Page 1 - 1962-06

-luneíloara-Deva \
mul sBcialismiiliii Prof.CLEMENTECONSTANTIN:
Anuí XIV. Nr. 2312
1 1UNIE ZIUA INTERNAŢIONALĂ (L)
A COPILULUI
..Copii sînt flo­
rile vieţii“ — (Ir. MAGDALENA CODREA
spunea marele
scriitor Maxim membră în Comitetul regional
Gorki. Ei sînt al femeilor
bucuria sufletului
fiecărui om cinstit. Pentru a le ultimii 10 ani, mortalitatea in
apăra viaţa şi pentru ca pe chi­ rîndurile copiilor italieni s-a du­
pul lor să înflorească mereu blat, 30 la sută din copiii de
zimbetul, milioane de oameni de vîrstă şcolară nu pot frecventa
pe glob luptă azi pentru pace, şcoala rămînînd analfabeţi,
împotriva primejdiei unui răz­ 300.000 de copii sint vagabonzi
boi atomic. In lume cresc şi se şi trăiesc din cerşit. Guvernul
întăresc tot mai mult forţele ca­ nu se îngrijeşte să creeze co­
pabile să stăvilească pericolul piilor posibilităţi de educaţie şi
de război, să-i înfrîneze pe duş­ instruire. In schimb, in ţară
manii păcii şi să le impună sînt răspîndite o serie de publi­
coexistenţa paşnică. Schimbările
petrecute în raportul de forţe pe
plan mondial prin întărirea la­
gărului socialist, au creat o ba­
ză trainică pentru înfăptuirea
visului, pe care «e veacuri îl
nutreşte omenirea, o societate
fără războaie, fără arme.
Azi, cinci sărbătorim Ziua In ­
ternaţională a Copilului, ne afir­
măm solidaritatea cu lupta po­
poarelor din lumea întreagă pen­
tru apărarea vieţii copiilor.
In ţara noastră, ca şi în ce­
lelalte ţări ale lagărului socia­
list, copilăria este ocrotită cu
dragoste şi grijă. Pentru feri­
cirea copiilor, statele socialiste
nu precupeţesc nici un efo rt;
aceste vlăstare simt din plin
bucuriile copilăriei.
Instruirea copiilor şi tineretu­
lui, ridicarea nivelului cultural
al întregului popor, pregătirea
ştiinţifică, tehnică şi pregătirea
pentru muncă a copiilor şi ti­
neretului, au constituit şi con­
stituie un obiectiv important al
politicii partidului şi guvernu­
lui nostru.
Documentele Congresului al
III-lea al P.M.R. prevăd sarcini
grandioase şi de mare răspun­
dere pentru educaţia tinerei ge­
neraţii. In vederea traducerii în
viaţă a acestor prevederi se
creează condiţii tot mai bune ca
educaţia tineretului să se ridi­
ce la nivelul cerinţelor socie­
tăţii noastre, să corespundă sar­
cinilor desăvirşirii construcţiei
socialismului şi trecerii la con­
struirea treptată a comunismu­
lui.
In familia unui om al mun­
cii, naşterea copilului este un
eveniment mare şi îmbucurător.
Femeia mamă este înconjurată
de grija şi atenţia permanentă
a statului. Codul Muncii asigu­
ră mamei şi copilului asistenţă
medicală şi spitalizare gratuită.
Cînd vorbim despre ocrotirea
mamei şi copilului, privim ca­
sele de naştere, spitalele pen­
tru copii, parcurile însorite, ta­
berele, palatele şi casele pio­
nierilor, tot ceea ce s-a realizat
in ţara noastră în anii regi­
mului democrat popular pentru
cei mai mici şi mai iubiţi ce­
tăţeni ai ţării.
In regiunea noastră au fo:L
create un număr de 43 case de
naştere cu peste 160 de paturi,
8 maternităţi cu un număr de
506 paturi.
In vara anului 1961 au fost
trimişi din regiunea Hunedoa­
ra Ia odihnă, in tabere, peste
.600 de copii. Sănătatea copii­
lor in regiunea noastră este în­
C O P I I Igrijită şi ocrotită de 74 medici
pediatri.
