Page 8 - 1961-08

pi!K 4
Convorbirile delegaţiei de partid
şi guvernamentale a R» P. Romme
cu conducători ai P. C. U. S.
si ai guvernului sovietic
MOSCOVA I (Agerpres).
La 1 august la Kremlin au început convorbirile
între delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­
publicii Populare Romîne, care se află la Moscova,
şi ccndrrători ai P.C.U.S. şi ai guvernului so­
vietic.
Din partea lomînă la convorbiri au participat:
Gbeorgiic Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C..C. al
P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. P.
Romîne, conducătorul delegaţiei de partid şi gu­
vernamentale a R. P. Romîne; Ion Gheorghe Mau-
rcr, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
preşedintele Consiliului de Miniştri, .vicepreşedinte secţie la C.C. al P.C.U.S.; I. K. Jcgalin, ambasa­
al Consiliului de Stat al R.P. Romîne; Nicolae
Ccauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al
P.M.R., secretar al C.C. al P.ALR. ; Leonte Răutu)
membru supleant al Biroului Politic al C. C. al
P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură
a C.C. ai P.M.R. ; Alexandru Bîrlădeanu, membru
al C.C. al P.M. R., vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri al R.P. Romîne; Corneliu Mănescu,
ministrul Afaceri lor Externe al R.P. Romîne; Ni­
colae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasa­
dorul R.P. Romî ne la Moscova.
Din partea sovietică la convorbiri au participat: vind colaborarea dintre Uniunea Sovietică şi Re­
N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. ai P.C.U.S.,
preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.;
L. 1 Brejnev, membru al Prezidiului C.C. al
La Mausoleul lui V.
MOSCOVA 1 (Agerpres').
La 1 august delegaţia de partid
fi guvernamentală a Republicii
Populare Romîne, tovarăşii Gbeor-
gle Gheorghiu-Dej, conducătorul
delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer,
Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, şi conducător al Partidului Comu­
IAlexandru Bîrlădeanu, Corneliu nist al Uniunii Sovietice şi stătu-
------- ------------= ew ®®î
Prim irii de către N.S. Hruşciov
i yn©r ambasadori africani
MOSCOVA 1 (Agerpres). —
TASS transm ite:
La 31 iulie, N. S. Hruşciov,
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S., a primit la
Kremlin, la cererea lor, pe am­
basadorii Mohammed Murad
Halcb (Republica Arabă Unită),
John B. Elliot (Republica Gha-
na), Caba Sory (Republica Gui­
neea), Başir Bcn Abbes (M a­
roc), Jakub Osman (Republica
!Sudan), Ahnied Mestiri (Repu­
blica Tunisia), A. Temtim, în­
sărcinat cu afaceri ad-interim
(Etiopia), A. Diallo Terno, în­
sărcinat cu afaceri ad-interim'
(Republica Mali) şi Ahmed Mo­
hammed Adan, însărcinat cu a-
facf'!-; ad-interim (Republica So-
jntalia)
| Reprezentanţii diplomatici ai
ţărilor africane l-au informat pe
preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al U.R.S.S. asupra pozi-
------- = » » 9 g ;
A luat sfîrşit schimbul de păreri
sovieto-american de la Washington
WASHINGTON 1 (Agerpres).—
TASS transmite :
La 31 iulie la Washington a
luat sfîrşit schimbul de păreri a-
supra îndeplinirii acordului sovieto-
american cu privire la colaborarea
tehnică-ştiinţifică şi culturală şi la
perspectivele de dezvoltare conti­
nuă a legăturilor sovieto-america-
ne în domeniul ştiinţei, tehnicii,
sănătăţii publice, învăţămîntului şi
culturii.
