Page 7 - 1961-12

Nr. 2158
yTTT/TiT'T. ir-cr&Tzzzzuxssos&i
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele Centrale
Alba lulia şi-a luat angajamentul să realizeze planul anual de producţie îna­
inte de termen.
In foto: Mecanicii Iulian Kiss, Victor Tecşa şi Nicolae Jiboteanu,
discutînd despre felul cum îşi vor duce la îndeplinire acest angajament.
E x p e r ie n ţa fru n ta ş ilo r
b u n al tu turor
( U rm are Un pag. l - a )
cumpărări de animale şi sume
din fondurile proprii. Gospodă­
ria agricolă colectivă din Grind
a realizat la suta de hectare
teren 68,4 capete bovine, cea din
Ohaba 55,7 capete, iar G.A.C.
din Mintia 51 capete. Odată cu
creşterea efectivelor de animale,
colectiviştii au îmbunătăţit şi
furajarea lor. Urmînd sfaturile
inginerilor zootehnişti, colecti­
viştii au îmbunătăţit calitativ
raţiile de furaje reuşind in fe­
lul acesta să sporească şi pro­
ducţia de lapte. La gospodăriile
agricole colective clin Ilia, Lă-
puşnic şi Grind producţia de
lapte pe cap de vacă furajată
depăşeşte 1.400 litri. In cuvîn-
tul lor, vorbitorii au scos in e-
videnţă preocuparea colectiviş­
tilor pentru asigurarea unor a-
dăposturi trainice şi ieftine. Fo­
losind pe scară largă materia­
lele din resurse locale şi mun­
ca patriotică, s-a scurtat te r­
menul de dare în folosinţă şi a
scăzut preţul de cost al unui
grajd de la 192.000 lei cit se
prevede în deviz la 62.000 lei,
realizîndu-se astfel economii
de 1.640.000 lei. In acest an
gospodăriile agricole colective
din raionul Ilia au dat în fo­
losinţă 15 grajduri pentru 1.200
NU NUMAI INCÂRCÂTURA,
CI Şl PRO DU CŢIE RIDICATĂ
In activitatea lor, membrii gospodă­
riei agricole colective „Mureşul“ din
satul Gclmar, raionul Orăştie, au în­
registrat o seamă de succese demne de
remarcat. Pe lingă faptul că s-au stră­
duit să obţină sporuri de recolte, ei au
dezvoltat an de an şi sectorul zoo­
tehnic, aducător de mari venituri bă­
neşti. Au fost construite deasemenea
grajduri pentru bovine, o maternitate
pentru scroafe şi o îngrăşătoric de
porci.
La începutul acestui an, cînd co­
lectiviştii din Gistei au lansat chema­
rea la întrecere pentru dezvoltarea sec­
torului zootehnic, colectiviştii din Gcl­
mar deţineau 95 taurine din caic 54
vaci, precum şi 16 porcine şi 16 gîştc.
In atenţia conducerii gospodăriei co­
lective a stat preocuparea pentru mări­
rea şeptelului, atît din cumpărări, cît
şi prin reţinerea din prăsilă proprie.
Preocuparea aceasta se concretizează
prin faptul că la 23 noiembrie, la Gcl­
mar, exista o încărcătură de 43 capete
bovine, din care 32 vaci, 33 porcine Ia
fiecare 100 hectare teren arabil şi pes­
te 100 păsări la fiecare 100
ha. teren cultivat cu plante cerea­
liere. Meritele colectiviştilor pentru in­ lectiviştilor din Gîlnic. Ingrijitorul- lective.
teresul ce l-au avut în realizarea ri­
nei încărcături mari de animale la
suta de hectare, a fost recunoscut încă
din anul 1950 chiar de Ministerul A-
griculturii, care Ic-a înmînat diploma
de fruntaşi pe ţară (locul II).
Producţia de lapte
este mică
La G.A.G. din Gelmar producţia de
lapte este însă destul de mică. La 1
noiembrie a.c., ea ajunsese abia la
capete, 8 magazii, 15 pătule, 28
saivane şi maternităţi.
Un accent deosebit s-a pus
la consfătuire pe întărirea eco-
nomico-organizatorică a gospo­
dăriilor agricole colective prin
obţinerea unor cantităţi mai
mari de produse agricole în
anul viitor. Colectiviştii Romu­
lus Albu, Tovică Manea, Olivia
Tudor şi alţii au arătat în cu-
vîntul lor metodele folosite de
membrii gospodăriilor colective
din care fac parte pentru ca în
anul viitor să obţină producţii
ridicate. Astfel, pentru cultura
porumbului ei au efectuat ară­
turi de toamnă şi au încorporat
in sol îngrăşăminte organice.
