tate de colectivişti, a fost patra oară candidat în Sfatul
posibil ca noul grajd să coste
ar aduce beneficii mari. popular comunal Sarmizege-
In anul trecut C.C.V.J., care tusa. SiDONlA RIJSAN
dispune de 6 mine şi 4 uzine, corespondentă
nu a solicitat nici un leu din
creditele de mică mecanizare, Adevărata preţuire
deşi acesta este tţn factor impor­
tant pentru promovarea progre­ -—ooo— Printre echipele fruntaşe ale oţelăriei Martin nr. 1 din
sului tehnic in minerit. Şi doar Combinatul siderurgic Hunedoara se numără şi cea condusă Rezemat de soba caldă, medicul — Drept să vă spun, rut credeam
Octavian Donţu se gîndea ce să că mai scapă copilul. N-am cuvin­
la exploatări şi uzine sînt multe Veşti din industria de prim-topitorul Ccstică Sergiu, de la cuptorul nr. 5. In iacă pentru a se construi şi in Bo- te să-i mulţumesc tovarăşului doc- ^
posibilităţi de introducere a mi­ luna ianuarie ea şi-a depăşit zi de zi planul în medie cu 13%. şorod un dispensar. tor. Trei zile şi trei nopţi a stat
lingă el, i-a dat injecţii cu penici­
cii mecanizări. Citeva exemple: locală In fotografie : Alexandru B ulgaru, Vasile Vc-ioan, Ican Hor- încăperea strimtă, închiriată, nu­ lină şi cîte şi mai clte. Şi mi l-a
La exploatările miniere se re­ vath, Maier Nicolae, Vasile Leţcan şi Nicolae Dumbravă reali­ mai a dispensar nu semăna, in a- pus pe picioare.
semenea condiţii nu se putea lucra.
simte, mai ales acum iarna ne­ O nouă sec fie zatorii succesului. Şi, în zilele de iarnă, mai ales, ve­ Dar cîte vieţi n-a salvat Octavian
voia unor aparate eficace pen­ neau pentru consultaţii zeci de oa­ Donţu în cei trei ani de cînd mun­
tru curăţirea vagonetelor, pen­ Preocuparea permanentă a con­
tru dezgheţarea materialului din ducerii întreprinderii de industrie s a t u l NOSTRU meni din Boşorod, din Lunca ni, căii ceşte în comuna Boşorod ? La că-
ele. Culbutoarele şi maşinile ac­ locală ,,I.C. Frimu“ din Orăştie IE A LTU L Tîrsa ori din alte sate aparţinătoare pătîiul citor bolnavi n-a vegheat zi- Ş
tuale de curăţat, satisfac cu greu este îndreptată spre satisfacerea
nevoile. La mina Lupemi, de pil­ nevoilor tot mai crescînde ale oa­ circumscripţiei lui. ie şi nopţi de-arîndul fără a ţine }
dă, in fiecare schimb se scot din menilor muncii.
Era obosit. Ca de obicei, bătuse seama de oboseală sau de alte tre- ')
alte munci oameni care curăţă Nu de mult, a luat fiinţă o Cei peste 250 participanţi la cînd în mijlocul satului m-a toată ziua drumurile buri personale? O 7
manual vagonetele înainte ca a- nouă secţie de nichelaj care e- adunarea populară pentru de­ primit o clădire Înaltă impună­ Boşorodului de ia singură dorinţă
cestea să fie duse în mină, deşi xecută lucrări de uz casnic şi semnarea candidatului d-e depu­ toare. Era şcoala nouă, şcoala un capăt la altul are tînărui medic: >
aici există o maşină specială dar piese industriale. Pînă în pre­ tat în circumscripţia regională noastră. Nu-mi venea să cred ţ pentru a veni în să facă tot ce-i stă v
ajutorul celor bnl- în putinţă pentru I
care are o capacitate cu totul zent, s-au executat nichelări de nr. 36 au primit cu multă sa­ ochilor cum de s-a ridicat aşa
necorespunzătoare. La Lonea, la tacîmuri, instrumente medicale, tisfacţie ca tovarăşul Andriş de repede. Peste drum d-e şcoa­ ) navi. Se culcă cu a îngriji cea mai de Ş
} gîndul că a doua preţ comoară — |
Uricani asemenea maşini ori nu cîrlige pentru abatoare etc. Sec­ Gheorghe, preşedintele gospo­ lă o altă clădire niouă. Era •ţ zi, în zori, să omul.