In cursul schimbului de păreri,
cele două părţi au constatat că
schimburile dintre U.R.S.S. si
S.U.A. în domeniul ştiinţei, tehni­
cii, sănătăţii publice, învăţămîntu-
lui şi culturii se desfăşoară în
--------.................... e a e e ;
Codferinfa infernafloBială
jperafru reglementarea
problemei iaoţiene
GENEVA 1 (Agerpres). —
La 31 iulie, Conferinţa inter­
naţională pentru reglementarea
problemei Laosului a început în
şedinţă restrînsă, discutarea
punctului 9 din lista de proble­
me asupra căreia s-a căzut de
acord ,,Obligaţiile comune de
a retrage din Laos toate trupele
străine şi personalul militar“.
Şedinţa a fost prezidată de M.
Macdonald (Anglia).
Reprezentantul Uniunii Sovie-
i tice G M. Puşkin, care a luat
primul cuvîntul, a expus pozi­
ţia sovietică în legătură cu punc­
tul 9 inclus în listă la propu­
nerea delegaţiei U.R.S.S.
G M. Puşkin a subliniat că
dată fiind importanţa’ acestui
punct este necesar ca el să fie
introdus în viitoarea declaraţie
cu privire la neutralitatea Lao­
sului.
Această propunere a fost spri­
jinită de o serie de delegaţii
printre care delegaţiile Republi­
cii Populare Chineze şi Republi­
cii Democrate Vietnam- Repre­
zentanţii puterilor occidentale au
pbiectat împotriva acestei pro­
puneri. Astfel, în special, dele­
gatul francez încereînd să con­
solideze poziţia colonială a F ran­
ţei în Laos a insistat ca în vii­
toarea declaraţie cu privire la
neutralitatea Laosului) să fie
ţricluse în mod mecanic prevede­
rile acordurilor de iq Geneva
!qln 1954, care conferă Fran-
Îşi dreptul de a avea baze mili­
are îu Laos.
Delegatul Indiei a cerut ca
Kprărîrea privitoare la evacua­
rea trupelor străine şi a perso­
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i,6 August
m um n mnrAtimuwr Nr. 2054
P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Su­ Program al P. L. il. S. li central
prem al U.R.S.S.; F. R. Kozlov, membru al Prezi­
diului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al
P.C.U.S.; A. I. Mikoian, membru al Prezidiului
C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliu­ aicaflci opiniei publice mondiale
lui de .Miniştri al U.R.S.S.; V. N. Novikov, vice­
preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
preşedintele Comitetului de Stat al Planificării din
U.R.S.S.; A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Ex­
terne ai U.R.S.S. FRANŢA Poporul sovietic sprijină
La convorbiri au participat de asemenea: din
partea sovietică — L V. Andropov, şef de PARIS 31 (Agerpres). titlu organul cercurilor de afaceri în unanimitate măreţul Program
Proiectul de Program al Parti­ franceze, ziarul „Les Echos“ —
dorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Ro- dului Comunist al Uniunii Sovie­ pune accentul pe coexistenţa paş- MOSCOVA 1 (Agerpres). de în mod vizibil în viaţa noastră.
mînă; S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Eu­ m*eUa((\
ropa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S.; tice se află în centrul atenţiei opi­ Proiectul noului Program al Sîntem ferm convinşi că previzju-
iar din partea romînă — Andrei Păcuraru, mem­ niei publice din Franţa. La 31 „Făcînd un bilanţ al trecutului
bru supleant al C.C. al P.M.R., şef de secţie la iulie, toate ziarele au publicat la şi stabilind graficul mişcării viitoa­ P.C.U.S., program de construire a nile partidului comunist se vor înr
C.C al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, membru loc de frunte relatări cu privire la re, scrie ziarul !.Combat“, acest
supleant al C.C. al P.M.R., adjunct de Şef de sec­ proiectul de Program al P.C.U.S. document constituie o confirmare comunismului, se bucură de apro- plini şi că actuala generaţie de oa-
ţie la C.C.. al P.M.R. hi presh sînt expuse tezele princi­ a tezei şi tacticii coexistenţei paş­
pale ale acestui document istoric, nice, ceea ce va avea cu siguranţă barea generală a poporului sovie- meni sovietici va trăi în comunism,
Convorbirile au decurs într-o atmosferă de prie- precum şi primele ecouri şi comen­ o importanţă excepţională în mo­
terie şi înţelegere frăţească. In cursul convorbiri­ tarii. In unele ziare materialele mentul de faţă“. tic. Studiind acest document istoric. Vrem să lucrăm fără preget pen-
referitoare la proiectul de Program muncitorii, colhoznicii, intelectualii tru măreţul ţel al construirii co-
lor a fost abordat un cerc larg de probleme pri­ al P.C.U.S. împing pe al doilea Ziarele democratice subliniază
plan evenimentele interne ale in mod deosebit, că proiectul de din Uniunea Sovietică declară că munismului.