Grija neobosită a statului nos­
tru se manifestă din plin şi în
crearea de condiţii tot mai bu­
ne de studiu copiilor de la ora­
şe şi sate. Incepînd cu anul 1960
s-a introdus gratuitatea com­ *
pletă a manualelor şcolare pen­ F.
tru toţi elevii de la clasa a I-a
pînă la clasa a Vil-a inclusiv.
In anul şcolar 1961 — 1962, va­
loarea manualelor şcolare distri­
buite gratuit elevilor din şcoli­
le regiunii noastre se ridică la
peste 2.500.000 lei.
Pentru dezvoltarea învăţămîn-
tului de toate gradele din re­
giunea noastră s-au prevăzut
pentru anul 1962 alocaţii din bu­
getul de stat de peste 109 mi­
lioane lei, cu 18,5% mai mult
îi*.decît în 1961, bursele studenţi­
lor şi elevilor pe anul 1961 —
1962 se ridică la suma de aproa­
pe 4 milioane lei.
Nu acelaşi lucru se poate spu­
ne despre viaţa şi soarta copii­
lor din ţările capitaliste şi co­
loniale unde din nefericire mai
sînt milioane de copii care în­
că din leagănul copilăriei sînt
sortiţi foamei şi mizeriei.
In Spania franchistă, de exem­
plu, peste 3 milioane de copii
de vîrstă şcolară sînt lipsiţi de
posibilitatea de a merge Ia scoală.
Ilustrativă, pentru ţările ca-
Vineri 1 Iunie 1962
pitaliste, este si­ Hunedoara se pre­
tuaţia din Italia
—ţară cu tradi­
ţională cultură.
Statistica oficia­
lă arată că, in
caţii americane, cu caracter
imoral şi dăunător. In fiecare
săptămînă apar 6.000.000 de noi
exemplare de reviste in care
afacerismul şi desfriul sint ri­
dicate în slavă. Ca rezultat: în
fiecare an, peste 20.000 de ti­
neri italieni, minori, sint aduşi
pe banca acuzaţilor pentru de­
licte şi crime săvirşite sub in­
fluenţa romanelor poliţiste şi
a vieţii pe care le.o hărăzeşte
regimul capitalist.
în S.U.A., peste'un milion de
copii de vîrstă şcolară nu pot
beneficia de dreptul la învăţă-
tură. în ţările coloniale şi de­
pendente marea majoritate a
populaţiei este analfabetă, une­
ori chiar peste 90 la sută.
Acestea sînt numai cîteva
exemple din viaţa de mizerie a
copiilor din ţările capitaliste.
Cîte suferinţi nu poartă în ini­
mile lor părinţii acestor . copii,
şi cită deosebire există între
viaţa acestora şi a copiilor din
ţările socialiste; ‘'
Iată de ce, copiii noştri tre­
buie să înveţe încă din primii
ani ai vieţii să preţuiască şi să
respecte munca. O dată cu pri­
mele noţiuni despre viaţă, tre­
buie să afle cit de frumoasă, cit
de bogată e ţa ţa noastră.
.Copiii noştri trebuie să ciihoa-
scă trecutul de luptă al poporu­
lui, să ştie că dacă viaţa lor se
deosebeşte de copilăria tristă,
plină de umilinţe şi lipsuri a
părinţilor lor. aceasta se dato-
reşte luptei neobosite a parti­
dului care a .ştiut să conducă
poporul pe drumul socialismu­
lui.
Pentru a asigura o generaţie
sănătoasă, pregătită pentru via­
ţă, e necesară o muncă plină
de răbdare şi dragoste. Acea­
stă muncă începe cu îngrijirea
sănătăţii copilului, cu deprin­
derea unor bune obiceiuri, cil
controlul permanent al activi­
tăţii lui.
Părinţi, arătaţi copiilor voş­
tri tot ce se construieşte pen­
tru prezentul şi viitorul lor, po-
vestiţi-le trecutul şi ajutaţi-i să
înţeleagă că sînt cetăţeni ai erei
comunismului, in care viaţa şi
viitorul lor este plin de fericire.
Sub conducerea partidului
nostru, Înrolaţi în marele front
al păcii în frunte cu Uniunea
Sovietică, să facem totul ca să
zădărnicim planurile celor ce
vor să înăbuşe pacea in lume.
Apărînd pacea, apărăm viaţa
copiilor noştri !
NOŞTRI
i
iii
îi*.