? cerea preţului de cost. Manifes-
Multiple au fost problemele
discutate de colectivişti la con­
sfătuire. Cu acest prilej ei şi-au
împărtăşit unii altora experien­
ţa în muncă şi au chibzuit asu­
pra măsurilor ce vor trebui lua­
te în viitor pentru continua dez­
voltare şi întărire a gospodă­
riilor colective. Consfătuirea a
desemnat apoi 7 colectivişti
fruntaşi: Iulius Zasloţi, Lucre-
ţia Costa, Ludovic Cercea, Ioa-
chim Mica, loan Suciu, Octavian
Goţu şi Filimon Munteanu pen­
tru a participa la consfătuirea
pe ţară a ţăranilor colectivişti
fruntaşi.
Intrecerea între G . A . C .
875 litri lapte pe cap de vacă fura­
jată. Analizînd cauzele pentru care s-a gurul care a cerut să lucreze aici. Cei­ lingă alte furaje, să se ames­
ajuns la această stare de lucruri se
poate trage concluzia că termei de
vaci nu i s-a acordat atenţia cuve­
nită.
Directivele celui de al III-lca Gon-
gres al partidului trasează sarcina ca
pînă în anul 1965 producţia actuală
de lapte pe ţară să se dubleze. Pe
drept cuvînt se poate pune întrebarea:
există oare condiţii create în G.A.G.
din Gelmar pentru traducerea în viaţă
a acestei sarcini ?
In momentul de faţă aceste condiţii
există dar numai pe jumătate, pentru
că aici s-au asigurat spaţii de adă­
postim şi s-a întocmit un program
de grajd, dar nimic altceva. Vacile
sînt furajate la întîmplare, furajele
nu sînt asigurate în cantităţi sufi­
ciente, iar la îngrijirea lor n-au test
atraşi să lucreze oamenii cei mai pri­
cepuţi.
Oamenii hotărăsc toiul
Eram de faţă la o vizită pe care
un grup de colectivişti din raionul
Alba o făcea la ferma de vaci a co­
mulgător Schuster Mihai (de la Gîl­
nic) spunea atunci că oamenii hotă­
răsc totul, că de ci depinde în bună
măsură dacă animalele vor da o pro­
ducţie mai mare sau mai mică de
lapte. Bineînţeles că a venit imediat
cu argumente, care i-au convins pe
vizitatori de adevărul celor spuse.
La Gelmar însă nu se poate vor­
bi prea multe despre interesul depus
în îngrijirea animalelor. Din cei 4
îngrijitori-mulgători existenţi în pre­ zalor de comunişti.
zent aici, numai loan Albu se intere­
sează cu conştiinciozitate de buna lor
Îndeplinirea planului
şi a angajamentelor — chestiune
de onoare
(Urmare din pag. bă),
s-au ocupat de rezolvarea aces­
tor sarcini şi conducerile altor
întreprinderi ca, I, M. Ghelar şi
Teliuc, Crişana Brad, „Victoria“
Călan, Teracota Deva, „Ardelea­
na“ Alba lulia, care nu-şi rea­
lizează planul de producţie la îmbunătăţirii activităţii în pro­ „Cele relatate în articol sînt juste. întrecere între comitetele de blocuri este
toţi indicii în mod ritmic.
Astfel de lipsuri cauzează
mari greutăţi în activitatea altor
întreprinderi, aduc prejudicii
economiei naţionale. Multe greu­
tăţi se crează în activitatea
C.S.H. prin nelivrarea ritmică
în cantităţile şi sortimentele ce­
rute a minereului de fier de că­
tre 1. M. Teliuc şi Ghelar. La
rîmlul său C.S.H. produce greu­
tăţi unor întreprinderi din afa­
ra regiunii prin nelivrarea la
termen a unor produse.
Mai sînt încă unele colective
care în întrecerea socialistă
nu acordă atenţia cuvenită
îmbunătăţirii calităţii produse­
lor si care se mulţumesc să dea
unele sortimente de produse
sub nivelul cerinţelor de calitate.