Franţei şi cele internaţionale. Program al P.C.U.S. constituie o
sprijină în unanimitate măreţul Pro- A. Abdullaev, muncilor petrolist
publica Populară Romînă, precum şi problemele Chiar, şi cqmentatorii burghezi uriaşă contribuţie la tezaurul mar-
xism-leninismului şi o dezvoltare gram care va fi prezentat spre exa- din Baku, a subliniat : Conştiinţa
internaţionale care interesează cele două părţi.
minare Congresului al XXll-lea el că realizările noastre în muncă co-
P.C.U.S. respund măreţelor ţeluri formulate
care nu nutresc simpatie faţă de creatoare a teoriei revoluţionare, Prof. N. Pavlov, cercetător ştiitr in proiectul de Program al
ţific la Observatorul din Pulkovo. P.C.U.S., ne umple de bucurie. Po-
I.Lenin şi I. StalinUniunea Sovietică recunosc uriaşa că acest document va acorda un a spus: „Ştiinţa sovietică se si- runca cea mai importantă a comtt-
importanţă istorică a proiectului ajutor nepreţuit tuturor partidelor
tuează deja pe primul loc în lume nismului este munca spre binele
Mănescu, Nicolae Guină şi alţi lui sovietic, marele învăţător al de Prbgram al P.C.U.S. Ziarul cbmuniste şi muncitoreşti ale lumii. în numeroase domenii. O victorie societăţii. Acest document remar-
oaspeţi romîni au vizitat Mauso­ „Combat“ denumeşte publicarea a- Ziarul !,L’Humanite“ a publicat
leul lui V. 1. Lenin şi 1. V. Stalin mişcării comuniste monddale, şi lui cestui document „evenimentul de epocală, deosebit de convingătoare cabil al epocii noastre dezvăluie
bază — a cărui influenţă îşi va un amplu articol de fond semnat
I. V. Stalin, discipolul său credin­ spune cuvîntul în toate celelalte de Jacques Duclos, secretar al C.C. a fost repurtată în cucerirea spa- orizonturi largi şi cheamă înainte
domenii“. Proiectul de Program al al Partidului Comunist Francez.
şi au depus o coroană de flori. cios — din partea delegaţiei de P.C.U.S., scrie ziarul, „deschide ţiului cosmic. Nu încape îndoială — la comunism,
noi perspective nu numai cetăţe­ „Acest document istoric, scrie J.
Pe panglica coroanei este scris : partid şi guvernamentale a Repu­ nilor sovietici, ci întregii lumi...“. Duclos, are o importanţă excepţio­ că oamenii de ştiinţă sovietici vor Scriitorul ucrainean Vasii Koza-
„Lui V. 1. Lenin, genialul creator nală nu numai pentru poporul so­
blicii Populare Romîne“. Numeroase ziare atrag atenţia vietic. El deschide calea către cea cuceri întiietatea în toate ramurile cenko, a declarat: Proiectul de
asupra faptului că proiectul de mai înaltă treaptă a vieţii sociale“.