) plece la Haţeg
există, ori sînt folosite cu totul ţia este încadrată cu un personal dăriei colective „8 Mai“ din sa­ clădirea magazinului universal . . . Despre acti­
sporadic. Pentru dezgheţarea va­ corespunzător. tul Beriu, raionul Orăştie, să din Beriu. e pentru a vedea vitatea medicului
gonetelor cu cărbune n-au fost candideze din partea Frontului L ce-i de făcut. Fără Octavian Donţu de
asigurate aparate de încălzire. Pentru produse de ctt Democraţiei Populare la ale­ In aceşti ani multe s-au con­ la dispensarul din
gerile de la 5 martie. struit şi în gospodăria.. colecti­ * un dispensar co­ Boşorod vorbesc
Toate acestea şi încă multe al­ mai bună calitate vă. Un grajd modern cu o ca­ multe alte. fapte.
te posibilităţi de folosire a fon­ Cu legitimă mîndrie au scos pacitate de 100 capete de vite, respunzător nu pu­ In ultimii doi ani,
durilor de mică mecanizare se Pentru a obţine produse de cit in evidenţă participanţii la a- o remiză încăpătoare pentru a- bunăoară, în ra­
cunosc foarte bine la combinatul mai bună calitate, întreprinderea dunare realizările obţinute în dăpostirea atelajelor, silozuri şi tea să asigure o za lui de activita­
carbonifer, sînt necesare, (spun „I.C. Frimu“ din’ Orăştie, a asi­ ultimii 2-3 ani în satul Beriu. altele. Şi-apoi nu trebuie uitat asistenţă medicală te procentul de
tovarăşii specialişti) dar fonduri gurat secţiei de tîmplărie lemn Satul este complect colectivizat, numărul mare de oase ale co­ aşa cum se ce­ mortalitate a scă­
speciale nu solicită pe motiv că uscat — condiţie esenţială pen­ gospodăria colectivă pe zi ce re. zut simţitor, cazu­
la combinat sînt suficiente fon­ tru buna reuşită a lucrărilor e- trece se întăreşte, se îmbogă­ lectiviştilor construite în ulti­ rile de îmbolnăvi­
duri de investiţii capitaleţ?!). xecutate. In acest scop, cuptorul ţeşte. Viaţa oamenilor, traiul, mul timp. Intr-un cuvînt faţa Aiară sufla un re sînt tot mai ra­
Hoîfman a fost transformat în- s-au schimbat mult în bine. vint rece, cu lulgi re şi — un lucru
Mentalitatea aceasta este ne­ tr-un uscător da cherestea de ma­ satului s-a schimbat mult. Şi de zăpadă. De cînd eare-1 bucură nes­
cesar să dispară atît la C.C.V.J. re capacitate. Printre cei oare au luat eu- toate s-au făcut intr-un timp se culcase nu tre­ pus de mult — oamenii vin şi i se
cit şi la a'te unităţi industriale vintul a fost şi tovarăşul Ion scurt. cuseră decît două adresează acum pentru orice, cu
din Valea Jiului. Partidul cere Meritul deosebit la realizarea Filipescu care nu ?Ie mult şi-a eeasuri. Deodată multă încredere, fiind siguri că îi
acestei transformări îi revine e- terminat, stagiul militar. Tovarăşa Iustina Popovioi, în­ tresări: i se păruse, ori bătu- ajută ori că îi sfătuieşte ca un a-
minerilor şi celorlalţi muncitori chipei conduse de tovarăşul Oc­ văţătoare la şcoala de 7 ani din se cineva in geam? devărat părinte.