La C.S.H. se trece adeseori cu
vederea peste unele încălcări ale
normelor tehnice care duc la ne-
respectarea calităţii unor sorti­
mente de oţel ; lasă în multe ca­
zuri de dorit calitatea lingotie-
relor şi radiatoarelor produse
la uzina „Victoria“ Călan, a
mobilei executate în unele între­
prinderi de industrie locală, a
»reduselor lactate de la I.C.T.L.
Simeria, a unor lucrări executate
de cooperaţia meşteşugărească.
Conducerile întreprinderilor,
organizaţiile de partid şi sindi­
cale din aceste întreprinderi
trebuie să ia toate măsurile
pentru a întări răspunderea
pentru calitatea produselor,
pentru a lichida încălcările dis­
ciplinei tehnologice, pentru a o-
pri ca pe poarta fabricilor şi u-
zinelor să mai iasă produse de
calitate necorespunzătoare.
Multe rezerve sînt încă nefo­
losite în ceea ce priveşte redu­
tînd un slab spirit gospodăresc,
o răspundere scăzută pentru fo­
losirea fondurilor băneşti, ma­
teriilor prime, materialelor şi
energiei, unele întreprinderi cum
sînt „Victoria“ Călan. T.îî.C.H.,
D. B.E.F. şi altele au depăşit cu
mult cheltuielile de producţie
diminuînd realizările obţinute pe
regiune în lupta pentru realiza­
rea de economii.
Cele mai multe din deficienţele
arătate puteau fi evitate dacă
întreprinderile amintite, condu­
cerile administrative, organiza­
ţiile de partid şi sindicat ar fi
acordat toată atenţia îndeplini­
rii sarcinilor de plan la toţi in ­
dicii şi dacă ar fi privit cu toată
răspunderea sarcina creării de
condiţii ca toţi muncitorii să-şi
îndeplinească în întregime an­
gajamentele luate în întrecerea
socialistă. Este necesar ca în pe­
rioada cave a mai rămas pînă la
sfîrşitul anului. în aceste între­
prinderi să se ia sub îndrumarea
organizaţiilor de partid toate
măsurile pentru recuperarea ră-
inînerilor în urmă, ca fiecare co-
îngrijire, pentru că el a fost sin­
lalţi 3 au fost numiţi de către con­
ducerea gospodăriei colective. Şi atunci şi melasă, este bună. Ea trebuie con­
de ce se mai miră oare membrii con­
siliului de conducere cînd constată că
producţia de lapte este scăzută ?
Organizaţia de bază P.M.R. din gos­
podăria colectivă cunoaşte această si­
tuaţie. O cunoaşte dar n-a indicat nici
o măsură consiliului de conducere
pentru îndreptarea lucrurilor. Din cei
16 membri şi candidaţi de partid, li­
nul singur lucrează în sectorul zoo­
tehnic şi acela la tineretul bovin.
Organizaţia de bază nu s-a preocu­
pat în suficientă măsură de ridicarea
conştiinţei oamenilor ce lucrează în
sectorul zootehnic, n-a analizat nici­
odată într-o adunare generală munca
din acest sector.
Să ne gîndim cu multă
răspundere la viitor
De lipsurile existente la G.A.G. din
Gelmar se face răspunzătoare atît or­
ganizaţia de bază P.M.R, cît şi con­
siliul de conducere al gospodăriei co­
Este necesar ca în cel mai scurt
timp, organizaţia de bază şi consiliul
de conducere să ia cele mai eficiente
măsuri care să ducă la îndreptarea stă­
rii de lucruri.
In primul rînd va fi nevoie să
fie atraşi în munca de îngrijitori la
ferma de vaci oamenii pricepuţi, buni
crescători de animale. Organizaţia de
bază va trebui să se îngrijească ca în
sectorul zootehnic să fie repartizat
pentru a lucra şi un număr corcspun-
Gliiar dc pe acum liebuic studiată
DRUMU'D SOCIALISMULUI
lectiv să poată încheia bilanţul blicat în ziarul nostru un articol in­ blocul 132, unde a fost spart un pe­
pe anul 1961 cu rezultate care titulat „Gospodari şi... „gospodari”, care rete pentru introducerea în apartament
să-i facă cinste.
