Page 9 - 1961-05
P. 9
PROLETARI DIN TO ATE TARILE. UNIŢI-VA > iik tiţ tapat
In numărul de azî
® Cuvintul corespondenţilor vo
luntari Colectivul de muncă al între In ce priveşte antrenarea
(pag 2-a); prinderii de industrie locală muncitorilor la îndeplinirea
® Sarcinile consiliilor de condu „1 Mai“ din oraşul Deva, ciş- sarcinilor de plan, comitetul
cere ale U.A.C.
® Note şi comentarii. tigă de la o zi la alta tcvt mai sindicatului a organizat temei
(pag. 3-a); multe aprecieri din partea oa nic întrecerea socialistă. Mare
menilor muncii. Produsele de parte din muncitori se întrec In
o D. ZASLAVSKI : Presa adevă larg consum, materialele de vederea ciştigării titlului de cel
rului împotriva presei minciunii.
construcţii şi celelalte sorti mai bun pe profesie.
a Opinia publică americană con mente sînt tot mai mult ce Măsurile luate în cadrul în
damnă politica S.U.A. faţă de Cuba S rute. Toate acestea sint o ur treprinderii cit şi elanul în
4 »tagini 20 bani (pag. 4-a) mare firească a elanului cu tregului colectiv au făout ca
care întregul colectiv de mun primul trimestru din acest an
Anul XIII. Nr. 1978 Vineri 5 mai 1961 citori, tehnicieni şi ingineri din să se încheie cu realizări deo
întreprinderea de industrie lo sebite in îndeplinirea sarcini
ara urnei m m Im în tâm p in area am lversăril cală „1 Mai“ au pornit încă de lor de plan. Astfel, planul pro
la începutul anului la realiza ducţiei globale a fost depăşit
La 5 mai 1912, din iniţiativa letar, la întărirea păcii între a 4© de ani rea sarcinilor de plan. cu 16,9 la sută, iar cel al pro
partidului clasei mtuincitoare popoare. ducţiei marfă cu 16,1 la sută.
din Rusia, a apărut primul nu de la înfiinţarea partidului încă de la începutul anului Totodată, productivitatea mun
măr al ziarului „Pravda“. Azi Militînd pentru triumful de aoesta, în cadrul întreprinde cii pe cap de muncitor a fost
ss împlinesc 49 de ani de exis plin al comunismului în U.R.S.S. Isncălfăim nie de onoare Zi de producţie rii au fost luate o serie de mă cu 2,91 la sută mai mare decît
tenţă a ziarului „Pravda“. Sint şi pentru aplicarea întocmai m u ltă şl bună mărită suri tehnico-organizatorice în cea planificată.
49 de ani de activitate rodnică, a politicii P.C.U.S., presa so IOAN GIOGAN scopul îndeplinirii ritmice şi la
de luptă hotărîtă pentru trium vietică constituie un model de Întrecerea în cinstea zilei de 8 Mai miner, şei de e- la mina Petrila toate sortimentele a planului In atenţia colectivului între
ful ideilor marxism-leminlsmu- princlipia1itate miaji’Xfist -len inls - constituie pentru colectivul fabricii de mipă la mina de producţie. Astfel, în vederea prinderii a stat în această pe
tă, un exemplu strălucit de or încălţăminte „Ardeleana“ din Alba Iu- 1 Musariu, realizea In cadrul întrecerii socialiste în cins cunoaşterii din timp a sarcini rioadă şi îmbunătăţirea conti