tavian Văidea,nu, care a reuşit să — „Cînd am plecat în arma­ Beriu, a rostit puţine cuvinte
să sporească producţia pe seam i termine lucrarea înainte de ter­ tă — spunea dînsul — nu era în cadrul adunării, despre rea­ — Cine i ?
men, făcînd ca secţia tîmplărie turnată decît. temelia noii şcoli. lizările obţinute de cetăţenii din — Eu tovarăşe doctor, a lui Gre-
creşterii productivităţii muncii, să nu rămină în gol de produc­ Cînd m-am întors, mare mi-a Beriu, dar pline de conţinut. cu din Luncani. Îmi moare copilul.
ţie. fost mirarea dar si bucuria Satul nostru, a arătat ea, este
prin promovarea pe toate căile aproape ca un oraş. Avem o Cu indemînarea omului deprins să Am rămas dator cititorilor cu o .
şcoală cum nu este alta în ra­ fie sculat aşa, în miez de noapte, explicaţie: doctorul Donţu munceş- L
a progresului tehnic. Mica me­ medicul îşi trase la repezeală hai­ te acum intr-un dispensar nou, spa- c
nele pe el, îşi luă trusa, încălecă pe ţios (are 10 încăperi), dotat cu a- /
canizare este una din aceste căi. ca! şi porni grăbit. parate din cele mai moderne. La a- L
ceastarealizare de preţ, alături de c
Tocmai de aceea, creditele de mi­ Brigadă ştiinţifică pe teren ion, şcoală cu etaj, cu 8 săli de Pină la Luncani e cale de cîteva cetăţenii satului, el a adus o preţioa­
că mecanizare să fie solicitate clasă, 2 laboratoare şi a-lte de­ ceasuri. Pe drum, medicul îl între­ să contribuţie. A fost în primele
ba pe Grecu despre boala copilului. rinduri şi exemplul lui a fost urmat
şi folosite. Organizaţiile de partid In urmă cm citeva zile, briga­ zii au răspuns competenţi între­ pendinţe, şcoală spaţioasă, lu­ de toţi.
din Valea Jiului, mai ales cele da ştiinţifică a casei raionale de bărilor puse. Din brigadă au fă­ Din cele relatate îşi dădu seama
de la exploatări, au datoria de cultură din Orăştie, s-a depla­ cut parte inginerul Viorel Balo­ minoasă, în oare copiii noştri pe loc că trebuie să fie vorba des­ Pentru munca neobosită ce o des­
a controla mai îndeaproape şi de sat la gospodăria agricolă colec­ ta, profesorul Ilie Livescu şi vor învăţa pentru a deveni ce­ pre o congestie pulmonară. făşoară ca medic, ca gospodar pri­
a cere conducerilor administrati­ tivă din Spini pentru a da răs­ alţii. In încheiere, formaţia ar­ tăţeni eu' o temeinică pregă­ ceput, cetăţenii din circumscripţia
ve să folosească creditele pentru punsuri variatelor probleme ri­ tistică de muzică populară şi u- tire. Avem cămin cultural, ci­ — II scăpăm noi, dar dacă m-aţi
mica mecanizare a procesului de dicate de colectivişti. şoară a prezentat un frumos fi înştiinţat măcar de ieri, alaltă­ nr. 3 a comunei Boşorod l-au pro­
producţie. program artistic. Asemenea ieşiri nematograf, bibliotecă, iar la ieri, ar fi fost mai uşor.