Delegaţia a fost însoţită de A. Program al P.C.U.S. constituie o cunoaşterii'. Program al partidului este un do-
dezvoltare logică a ideilor marxist- „Concluzia principală care se
L. Orlov, locţiitor al ministrului leniniste. Chiar şi ziarul de dreap­ poate trage din citirea acestui do­ M. Derkanosov, şef de brigadă cument uimitor în ceea ce priveşte
ta „Figato“ îl denumeşte „monu­ cument — scrie Duclos — este ur­ intr-un colectiv de muncă comu- profunzimea şi îndrăzneala gîn-
Afacerilor Externe al U.R-S-S.; 1. K. mentul gîndirii marxiste“. mătoarea : comunism înseamnă
pace şi bunăstare, înseamnă dez­ nlstă de la uzina constructoare de ?Urii revoluţionare, in acest docu
Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Totodată în comentariile presei voltarea multilaterală a personali­
franceze se subliniază importanţa tăţii, înseamnă libertate. înfăptui­ maşini agricole din Rostov, a de ^ ment este întruchipată gîndirea co-
R. P. Romînă; 1. N. Medvedev, deosebită pe c'âre o acordă proiec­ rea acestui program va avea o clarat: Se apropie, se profilează .. , . ,,
tul de Program al P.C.U.S. prin­ importanţă istorică pentru construi­
şef de secţie adjunct la C.C. al cipiului coexistenţei paşnice — între rea societăţii comuniste în Uniunea tot mai limpede viitorul luminos ^ t w a a partidului care este trup
statele cu orînduiri sociale diferite. Sovietică sub conducerea P.C.U.S.
P.C.U.S.; S. T. Astavin şi F. F. ;,Programul Partidului Comunist al — comunismul. El nu mai este din trupul poporului şi se află in
Uniunii Sovietice — subliniază în şi va fi un exemplu pentru popoa­
Molocikov. şefi de secţie în minis­ astăzi un vis îndepărtat, el pătrun- slujba poporului creator.
rele lumii întregi.
ţiei guvernelor lor în legătură terul Afacerilor Externe al
cu agresiunea colonialiştilor
francezi împotriva Tunisiei la U.R.S.S.; şi de alte persoane ofi­ GRECIA
Blzerfa.
ciale. _=*=_
In cursul convorbirii N. S.
Hruşciov a expus poziţia Uniu­ Pasquale Tomas ATENA 1 (Agerpres). - TASS sînt de nedespărţit,- iar coexistenţa
nii Sovietice atît în problema ri­ despre persecutarea paşnică constituie baza politicii ex­
dicată de reprezentanţii ţărilor democraţilor în Spania transmite : terne a U.R.S.S.
Un grandios program de pace, de.
africane cit şi în general în pro­ Proiectul Programului cutezător
blema sprijinirii de către Uniu­ transformări sociale şi economice al P.C.U.S., scrie ziarul „Nea“, este
fără precedent în istorie, astfel ca­ studiat în toate capitalele lumii. In
racterizează ziarele din Grecia ecourile din lumea întreagă se re­
proiectul de Program al P.C.U.S.
nea Sovietică a eforturilor state­ LONDRA 1 (Agerpres). — URUGUAY Uniunea Sovietică a anunţat o levă oă puterilor occidentale li
lor africane şi ale altor state Pasquale Toma9, conducătorul nouă revoluţie socială şi economi­ s-a adresat o mare chemare şi că
îndreptate spre consolidarea in­ Uniunii generale a muncitorilor MONTEVIDEO 1 (Agerpres). nile lui Lenin s-au adeverit în că. Saltul gigantic înainte al U- în următorii 20 de ani în lume vor
dependenţei lor, spre lichidarea spanioli, semnează în paginile mod strălucit. Planurile cinci­ niunii Sovietice. Pe stindardul Par­
bazelor militare străine situate ziarului „Reynold News“ un ar­ Intr-un articol de fond intitu­ nale au permis sa se desăvîr- tidului Comunist al U.R.S.S. scrie : avea loc schimbări colosale.