lui. ganizare, educare şi mobilizare lin un minunat prilej de afirmare a ză sarcinile de tea zilei de 8 Mai, minerii de la Pe lor de plan lunare, s-a luat nuă a calităţii producţiei. Pen
Ziua de 5 mai, a devenit cu a maselor de oameni ai muncii dragostei faţă de partid. plan în medie cu trila, muncind sub lozinca „Nici un măsura defalcará acestora pe tru aceasta, la majoritatea sec
la luptă pentru înfăptuirea ţe muncitor cu angajamentul neîndepli- secţii cu 10 zile înainte de în ţiilor s-au format comisii de
noscută de milioane de oa lurilor nobile şi scumpe între Această întrecere, organizată pe fa 125 la sută. nit“ au obţinut succese însemnate în ceperea perioadei. De aseme recepţie pe faze a lucrărilor. In
menii din întreaga lumie ca o gii omeniri — pace şi bunăsta brică, pe secţii şr individual, a fost muncă. Astfel, recent, cu prilejul unei nea, în cadrul consfătuirilor de felul acesta s-a întărit simţul
zi deosebită pentru toate par re în lume. axată in mod special pe obţinerea unei MARC JULA zile de producţie mărită au tost extrase producţie se dezbat pe larg de răspundere personală. Ur
tidele comuniste şi muncito calităţi superioare a produselor ş a mecanic de loco peste plan 981 tone cărbune. sarcinile de plan. Cu defalca- mare a fost că în primul tri
reşti de pe întreg globul pă- Exemplul presei sovietice este dus la obţinerea unor rezultate fru motivă, la secţia rea sarcinilor de plan lunare mestru întreprinderea nu a a-
mîntese. Această zi este pre urmat cu fidelitate într-o mă moaşe. Astfel, în oadrul întrecerii pe transport subte In fruntea întrecerii, de la sectorul se merge pină la echipe şi om. vut nici o reciamaţie din partea
ţuită şi stimiată de oamenii sură tot mai mare de către pre secţii, pe primul loc s-a situat schim ran l.M. Barza, I, s-au situat schimbul condus de teh Fiecare muncitor ştiind încă de beneficiarilor. Ba mai mult,
muncii, de partidele lor, pentru sa partidelor comuniste şi mun bul condus de comunistul loan Stanciu se găseşle în nicianul comunist Andrei Ignat, brigă !a începutul lunii ce sarcini de s-au solicitat produse peste
că este Ziua presei comuniste, citoreşti din ţările lagărului din secţia tras-terminat cu o depăşire fruntea întrecerii zile conduse de Gheorghe Cocoş, Peter plan îi revin, îşi organizează plan, lucru ilustrat şi de faptul
a presei care şi-a pus la dispo socialist şi din alte ţări. Acti de 50 la sută a planului de producţie socialiste pe pro Victor şi Gheorghe Neagu. mai bine locul de muncă şi dis că întreaga producţie dată pes
ziţie paginile sale măreţului vitatea presei din ţările socia şi de 2 la sută a planului de calitate, cută în consfătuire ou simţ de te plan a fost preluată de be
front de luptă pentru demo liste se întemeiază pe înaltele !schimbul cojmunistei Lucreţia Stanciu fesii. De la sectorul II al minei s-au evi răspundere despre măsurile ce neficiari.