Cei peste 200 de participanţi s-au făcut şi la alte gospodării oraş ne ducem eu autobuzul pe pus din nou candidat al F.D.P.
au pus întrebări din diferite do­ agricole colective din raza ra­ Am stat de vorbă cu Ironim Gre­
menii de activitate: agricol, ju­ drum pietruit. Ne mai trebuie cu nu mult timp după această în-
lumină electrică (şi o vom a-
Ing. GH. DUMITRESCU ridic, tehnic, etc. Membrii brigă­ ionului. vea în curînd) şi satul nostru
va fi altul. tîmplare. V. PITAN
M. SZABO \AA/VW VW VVSZW VS.'W VW VW VW W W W W W \ '
®B O
„...Lucrez la furna­ vai de noi. Abia îm­ fel. Primim haine de ceastă situaţie. Zil­
le, aici in Hunedoa- pingeam, cu pieptul, protecţie, salarii mari. nic făceam drumul
, ra, de aproape 30 de cîte doi oameni, un Eu de pildă, realizez pe jos. Cit de greu
} ani. Am văzut cu o- vagonet încărcat cu numai din salariu şi era mai ales iarna,
< chii mei două Hune- cocs. Noroc că fur­ cînd ieşeam din
; doare : una aceea de prime un venit a- schimb noaptea şi
l pe vremea capitaliş- nalele mergeau re­ nual de peste 30.000 plecam pe malul ÎNTREPRINDEREA MINIERA TEL1UC. In foio: Maşinile au luat locul minerilor. Escavatoare puternice
ţ tilor şi una astăzi, dus. Aceasta însă nu lei. S-a uşurat mult Cernii în sus, prin încarcă vagonefi cu minereu care hrăneşte necontenit marile furnale alo Hunedoarei şi Gălaiuilui.
din lipsă de mine­ de tot munca noas­ zăpada troenită... As­
} nouă, frumoasă, în- reu. siderita cea mai tră. încărcarea fur­ tăzi, muncitorii au
Ş floritoare, Hunedoa- bună o trimiteam nalelor s-a mecani­ la dispoziţie aparta­
) ra anilor puterii la Reşiţa, uzină ce zat, minereul vine mente spaţioase, cu
| populare. Ce deose- se afla în proprieta­ pregătit. Şticul se a- tot ce le trebuie. Eu
} bire impresionantă!... stupă acum cu ma­ tot la Cinciş stau,
î Şi Ioan Zlătior, tea particulară a lui şina şi nu manual dar merg cu autobu­
Ausnit-Pop-Bujoiu... zul...".
) maistru principal la cum făceam noi...
L secţia i-a furnale, .. .Minereul venea înainte vreme, da­ A vorbit cu entu­
, pensionar peste ŢM- la Hunedoara în bul­ ziasm apoi de gru­
l ţin timp, a început gări mari. Trebuia că te accidentai, e- pul de laminoare de
) să vorbească despre spart şi concasor rai dat afară, fără la Peştiş, de O.M., de
ţ felul cum munceau n-aveam. Foloseam să beneficiezi de furnalele noi, ăe o-
baroasele. Vă imagi­ ţelăria nouă, toate
oamenii la furnale în naţi ce muncă epui­ vreun drept în afa­ construcţii socialiste.
zantă. Şi-apoi, eram ră de acela ăe-află- Dar şi mai entuzias­
anii regimului bur­ slab hrăniţi, rău îm ­ minzi. Astăzi primim mat s-a arătat faţă de
ghezo - moşieresc şi brăcaţi. Mîncam în concediu plătit, în­ viitorul Hunedoarei,
cum muncesc astăzi. fiecare zi mălai eu grijire medicală gra­ viitorul întregii pa­
ceapă şi arareori tuită, ajutor de boa­ trii, hotărît de cel
„Furnalele se înh cartofi copţi. Drept de-al lll-lea Con­
cărcau manual, cu lă etc. gres al partidului.
cărucioarele. Vara încălţăminte. folo­ In Hunedoara nu
mai mergea, dar seam opincile... .
iarna, cînd vagone­ erau locuinţe. Eu am
tele îngheţau, era Astăzi e totul alt­
locuit la Cinciş. Şi
nu eram singur în a-