pe teritoriile lor. ticol în care vorbeşte despre per­ lat „U.R.S.S. în drum spre so­ şeăscă construirea socialismului, „Pace, munoă, libertate, egalitate Proiectul de Program reafirmă
secutarea democraţilor în Spa­ cietatea comunistă“ ziarul Uru­ în pofida greutăţilor foarte mari
N. S. Hruşciov a exprimat guayan „El Popular“ scrie: pe care a trebuit să le înfrunte şi prosperitate“. Ţelul ei final îl credinţa Uniunii Sovietice faţă de
condoleanţe guvernului şi po­ nia. poporul sovietic: moştenirea ţa ­ cauza păcii, subliniază ziarul
porului Tunisiei în legătură cu închisorile din Burgos, San- „Omenirea ştie că programul rismului, războiul civil, blocada constituie crearea societăţii comu­ „Ethnos“.
victimele agresiunii colonialişti­ niste şi principiul : „De la fiecare
lor francezi. Miguel de Los-Reies. Segovia şi comuniştilor sovietici nu este o imperialistă, agresiunea fascistă. IZRAEL
diri alte oraşe, declară Tomas, himeră. E-l se bazează pe legi o- după capacitatea sa, fiecăruia du­
Convorbirea dintre N. S. sînt pline de deţinuţi politici. biective ^Ti2j5e activitatea crea­ Astăzi planul septenal este de pă nevoile sale“, scrie ziarul „A- TEL AVIV 1 (Agerpres).
Hruşciov şi ambasadorii ţărilor Singura lor „crimă“ constă în toare â «iaşilor populare. După TASS transmite :
africane a decurs într-o atmos­ faptul că fac parte dintr-un sin­ ce a devenit ~stăpîn pe soarta sa, asemenea depăşit atît în dome­ nexartitos Typos“.
feră prietenească. dicat. poporul sovietic pune stăpînire Ziarul subliniază că proiectul de Ziarele izraeliene au publicat
pe legile de dezvoltare ale so­ niul economiei, cît şi al culturii. la loc de frunte expunerea teze­
In curînd, se spune în articol, cietăţii şi naturii. De aceea nu Program asigură Uniunii Sovietice lor principale din proiectul dte
vor fi judecate încă 48 de per­ este întîmplător că tocmai po­ De aceea Partidul Comunist al Program al P.C.U.S.
soane arestate anul trecut pen­ porul sovietic a repurtat victorii realizări la care oamenii muncii din
tru apartenenţa la o organiza­ atît de uriaşe în cucerirea Cos­ Uniunii Sovietice poate să pro­ ţările capitaliste pot doar să viseze : Intr-un articol intitulat „Noul
ţie sindicală care a fost nevoită program este vestitorul păcii şî
să intre în ilegalitate. mosului. clame : cel mai înalt nivel de trai din lu­ comunismului“, ziarul „Kol Ha-
In aceşti 43 de ani previziu- me, cea mai redusă zi de lucru, am" sc rie : „Noul program va
Actuala generaţie a cetăţeni­ slîrni admiraţia oamenilor mun­
linii mari în mod satisfăcător şi anularea impozitelor, distribuirea cii clin toate tarile şi va con­
s-au înţeles ca cele două părţi să lor sovietici1 va trăi în comu­ tribui la intensificarea luptei
ia măsuri pentru îndeplinirea cu pentru pace, democraţie şi so­
succes a acordului astăzi în vi­ nism. cialism “ .
goare.
Lucrarile Congresului P. C . In decurs de două decenii so­ gratuită a bunurilor materiale, „Programul P.C.U.S. arată
S-a căzut în principiu de acord din Japonia cietatea comunistă va fi în linii orînduirea cea mai democratică. calea lichidării primejdiei răz­
că este de dorit încheierea unui mari construită“. Socialismul, comunismul şi pacea boiului şi intrării în epoca co­
nou acord pe anii 1962—1963. In munismului“, scrie „Al Hamiş-
ANGLIA m ar“. Ţelurile noului Program
această ordine de idei partea so­ al P.C.U.S sînt bunăstarea şr
vietică a remis reprezentanţilor TOKIO 1 (Agerpres). tîrilc Comitetului Central şi ale LONDRA 1 (Agerpres). în condiţiile sistemului capita­ lichidarea primejdiei de război,
La 29 Iulie, Congresul Parti­ Comisiei centrale de control şl Comentînd. proiectul de Pro­ list perimat, înapoiat şi anarhic. declară ziarul „Lamerhav“.