craţie, independenţă naţională idealuri ale maselor populare din secţia pregătit-cusut, a realizat pla denţiat grupele comuniştilor Vasile Si- trebuie luate în scopul îndepli
şi socială, pentru pace şi pro din aceste ţări, pe munca rod nul în proporţie de 131 la sută. ALIC IOAN dorov, Gheorghe Michiev şi Nicolae nirii lor. Succese importante a obţinut
gres. nică şi creatoare a construcţiei şef de secţie la Cristea care au dat peste planul lor zil colectivul I.T.L. „1 Mai“ şi în
societăţii noi. De alttel toate secţiile de producţie nic 167 tone cărbune. Rezultate deose După defalcarea sarcinilor de îndeplinirea sarcinilor privind
Caracterizând presa comunis au realizări deosebite. Acest lucru se M. Ghelar. Sec bite a obţinut şi schimbul condus de plan se face o urmărire perma reducerea preţului de oost. Prin-
tă şi rolul ei, Lenin preciza că In ţara noastră, presa se datorează în mare măsură faptului ţia a înregistrat tehnicianul Taborschi Pavel. nentă a îndeplinirii lor. Pen tr-o folosire mai judicioasă a
specificul ei constă în înalta bucură de un binemeritat pres că în fruntea întrecerii s-au situat co în ultima vreme tru aceasta, săptămânal — de materiilor prime, reducerea
pri noipiaiitate mlarxist-1eninds- tigiu ; ea a devenit nelipsită muniştii, printre care amintim pe Ana realizări din cele Succese asemănătoare au repurtat in două cri — In cadrul unor şe consumurilor specifice şi a pier
1ă, avînd la bază preocuparea muncitorului din fabrică sau Moldovan, Ludovica Haţegan, Elena mai frumoase. ziua de producţie mărită şi colectivele dinţe operative împreună cu derilor admisibile, s-a reuşit ca
neobosită faţă de cerinţele şi uzină, ţăranului colectivist sau Bucur, Ferenczi Gheza, Teodor Ciulea, sectoarelor III şi IV. şefii de servicii şi de unităţi, in primul trimestru sarcina de
nevoile mereu crescânde ale ce lucrătorului din gostat, ingine Bucura Sticiu şi alţii. CONSTANTIN conducerea întreprinderii ana- reducere a preţului de cost de
lor ce muncesc. Sarcinile pre rului sau tehnicianului, profe CORINDA SILVIU R IOSIFESCI hz.ează modul în care se des 130.000 lei să fie depăşită, rea-
se: şi ale ziaristului comunist Pe întreprindere planul de producţie făşoară întreaga activitate a în lizîndu-se 208.000 lei. De ase
sînt bine precizate; ele cores sorului de la catedră sau me a fost îndeplinit, iar planul de cali tîmplar la atelie corespondent treprinderii. menea, beneficiile planificate
pund întrutotul cerinţelor po dicului, studentului sau elevu tate a fost depăşit cu 2 la sută. rul de tîmplârie de 1.116 000 iei au fost depă.
lui din cursul elementar şi me al 1.1.L. „Crişa- —OOO— încă de la începutul anului, site cu 12.000 lei.
porului muncitor. Forţa şl efi na“ Brad, 1dă conducerea întreprinderii a luat.
diu — tuturor celor ce mun Munciiorii forestieri o serie de măsuri în vederea Meritul pentru succesele re
cienţa presei comuniste rezidă aprovizionării cu materii pri
cesc, presa noastră le este raportează me în mod ritmic şi în canti purtate în primul trimestru
in spiritul ei partinic, oglindit tăţi suficiente, a tuturor sec
dragă; în coloanele el citim Muncitorii, inginerii, tehnicienii şi ţiilor. Ca urmare, în primul este al întregului colectiv, în
in legătura sa indisolubilă cu maiştrii sectorului Baru Mare al I. F. trimestru nu a.u existat peri
ştiri care ne informează des Haţeg, raportează că angajamentele oade de întreruperi sau mers mod deosebit evidenţiindu-se
masele de oameni ai m uncii; redus din cauza materiilor
pre succesele obţinute zi de zi prime. colectivele secţiilor poligrafie,
pres'a comunistă fiind ea în
în fabrici, uzine, pe ogoare; patiserie, ape minerale şi altele.
săşi o tribună puternică a ce
ne fac cunoscute evenimentele V. FURIR
lor ce muncesc. Activitatea el ce se petrec pe plan mondial C. IOAN numai lucrări de luate în cinstea aniversării partidului Consultaţii pentru propagandişti şi cursanţi
se întemeiază pe sprijinul larg şi despre multe alte lucruri fo bună calitate, au fort îndeplinite şi depăşite. Astfel,
f.i corespondenţilor voluntari şl lositoare pentru noi. corespondent planul valoric al producţiei globale pe
colaboratorilor săi, recrutaţi din primul trimestru al anului a rost rea
r’ndul muncitorilor, ţăranilor Creată de Partidul Comunist Intîlnire cu fruntaşii lizat fn proporţie de 156,26 la sută, iar Pentru a veni in ajutorul pro sultaţii au participat peste 400
muncitori, tehnicienilor, ingi din Romînia, presa noastră co cel al producţiei martâ în proporţie de pagandiştilor şi cursanţilor, co de tovarăşi.