!ii
(i
K
F Ca să crească-nvăpăiaţi
îţi
ifc
iii
i)t — Uite cine a ven it!
!ii Haideţi să-l vedem un pic !
iii — Ce frumos e... şi gătit...
iii — Dar ce mic e, vai, ce m ic !
$ Dar păpuşa Viorica ?
i Ce drăguţă-i. mititica !
iii
PnVLVTARt UlN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! C u p lan u l în d e p lin it ritm ic şi la to ţi indicii
in interiorul ziarului R ăm înerea in urm ă
trebuie recu p erată
N. I'IRCOB: De ce nu se res­
pectă graficul de executare a con­ La i.F. Haţeg lucrează oameni ini­ toată atenţia aprovizionării cu măr­
strucţiilor zootehnice ? moşi, pricepuţi- Anul trecui, colectivul furi a punctelor dc lucru mai depăr­
acestei întreprinderi a obţinut succese tate. E adevărat însă că nici condu­
ARON CRI STEA : O nouă pro­ care l-au situat intre unităţile frun­ cerea întreprinderii nu a insistat su­
moţie de meseriaşi .de mină
O fază raională şi cîtevă învăţă­
minte (pag. 2-a).
PETRE FARCAŞIU: Mai multă taşe ale Direcţiei regionale a economiei ficient în această problemă... Şi apoi.
atenţie şi respect faţă de călători. forestiere. nici spaţiul locativ în sectoare nu-i
4 pagini 20 bani A. NIGULESCU : „Cărbune mult, Anul acesta in schimb, la Haţeg au folosit raţional.
dar şi buni“ (pag. 3-a).
fost înregistrate rezultate slabe. L a . Aşadar încă un motiv... care nu mo­
slîrşitul a patru luni de muncă, bi- tivează.
: lanţul activităţii forestierilor indică he- Există şi alte cauze pentru care ia
reaîîzarea planului de producţie, a I.F. Haţeg s-a înregistrat o serioasă
productivităţii muncii şi a preţului de
cost. Dc fapt, Ia preţui de cost s-a în­ rămînere in urmă. Utilajele nu au o
registrat o depăşire de 541.000 lei, iar folosire raţională. De ce? Pentru că au
lipsit cărăuşii, pentru că unii maiştri
productivitatea muncii a fost realizată
La şcoala de ca­ • doar, în proporţie de 92 la sută. de exploatare nu întreţin şi nu folo--
lificare a I.G.S. sesc bine utilajele, peniru că lipseşte
Gum se explică acest insucces? personalul calificat. Să analizăm aceste
gătesc sute de vii­ Discutind despre această chestiune justificări.
tori constructori. cu diverşi factori de răspundere de la
întreprindere, afli o mulţime de „mo­ Lipsa cărăuşilor se daforeşte în mare
IN FOTO: Co­ tive", care mai dc care mai „argu­ parte conducerii întreprinderii. Şi iată
munistul Zacea Ion, mentate“. In general se dă vina pe na­ de ce. E drept câ s-au făcut contracte
explică unui grup tură.- „Anul acesta am avut o iarnă . cu diverse gospodării agricole colecti­
de elevi sudori c- capricioasă — ne spunea tov. inginer ve pentru închirierea atelajelor. Trebuie
eclrici şi autogeni şef. Ea ne-a dat ¦mult de furcă“. In- precizat însă că s-au încheiat con-
modul dc îmbinare • discutabil, iarna n-a fost uşoară şi ca traefe cu gospodării din alie regiuni.
prin sudură în atare acesta c un moiiv ca realizările Se apreciază că în regiunea noastră
unghi a fermelor să fi fost mai mici decît cele din nu se pricep oamenii ta cărăuşie în
pentru acoperişul .anul trecut.'N um ai'că, motivul acesia m unţi!! Fireşte, atela jele din alte re­
unei hale. nu poate să justifice întreaga rămî- giuni vin mai greu, ba uneori nu vin,
nere în urmă. Dc fapt/ chiar inginerul fiindcă e departe. Şi aceasta in vreme
, şef al întreprinderii spunea mai tîrziu ce o parte dîn atelajele din regiu­
că „ne facem vinovaţi că nu ne-atn nea noastră stau nefolosite. Găci orice
orientat bine în ce priveşte pregătirea s-ar spune,, sînt şi Ia noi oameni care
condiţiilor peniru realizarea planului sc pricep ,ia cărăuşie.