Departamentului de Stat al S.U.A. dului Comunist din Japonia a revizie cu privire la excluderea gram al P.C.U.S., ziarul „Daily
un proiect de acord pe anii 1962 — terminat discutarea raportului din partid a lui Siodziro Kasuga Worker“ scrie în articolul său Chiar şi ziarele reacţionare SUEDIA
1963. politic al Comitetului Central al şi a altor 6 trădători al parti­ de fond : „Comunismul va tri­ londoneze care nu-şi ascund tea­
partidului. dului şi ai clasei muncitoare. umfa nu pe calea războiului ci ma pentru viitorul capitalismu­ STOCKHOLM 1 (Agerpres). —
Partea americană a promis să-şi In cuvîntul de încheiere în le­ pe calea exemplului şi însuşi lui în legătură cu perspectivele
prezinte proiectul de acord din gătură cu rezultatele discutării In aplauzele delegaţilor, pre­ programul constituie o dovadă pe care le deschide noul program TASS transmite : !1
şedintele şedinţei a anunţat că grăitoare a acestui fapt“. al P.C.U.S., au fost nevoite să
timp, înainte de începerea tratar raportului politic, Nosaka, pTe- Nimeni din Anglia nu poate recunoască importanta excepţio­ Un document istoric de impor-
tivelor cu privire la încheierea unui. pe adresa Congresului au sosit fi sigur dte viitor, şi mai pujin nală a acestui" document.
nou acord. şedinţele Comitetului Central al ca oricine cîrmuitorii noştri con­
peste 550 de telegrame de salut servatori, scrie ziarul. In Uniu­ „Daily Herald“ scrie că pla­
P.C. din Japonia, a subliniat că trimise de cele mai diferite or­ nea Sovietică, însă, poporul ştie nul de 20 db ani al P.C.U.S. re­ tanţă primordială, document care
că pînă în anul 1980 producţia prezintă .,o provocare". In mo­
toţi cei care au luat cuvîntul la ganizaţii dc masă din, ţară, prin­ va creşte de şase ori, iar pro­ mentul cînd tot ceea ce poate atestă triumful socialismului, aşa
dezbateri au sprijinit în întregi­ tre care Consiliul General al ducţia pe cap de locuitor va fi oferi guvernul englez se rezumă
cea mai mare din lume... Cînd la reduceri, restricţii şi pruden­ denumeşte ziarul ;,Ny Dag“ pro­
me raportul politic al C.C. Sindicatelor din Japonia. oamenii sovietici citesc despre
Nosaka a făcut o amplă ex­ In şedinţa din seara zilei de viitor în noul program, ei ştiu tă, remarcă ziarul, proiectul de iectul dc Program al P.C.U.S. Toa­
din propria lor experienţă că
punere a rezultatelor muncii 29 iulie a Congresului, Sukeha- Program al P.C.U.S. oferă în­ te ziarele suedeze continuă să pu­
partidului şl a vorbit despre programul va deveni o realita­
ru losida, preşedintele Comisiei drăzneală şi dezvoltare conti­ blice materiale referitoare la pro­
lupta muncitorilor împotriva im­ te“. Contrastul dintre perspec­ iectul de Program al P.C.U.S. Zia­
perialismului american şi a ca­ centrale dc control şi revizie a nuă. Celelalte ţări ale lumii vor
pitalului monopolist japonez. tivele Uniunii Sovietice şi cele rul „Stockholm-Tidningen“ subli-'
prezentat raportul acestei comi­ observa acest contrast.