Zilele acestea în toate între­
prinderile din regiune se dez­
bat de către masa largă a mun­
citorilor sarcinile de plan şi se
fac pregătiri intense în vederea
ducţie pe anul viitor. Prin apli­
carea în viaţă a propunerilor fă ­
cute de muncitori, prin înlătu­
rarea lipsurilor scoase la iveală
cu acest prilej, pot fi îndreptate
multe stări de lucruri necores­
punzătoare, se mai poate face
încă mult pentru îndeplinirea
angajamentelor şi în colectivele
rămase în urmă.’ Organizaţiile
de partid sînt chemate să asi­
gure ca în fiecare întreprindere
să se ia cele mai corespunzătoa­
re măsuri în vederea îmbunătă­
ţirii procesului de producţie, să
mobilizeze pe toţi muncitorii,
inginerii şi tehnicienii, ca încă
de pe acum în întreprinderi să
se obţină realizări- la nivelul
sarcinilor stabilite pe anul 1962,
Luptind cu entuziasm pentru
îndeplinirea angajamentelor
luate în întrecerea socialistă,
oamenii muncii din regiunea
noastră, vor crea o bază solidă
pentru a obţine noi succese în
anul viitor, îşi vor spori contri­
buţia la lupta pe care o duce
întregul popor pentru desăvîr
şirca construcţiei socialiste.
ü feftw ik
Elevul Herban Străjărel di n clasa Vll-a B a Şcolii me'dll
„Decebal“ din Deva, pe care îl puteţi vedea in fotografic, se
pregăteşte temeinic. Vrea să oh ţină la teze numai note foarte
hune.
DIN POŞTA REDACŢIEI
o Printre angajamentele luate de
către muncitorii I.G.O. Orăştie a fost
şi acela de a construi un şopron, prin
muncă patriotică şi din materiale eco­
nomisite. Şopronul, care a fost gata
numai în cîteva săptămîni, este lung
problema îndiguirii păşunii, pentru a
nu mai fi inundată, parcelării ei şi
păşunării (în vară) cît mai raţional.
Brigadierul zootehnic, împreună cu teh­
nicianul agronom va trebui să întoc­
mească deîndată raţii de furajare pen­
tru fiecare vacă, în funcţie de producţia
dată, avîndu-se în vedere ca valoarea
nutritivă a furajelor să fie ridicată
prin administrarea concentratelor. AAâ-
sura care s-a luat de curînd, ca pe
tece coceni tocaţi, sfeclă furajeră
tinuată.
Nu trebuie uitat nici faptul că res­
pectarea cu stricteţe a programului dc
grajd, urmărirea Iui îndeaproape, in­
fluenţează în bună măsură creşterea
producţiei dc lapte. N-ar fi rău de a-
semenca dacă conducerea gospodăriei
colective ar organiza cu îngrijitorii-
mulgători, (prin rotaţie) unele vizite
la G.A.G. din Spini, Pricaz ori la al-
le gospodării colective fruntaşe pen­
tru a învăţa din experienţa acestor uni­
tăţi.
Periodic, în cadrul şedinţelor consi­
liului de conducere ori în adunările
generale ale colectiviştilor sc pot pre­
zenta scurte informări asupra felului
cum lucrează îngrijitori!-mulgători.
Dc un real folos ar fi spre exem­
plu dacă s-ar invita îngrijitorii-mul-
gălori de Ia gospodăriile colective frun­
taşe. pentru a împărtăşi gclmărenilor
din experienţa lor.
O sarcină urgentă îi revine condu­
cerii gospodăriei colective de a înce­
pe o riguroasă selecţie a vacilor de
lapte, deoarece in efectivul dc anima­
le al colectivei există încă multe vaci
slab productive.
In sprijinul gospodăriei din Gelmar
poate veni şi Statul popular raional
Orăştie, prin repartizarea unei pă­
şuni suficiente pe timpul verii, ţinîndu- sfîrşitul reprezentaţiilor, un
se cont de faptul că încărcătura mare
de animale la suta dc hectare, necesită
acest lucru.
A. DAVID
P E URMELE MATERIALELOR
~PUBLICATE
Au fost luate m ăsuri corespunzătoare
Gu cîtva timp in urmă a fost pu­ sancţionare a locutarilor. Keleritor la
trata tnodul cum sînt întreţinute unele
blocuri şi apartamente din oraşul Hu­
nedoara. Răspunzînd ziarului, Sfatul
popular al oraşului regional Hunedoa­
ra arată printre altele :
S-au luat măsuri dc reparare a detec-
ţiunilor arătate. Acolo unde a lost gă­
sită murdărie s-au luat măsuri dc
„Constructorilor, materiale de bună
calitate“
In urma apariţiei în ziar a artico­ Cu acest prilej au fost analizate a-
lului „Constructorilor materiale de bu­
nă calitate". în care era criticat faptul
că unele materiale livrate de 1.1.L.