în acest an. Am crezut că vom avea Să vedem ce-i cu lipsa personalu-
aceleaşi. condiţii atmosferice ca anul , lui calificat. întreprinderea a fost do^
¦trecut 1“. , ¦ tată — bineînţeles, la cerere cu
Fără disşuţic această afirmaţie eli- , n o i, fierăstraie „Drujba". In schimb
• mină orice comentariu. acestea stau nefolosite peniru că...
Se mai motivează nerealizarea pia­ . n-are cine să ic manipuleze. Dar de
ce nu s-au pregătit oamenii ? E aşa
Atenţie sporităexecutării lucrărilornului prin ¦fluctuaţia personalului. Şi de greu ? Doar şi Ia Haţeg sînt ingi-
de întreţinere a culturilor aşa este: există fluctuaţie. Oamenii , nori care cunosc, bine aceste utilaje
vin, lucrează un timp şi apoi pleacă. şi deci se putea organiza pe plan lo­
cal un curs de calificare. Se pare însă
Cum e şi normal asemenea situaţii
creează greutăţi în activitatea între­ . că s-a aşteptat să rezolve D.R.E.F.-ul
prinderii. Dar de ce există fluctua­
ţie în rîndurile muncitorilor? Pen­ această problemă. Numai că rezolvarea
Praşila l-a term inală la toate cu ltu rile Rezultate bune tru că întreprinderea nu depune su­ a venit cam tîrziu. Se va deschide
ficient interes pentru asigurarea ce­ un curs de calificare la Orăştie în
Corespondentul nostru tov.FrUhn Ernest, ne informează eu Ia G.A.C. din Ruşi lor mai bune condiţii dc mun­ luna iunie, •care va avea o durată dc
la trupul din Vingard aparţinător G.A.S. din Peireşti, au fost că şi de viaţă. La gurile de exploata­ trei luni. Prin urmare oamenii care
terminate lucrările de întreţinere la toate culturile. Pînă la Cu deosebită însufleţire mun­ re se desfăşoară c slabă muncă., poli­ vor fi calificaţi vor putea lucra abia
data de 30 mai, aici s-a executat prima praşilă pe întreaga cesc la executarea lucrărilor de tică de m asă; o carte, un ziar, o prin septembrie!
suprafaţă cultivată cu sfeclă furajeră, iar pe cele 00 ha. cu întreţinere. a culturilor şi co­ audiţie muzicală, c greu de găsit aco­
porumb pentru boabe (30 ha. destinate producerii a cîte 5.000 lectiviştii din satul Ruşi. lo. Agitaţia vizuală îi de asemenea Aşadar sînt muife motive cu care
kg. boabe la ha.) şi 16 ha. eu porumb pentru siloz, s au făcut slabă. Şi aprovizionarea cu mărfuri se justifică nerealizarea planului. Se
lucrări cu sapa rotativă şi cîte o praşilă manuală pe rînd. Participînd în mare număr la şi în special cu produse alimentare puteau obţine realizări frumoase, dacă
lucru în eîmp, ei au reuşit să c deficitară. Anul acesta, de pildă, au s-ar fi depus suficientă străduinţă, daca
în vie (26 ha. pe rod şi 14 ha. plantaţie nouă), s-a execu­ plivească griul de pe 107 ha. şi lipsit în rnuifc rînduri zarzavaturile, toţi inginerii, ar fi lucrai mai mult
tat sapa mare şi prima praşilă, iar de ieri s-a început stro­ pînă la 20 mai să aplice prima preparatele proaspete de carne. Or, sc la gura dc exploatare şi mai puţin
pitul. praşilă pe toate cele 10 ha. cu ştie că asemenea produse se, găsesc Ia sediu. Prea tîrziu nu-i nici -actim.
cartofi. De la data amintită.s-a în oraşele regiunii noastre, în depo­ Dc fapt, în ultimul timp se lucrează
Bune rezultate la efectuarea lucrărilor dc întreţinere s-au început praşila porumbului, lu­ zite . Singure însă nu pof ajunge la mai bine. In orice caz condiţii pen­
obţinut şi la G.A.C. din aceeaşi localitate. Pînă la data amin­ crare executată pînă acum pe forestieri. De acestea, vinovate se fac tru recupererea rămîncrii în urniă exis*
tită, colectiviştii de aici au executat prima praşilă pe întreaga mai bine de 20 ha. tă. Numai că ele trebuie folosite ra­
suprafaţă cultivată cu cartofi, floarea-soarelui, sfeclă furajeră şi organele cooperaţiei dc consum care ţional, cu pricepere.