nerilor şi intelectualilor legaţi munistă are o existenţă înde Un grup de copii de la gră strungarul Carol Nagy, electri 168,85 la sută. mitetul de partid de la uzina
de popor. lungată. „Scînteia“, organ al diniţa din cartierul Viile Noi cianul Gheorghe Csomor şi „Victoria“ Călan, cu sprijinul Dezbaterea la un nivel cores
Comitetului Central al P.M.R., — Deva, au aşteptat cu ne maistrul Ion Vaselzum. In primele 4 luni ale anului, munci cabinetului orăşenesc <le partid punzător a problemelor aborda
Veridicitatea şi iniţiativa In de mai bine de trei decenii se răbdare ieşirea din schimb a torii forestieri din acest sector au pro Hunedoara, a organizat de cu- te şi răspunsurile date la între
tratarea problemelor, critica şi află în primele rânduri ale muncitorilor de la I.R.E.H. De Copiii au prezentat un pro dus peste plan 4.796 m.c. buşteni gater r.nd consultaţii colective pentru bările puse de propagandişti şi
autocritica curajoasă, princi luptei pentru socialism şi bună va, pentru a se întîlni cu frun gram frumos şi au oferit frun râşinoase, 1.062 m.c. lemn mină răsi- propagandişti şi cursanţi pe for cursanţi au constituit un ajutor
pialitatea, sprijinirea a tot ce starea poporului muncitor. taşii în producţie. taşilor buchete de flori, felici noase, 454 m.c. buşteni gater fag, 40 me de invăţămint. La aceste con preţios pentru toţi participanţii
este nou şi progresist, şl com ţindu-i pentru succesele obţinu mc. lemn celuloză fag, 186 m.c. stîlpi ia consultaţiile colective.
baterea birocratismului, conser In anii de adîncă ilegalitate La clubul întreprinderii tov. te în producţie. De asemenea, TE răşinoase şi 10.129 m.st. lemn de
vatorismului, a atitudinilor re a P.C.R., când burghezia şi mo- ei le-au dăruit un steguleţ. toc. In perioada primului trimestru, ca Adunări Închinate aniversării partidului
trograde, sînt caracteristici ale şierimea română, aveau în cen Gligor Andone, secretarul orga urmare a reducerii preţului de cost co
p-esci noastre comuniste. trul preocupărilor lor exploa Din partea fruntaşilor în lectivul acestui sector a realizat şi o HAŢEG
tarea cruntă a poporului, aser nizaţiei de bază P.M.R. le-a producţie le-a mulţumit mais economie de circa 150.000 lei.
De la înfiinţarea sa, presa virea ţării intereselor marelui trul Ion Vaselzum. La Haţeg a avut Ioc o adunare a ti Iui în cei 40 de ani de existenţă. Ex
sovietică a militat activ pentru capital internaţional, netezirea urat acestora bun venit. Printre —OOO— neretului închinată celei de a 40-a ani
înfăptuirea programului parti drumului fascismului în ţară şi N. COSTIN versări a partidului. Au participat pes punerea a fost ascultată cu mult inte
dului leninist cu privire la în transformarea Rominiei într-un fruntaşii aflaţi aci se număra Ou planul pe campanie te 500 tineri şi tinere din întreprinderi, res, participanţii tăcînd o caldă mani
făptuirea revoluţiei socialiste, cap de pod şi apoi într-un sa corespondent instituţii, şcoli, activişti de partid şi
ia construcţia socialismului şi telit al Germaniei fasciste în bobinatoarea Constanţa Aoanei, îndeplinit U.T.A1, cadre de conducere din apara festare de simpatie pentru partid.