„Economica" Sebeş, sînt necorespunză­
toare, Comitetul raional de partid
Sebeş ne răspunde următoarele:
„Biroul Comitetului raional de
partid Sebeş a organizat o consfă­
tuire de producţie la secţia binale un­
de a fost prelucrat articolul apărut
în ziar. Io t la această secţie au tost
luate măsuri de organizare a între­
cerii socialiste, de îmbunătăţire a agita­ ră de compozitori romîni ; 11,30
ţiei vizuale etc. In ziua de 8 noiem­
brie, la sediul întreprinderii „Econo­
mica“ a fost convocată o şedinţă la
care au participat şefii de secţii, pre­
cum şi numeroşi mţuştri şi muncitori.
FOTO : T. ILEANA
de 30 m. şi va adăposti var, ciment,
cherestea, ţiglă etc. La această lucra­
re s-au economisit peste 8000 lei (T.
t.ăzărescu Orăştie).
® In şcoala noastră se desfăşoară
o intensă muncă de educarea elevilor
în spiritul realizării de economii. Da­
torită acestui fapt în anul şcolar 1960-
(901 un număr de 56 elevi, cu bani
economisiţi la G.E.G.. au făcut o ex­
cursie în centrele industriale din re­
giunea noastră. In anul acesta numă­
rul elevilor depunători la C.E.G. este
de 181. Gu banii economisiţi vor face
o excursie în ţară, vor procura unifor­
me şcolare şi echipament sportiv, (Şte­
fan Bonta, profesor la şcoala de 7 ani
Şugag).
® îndrumat ui permanenţă de or­
ganizaţia de partid, colectivul fabricii
de mezeluri din Petroşani ob|ine pro­
duse de calitate şi in cantităţi spo­
rite. Numai in primele 10 luni ale anu­
lui au fost date peste plan 29.000 kg.
|mezeluri. De asemenea, planul pe luna
noiembrie a fost îndeplinit în 24 zile.
Beneficiile realizate la fabrica de me­ g c o n d u c ă t o r i a u t o , cars beneficiază
zeluri în acest an se ridică la suma de
288.500 lei (Constantin Bădiiţă, Petru o
Găină — Petroşani).
o Prin grija L’.R.G.Q. Orăştie multe
unităţi de desfacere din raion sînt do­
tate cu mobilier nou. Astfel, de cu-
rind magazinul de tricotaje al Coope­
rativei Eiiimon Sirbti din Orăştie a fost
dotat cu mobilier nou de tip „Romar-
ta" (1. Liuaireşteauu — Orăştie).
Artişti amatori
din Hunedoara, la Certej
Zilele trecute, in sala cinema­
tografului din Certej, raionul
Ilia, Teatrul muncitoresc „Siăe-
rurgistul“ din Hunedoara a pre­
zentat drama „Nilu“ de A. sa-
linski. Spectacolul, in regia lui
Pavel Crişan, a fost jucat în
două reprezentaţii avind de fie­
care dată sala arhiplină. La
grup de mineri a mulţumit in­
terpreţilor pentru spectacolul
oferit.
pag. 3
ummi
DREI» T
ANITA M. NASCHITZ, INNA
a unui dulap, au (ost luate măsuri de FODOR — Rolul practi­
reparare a acestuia, în prezent tiemai- cii judiciare în formarea
existînd nici o defecţiune. La blocul şi perfecţionarea norme­
ur. 78 a fost schimbată administra­ lor dreptului socialist 304
toarea. Propunerea de a organiza o pag. — 11,20 iei (carto­
nat).
bună. Comitetul executiv a luat mă­ Ed. Academiei R.P.R,
suri ca în cel mai scurt timp să Ite
organizată o asemenea întrecere”. PEDAGOGIE
*¦&* — Culegere de articole
cu privire la învăţămin-
tul profesional şi tehnic
204 pag. — 9,40 Ici (car- f
tonat). |
mănunţit unele lipsuri care se mani­
Ed. de stat didactică şi j
festă, luindu-se măsuri corespunzătoa­ pedagogică.
re".