nalului militar din Laos să se După cuvîntarca lui Nosaka, ale Angliei, scrie „Daily Wor­ niază, printre altele, că proiectul
sii. Apoi, Harusighc Maţuşima, „Daily Express“ îşi exprimă
extindă şi asupra armamentului, Congresul a aprobat în unani­ membru al Prezidiului Comite­ ker“, este uriaş. Pentru ce ? Pen­ scoate pe primul plan principiul
muniţiilor şi a tehnicii militare mitate raportul politic al C.C. de asemenea temerea că noul
străine care se află în prezent Apoi, participanţii la Congres tului Central, a prezentat rapor­ tru că în Uniunea Sovietică este coexistenţei paşnice şi sarcina rea­
au aprobat în unanimitate hotă- program al P.C.U.S. va exercita
în Laos. Această propunere a tul cu privire la proiectul amen­ socialism, pentru că ea merge lizării dezarmării generale şi to-i
fost folosită de reprezentanţii o mare influentă „asupra multor
S.U.A. şi Angliei ca pretext damentelor la statutul P.C. din pe calea comunismului, în timp tale sub control internaţional rigu­
milioane de oameni din Africa
pentru a tărăgăna dtefinitivarea Japonia. ce noî, în Anglia, mai trăim încă ros. „Svenska Magbladct“ arată
punctului 9. Tactica delegaţiilor şi din Asia, care sînt deja im­
că proiettul de Program conţină
occidentale urmăreşte totodată presionaţi de realizările tehnice
să legalizeze amestecul inadmi­ ?«0OCE noi teze teoretice referitoare la
colosale ale Rusiei“. victoria proletariatului şi la dis­
sibil în treburile interne ale Lao­
sului. 0 chemare !a lărgirea relaţiilor comerciale pariţia statului.
După două ore de discuţii s-a dintre le x ic si Uniunea Sovietică SCURTE Ş T IR I — SCURTE ŞTIRI
hotărît ca cei doi preşedinţi ai
MEXICO CITY 1 (Agerpres) — facă comerţ cu toate ţările lumii, PRAGA. După cum relatează ne şi pentru transformarea Ber­ nedy să mobilizeze 250.000 de
conferinţei internaţionale pentru TASS transmite : fără excepţie. Pentru dezvoltarea agenţia Ceteka', la 31 iulie A'rii- linului occidental într-un oraş rezervişti şi să prelungească cu
Laos să fie însărcinaţi cu elabo­ economică a ţării este importantă tphin Novotny, preşedintele R. S. liber. 12 luni durata serviciului mili­
rarea unei formule acceptabile In legătură cu sosirea în Mexic nu ideologia, nu orînduirea socia­ Cehoslovace, l-a primit pe Kwa- tar. Anterior această rezoluţie a
pentru procesul verbal al con­ a misiunii sovietice de bunăvoinţă, lă dintn-un stat sau altul, ci folo­ me Nkrumah, preşedintele şi şe­ DJAKARTA. Luînd cuvîntul la fost adoptată de Senat.