comunismului, la menţinerea şl războiul tâlhăresc antisovietic, tul de stat şi economic.
apărarea păcii în lume. presa ilegală, in frunte cu ANGAJAM ENT ÎN DEPLIN II Mecanizatorii de la S.M.T. Miercurea, Adunarea s-a încheiat cu un reuşit
„Scînteia", a demascat politica au îndeplinit planul de hantri stabilit Gu acest priiej, tov. Ioan Pipoş, şe
Păstrind şi continuînd tuadi- trădătoare a claselor exploata In ultimii ani oraşul Vulcan Muncind cu pricepere şi hăr pentru campania de primăvară. ful secţiei de propagandă şi agitaţie a program artistic prezentat de corul şi
ţiile glorioase ale presei leni toare, chemind în acelaşi timp a luat o mare dezvoltare. S-a nicie a reuşit să-şi îndeplineas Comitetului regional de partid, a vor echipa de dansuri a Casei raionale de
niste. în prezent ziarele sovie masele populare la luptă pen redeschis exploatarea minieră, că angajamentul încă la data Cele mai bune realizări au fost obţi bit despre lupta şi activitatea partidu cultură.
tice îşi aduc o contribuţie pre tru zădărnicirea planurilor a- s-au înfiinţat o serie de între de 23 aprilie, realizînd totoda nute de către tractoriştii din brigada
ţioasă la înfăptuirea cu succes gresive şi inumane ale «aver prinderi noi etc. In felul aces tă şi o economie de 28,600 ore 5 (Sebeş), care şi-au depăşit planul S. NICU
â bazei tehnice-materiale a co ileIor burghezo-moşieresti. ta, traficul în staţia C.F.R. cu 61 de procente. In fruntea întrece
munismului, la dezvoltarea pro Vulcan a crescut şi el conside vagon la staţionarea vagoane rii se situează şi cei din brigada 7 corespondent
gresului tehme în toate dome In frunte cu „Scînteia“, pre rabil. Astăzi se încarcă şi se (Daia Rojnînă) care au înregistrat o
niile vieţii economice, la dez- sa din ţara noastră luptă fără lor la încămcare-descărcare. depăşire a planului de 19 procente pre BRAD
v ; . r e a şi consolidarea princi cum şi mecanizatorii brigăzii a I-a
piilor internaţionalismului pro (Continuare In pag. 3-a) descarcă aici cca. 160-170 va ----- I. CRIŞAN (Miercurea), care şi-au realizat planul Peste 600 de tineri din oraşul Brad Comitetului raional de partid Brad
goane zilnic. de hantri pe campania de primăvară şl împrejurimi s-au adunat în sala Conferinţa a fost urmată de un bo
de corespondent în proporţie de 117 la sută. „7 Noiembrie“ pentru a asculta confe
Pentru a face faţă noilor rinţa „40 de ani de la înfiinţarea Par gat program artistic dat de elevii şco
sarcini, colectivul acestei sta —000— tidului Comunist din Romînia“, expusă lii medii „Avram lancu".
ţii colaborează strîns cu între de tov. Ioan Cosma, prim-secretar al
prinderile beneficiare şi desfă Seară ! ANGHEL
şoară o însufleţită întrecere so literatură •oseas
cialistă. In cinstea celei de a corespondent
40-a aniversări a partidului, el
s-a angajat să depăşească pla Au termina! semănatul porumbului
nul de producţie cu 10 la sută Ieri după-amiază, in sala Şco
lii medii mixte „Decebal“ din
i¦t aM™ii Deui, un grup de scriitori, redac La nivelul cerut întreţinere a culturilor. Pînă Ia 3 lectivişti muncesc cu însufleţire ia
tori ai revistei „Tribuna“ din de agrotehnică aprilie, membrii gospodăriei colec plivitu! griului de toamnă.