3 DECEA4HR1E 1961
PROGRAMUL I 6,00 Mu ră rominească; 19,30 Teatru la
zică populară rominească şi a microfon premiera „Cind Înflo­
minorităţilor naţionale; 8,00 resc migdalii“ ; 21,08 Muzică de
Şcoala şi viaţa ; 9,30 Teatru la
microfon pentru copii: „Mugu­ dans.
rii“ scenariu radiofonic de Şte­ PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică
fan Tita : 10,30 Muzică uşoa­
de estrad ă ; 8,30 Clubul voio­
şiei ; 9,30 Concursul „Cine ştie
ne scrie“ etapa a IH -a ; 10,30
Vorbeşte Moscova ; 12,00 Mu­
zică din operete ; 13,10 De toa­ Revista presei străine ; 14,30
te pentru to ţi; 14,05 „Vitrina Cine ştie cîştigă ; 16,00 Oameni
cu noutăţi de muzică uşoară; şi fapte ; 19,00 Emisiune pentru
15,50 Melodii populare romî- m arinari; 20,05 Muzică de dans ;
neşti interpretate de Benone Si- 21,15 Pagini alese. Artistul po­
nulescu şi Pavel Tornea ; 16.30 porului George Calboreanu ci­
teşte versuri de George Coşbuc;
Estrada melodiilor ; 17,00 La 21,30 Album de romanţe; 23,10-
şezătoare ; 17,40 Cîntă Maria Lă- 24.00 Muzică de dans.
tă re ţu : 19,05 „Melodii... melo­
dii“, emisiune de muzică usoa- BULETINE DE ŞTIRI : 7,00 ;
!3,00; 19,00; 22,00; 23,52 —
23,55 (programul I) 7,50 ; 14,00;
18.00 ; 23,00 (programul II).
3 DECEMBRIE 1961 . j J M v ţ h u &n »1i m j I c
DEV A : Spectatori in ofsaid ;
HUNEDOARA : Andreica : PE­
TROŞANI: Genevieve; SEBEŞ: PENTRU 24 ORE
Aproape de soare ; ALBA lULIA: Vreme nestabilă, cu cerul variabil
învierea, seria l - a ; Neînfrica- temporar noros. Vor cădea ploi slabe
ta ; SIMERIA : Alba Regia; locale. In munţi lapoviţă şi ninsoar<ţ
HAŢEG : Ker Oglî ; LONEA Temperatura aerului în scădere, ziua
Războiul vesel ; TEIUŞ : Mama va li cuprinsă între 6 şi 11 grade, iar
india : BRAD: Avionul pleacă noaptea între 0 şi 6 grade. Vînt mo­
la ora 9; ZLATNA: Pescuitori derat din sectorul vest şi nord vest.
in ape tulburi; ILIA : Fi aten­
tă bunicuţo ; APOLDUL DE PENTRU URMĂTOARELE
SUS: Aveau 19 ani. TREI ZILE
Vrenie schimbătoare cu temperatura
la început în scădere, apoi staţionară.
S-pitaluf. u n ific a t rO eA H i
ars vacante yrmăfloareSe posturi :
— două posturi de fochişti autori­
zaţi pentru cazane stabile, trebuind să
aibă actele respective de calificare;
— un post de intendent, care va tre­
bui să aibă şcoala medie;
— două posturi surori medicale cu
diplomă eliberată de Ministerul Sănă­
tăţii şi Prevederilor Sociale>
rziiz.'Kncxma«aMBamnasMag
‘O O V W O O O O iX X X K X X x s -''O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O Ö O O O O O O O O '
I. R. T. A. HU NED O ARA
cu secă.ui «n Deva, strada Cuza Vodă nr. 17
ANQ A lEAZi
g penîru autobazele: HiJtâEOOARÂ, ÖEVA, BRAD,
PETROŞANI, SEBEŞ şi ALBA SOLIA,
muncă m acord, sietem premial şi pentru $
autocoioane indemnizaţii de deplasare.
i r r •/— 4
4
I. i \ I. 1L_ _§ I M J E J ţ I I 3
a n g a je a ză de urgenţă
- un inginer tehnolog
— un şeî serviciu plan şi organi
zarea muncii
— un sef compartiment !ah irafor
C.T.C.
— un şef serviciu producţie-tshnic]
{ — doi contabili
| — un Mistrii utilaje
t Cu studii şi stagiu conform H.C.M. nr. 10531 1960}
-Ji—îuJ»•JwJ wJU—t UJ\ /u,1l_/i u
t v—i V—J I—l>_I\--/1,