ferinţei. condusă de M. P. Gheorgadze, zia­ sul pe care îl aduce schimbul co­ ful guvernului Republicii Ghana; mitingul de masă din 31 iulie,
rul „Popular“ a publicat un arti­ mercial cu aceste state. şi persoanele care-1 însoţesc. de la Medan, preşedintele Su- BERLIN. In Berlinul occiden­
In a doua jumătate a zilei de col al cunoscutului ziarist mexican karrio a subliniat din nou că po­ tal cresc preţurile pentru pro­
31 iulie a avut loc şedinţa Co­ Sadot Fabila, care cheamă la lăr­ Fabila subliniază că comerţul cu Intre Antonin Novotny şi ziţia indoneziei în problema dusele alimentare. Potrivit date­
girea relaţiilor comerciale dintre Uniunea Sovietică este avantajos Kwame Nkrumah a avut loc o Irianului de vest rămîne neschim­ lor statistice publicate zilele a-
misiei de redactare căreia, po­ Mexic şi Uniunea Sovietică. pentru Mexic. convorbire cordială. bată : Olanda să înapoieze ne­ cestea, în iulie 1961, preţurile la
trivit procedurii, i se transm it condiţionat acest teritoriu Indo­ pline şi produse de panificaţie
Mexicul, arată Fabila, trebuie să Sub presiuni din afară şi ca ur­ BERLIN. La Magdeburg a neziei. „Numai în acest caz sîn,- ău crescut cu 6,2 la sută în comn
problemele discutate în cadrul mare a politicii duse de activişti luat sfîrşit cea de a 3-a confe­ tein gata să ducem tratative cu paraţie cu aceeaşi lună a anului
şedinţelor restrînse pentru for­ reacţionari mexicani, se spune în rinţă pe întreaga Germanie a Olanda“, a declarat preşedintele. trecut, la ouă — cu 5,4 Ia sută
mularea definitivă a hotărîrilor femeilor muncitoare la care att
continuare în articol, comerţul ex­ participat 270 de femei din Re- Sukarno a înfierat nelegiuirile etc.
corespunzătoare în legătură cu publica Democrată Germană, imperialiştilor în lrianul de
aceste probleme. terior al Mexicului a fost în esen­ R.F.G. şi Berlinul occidental. vest, Angola, Algeria şi a ară­ DAMASC. La 10 km. de ora­
Participantele la conferinţă au! tat din nou că imperialismul se şul Homs a avut loc Ia 30 iulie
=®®©©E ţă limitat la cadrul comerţului cu adoptat un apel adresat femei-1 manifestă ca o forţă internaţio­ un mare miting cu prilejul cere­
lor muncitoare şi mamelor din nală pentru a cărui înfrîngere moniei punerii pietrei fundamen-'
Nunii afiiiaii fugieieteiiionil wriiiez Mié Statele Unite. Aceasta a adus pre­ cele două state germane şi Ber­ este necesară coeziunea tuturor tale a fabricii de îngrăşăminte
judicii industrializării ţării şi a linul occidental pe care le chea­ forţelor care luptă împotriva luî. azotoase care se va construi cu
LONDRA î (Agerpres). conducători africani pe care apoi mă să se opună pregătirii unul ajutorul tehnic al Uniunii Sovie­
Corespondentul ziarului „Sunday i-a arestat şi i-a exilat. Cînd a- frînat dezvoltarea ei. război atomic de către milita,riş- NEW YORK. Camera Repre­ tice în conformitate cu acordul
Times“, Jack Williams, relatează ceastă ştire s-a răspîndit la Ca­ In încheiere, Fabila propune să tii vest-germani, să lupte pen­ zentanţilor a Congresului S.U.A. Cu privire la colaborarea econo­
despre fuga în masă a populaţiei binda, în faţa reşedinţei guverna­ tru încheierea unui tratat de a aprobat rezoluţia care împu­ mică şi tehnică încheiat între
africane de pe teritoriul portughez torului a avut loc o mare demons­ se promoveze o politică de lărgire pace cu cele două state germa­ terniceşte pe preşedintele Ken- U.R.S.S. şi regiunea siriană a
Gabinda, situat între fostul Congo traţie. Portughezii au deschis focul
francez şi cel belgian. asupra demonstranţilor omorînd 73 a comerţului exterior al Mexicului R.A.U.
de persoane. De atunci; peste
In continuare, Williams scrie că, 10.000 de persoane au fugit în şi să se pună accentul pe comerţul
potrivit relatărilor unor africani; regiunea învecinată cu fostul Con­
guvernatorul portughez din Cabin- go francez. cu acele ţări care propun condiţii
da a atras prin înşelăciune 50 de mai bune şi gnu se amestecă în via­
ţa politică a ţării.
Petioşnnî