M IM É Cluj, au participat la o seară de tive din Şibot au plivit griul de
literatură organizată in cinstea Colectiviştii din satele aparţină toamnă de pe 115 ha., cei din Ba Cu trei zile mei devreme
Combinatul siderurgic Hunedoara. Vedere de la secţiile de furnale. celei de a 40-a aniversări de la toare comunei Şibot, raionul Orăş- lomir de pe 145 ha., iar cei din Aurel
înfiinţarea P.C.R., de către sec tie, au hotărît ca în primăvara a- Vlaicu de pe 220 ha. Toate lucră Me|mbrii gospodârjei agricole co
ţia de învăţămînt şi cultură a ceasta să semene porumb pe 56S rile au fost executate Ia nivelul ce lective din satul Burjuc, raionul
Sfatului popular regional. ha. Avînd terenul pregătit din timp rut de agrotehnica înaintată. Ilia, s-au angajat să termine însă-
(arat cu tractoarele S.M.T., discuit minţatul porumbului pină cel târziu
Cu acest prilej romancierul şi îngrăşat) ei au putut începe în- S-o folosit numai la 1 mai a. c. Avînd sprijinul S.M.T.
Dumitru Mircea, redactor şef al sâmîntatu! de îndată ce timpul s-a samînfă hibridă Dobra, ei au reuşit să execute a-
revistei „Tribuna“ a citit un dovedit a li prielnic. Folosind la e- ceastă lucrare cu 3 zile mai devreme
fragment din nuvela „Tata“ din xecutârea insămînţării porumbului, Corespondentul nostru, tov. Se- de cit se angajaseră.
volumul „Oameni şi păminturi“. atit maşinile S.M.T. din Orăştie, cît gedy Ladislau, ne informează că
Do un real succes s-au bucurat şi atelajele G.A.C.. semănatul aces şi colectiviştii din satul Sîntuhalm In scopul obţinerii unei recolte
fragmentul de poem „Steagul tei plante a putut fi terminat în nu au terminat zilele acestea lucrările sporite ia hectar, colectiviştii de aici
partidului“ recitat de Irimie Ne- mai 10 zile. Colectiviştii din Şibot de însămînţări. In epoca a II-a ei au folosit pe cea mai mare parte din
goiţă, precum şi poeziile închi au semănat porumb pentru boabe suprafaţă sămînţă hibridă şi, in
nate luptei comuniştilor citite au însămînţat cu porumb 183 ha., pe 100 ha. şi porumb siloz pe 15 ha. tercalat printre porumb, au sejmănat
de Ioan Rahoveanu şi Miron cei din Balomir 185 ha., iar cei din Demn de remarcat că atît la cul fasole şi dovleci.
Scorobete. satul Aurel Vlaicu 200 ha. tura porumbului pentru boabe cît şi
la cea destinată însilozării, s-a fo Fruntaşi la lucrările de însjţmîn-
Dintre lucrările poeţilor locali Merită subliniat şi taptul că pe losit numai sămînţă hibridă. ţări s-au dovedit a fi colectiviştii
s-a remarcat poezia „Partidu mai mult de 50 la sută din supra- Traian Negru, Ionel Mişca, Iosif
lui“ de Ana Şoit şi poezia „In- ‘aţă, au fost însămânţate intercalat Concomitent cu lucrările de însă- Cosma şi Rusmalima Cosma.
tiiul zbor“ de Traian Filimon, fasole şi dovled. mînţarea porumbului, colectiviştii de
închinată lui Iuri Gagarin, pri aici au semănat şi cicoare pe 5 ha. Semănatul porumbului s-a terVni-
mul cosmonaut din lume. Acum, colectiviştii din satele a- In prezent, un mare număr de co- nat si în gospodăriile agricole co
mintite execută de zor lucrările de lective din Turdaş şi Pricaz, raionul
Orăştie, Miceşti, raionul Alba, Re-
ciu şi Gîrbova, raionul Sebeş etc.