(70 ha.) şi pe 120 ha. cu porumb. De asemenea, pe 49 ha. cu Rezultate din cele mai bune uneori, din comoditate, nu acordă
viţă de vie s-a executat sapa mare. la efectuarea lucrărilor de în­ Ing. N. ANDRONACHE
treţinere a culturilor au obţinut
colectivistele Victoria Danciu.
Saveta Bîrceanu, Tiberia Dum-
buleu si Sofia Vîtca, toate din
F ier v e c h i p e n tru oţel nou
Prin munca depusă la executarea acestor lucrări, ăiău'ev^’; ^ - ‘'etii^jja fci6itffitiSă"j‘>diî"'coîhiIh1stă* .ATial- Wtcut tiriiiTit dîn :'Valea Jîn*""' sc şi "în "'acest- ari: F in a ' acum fierul
denţiat colectiviştii Ioan Similie, Gheorghe Baciu, Io,an Todea Jica Fctroiescu. Iui au expediat oţelăriilor 3,000 tone vechi predat I.C.M.-uluî de tineri se
si Ioan Tonea, din brigada condusă de Ioan Ceteanu. ELENA BĂLŢEANU fier vechi. Muncind cu avînt sporit ei aproximează la 1.000 tone. 1
corespondentă au reuşit să obţină realizări frurnoa- A. MATEI (corespondent) ;
Pe ogoarele G.A.S. din Sîntămăria
Iu săptămînă care a două stropiri împotriva mai scăzută, lucrătorii de FURNALUL MVA F O S T O
trecut, lucrările de între­ dăunătorilor. In prezent la G.A.S. Sîntămăria au
ţinere a culturilor la se .ucrează la prăşitttl ce­ însilozat peste 40 tone se­
G.A.S. din Sîntămăria lor 130 ha. cultivate cu cară masă verde. De ne
s-au desfăşurat din plin. porumb pentru siloz. Pra­ locul de unde s-a recoltat Furnalele din secţia nr. 1 a Com­ la fata locului au sosit secretarul In ajutorul lui au venit şi lăcătuşii
Pe cele 130 ha. cu porumb şila mecanică s-a făcut
pentru boabe s-a executat pe întreaga suprafaţă, iar secara furajeră (13 ha.), binatului siderurgic Hunedoara îşi organizaţiei de bază, şeful secţiei din echipa condusă de tovarăşul
praşila mecanică şi ma­ cea manuală pe 90 ha. s-a însămînţat porumb
nuală. Aceleaşi lucrări furajer în amestec cu continuau în mod obişnuit moşul. De furnale, maiştri, muncitori de la în­ Gheorghe Guman.
s-ati executat şi pe 30 Pentru a completa hra­ mazăre.
sus dc pe platforma de încărcare, treţinere. Condiţiile în care trebuia Greu, dar reparaţia, a fost exe­
minereul introdus in furnale trecea să sc muncească pentru înlăturarea cutată într-un minimum de timp,
ha. cultivate cu .cartofi, na animalelor atunci cînd F. P. prin cuvă, pîhtece, etalaj şi apoi defecţiunilor ivite erau grele: se aşa cum nimeni nu sa aştepta. Oa­
cărora li s-au făcut şi producţia de iarbă va fi corespondent ajuns în zona de topire lua .,naş­ cerea să se lucreze la temperatură menii au reuşit sa înlocuiască discul
sm tere“ fonta ce se scurgea încet, in- înaltă. înlr-o atmosfera îmbibată da ars de la. şuberul cauperului nr. 12
ccl in creuzet. Totul se desfăşura gaz, la marc înălţime. Asemenea în circa 20 de minute. Furnalele au
înainte de termen normal. Furnalele funcţionau din greutăţi nu au împiedicat insă pe primit, apoi. din plin aerul cald ne­
plin... oameni să ia hotărîrea şi să treacă. cesar bunei lor funcţionări.
Desfăşurind larg întrecerea trecerea cu celelalte sectoare. Dc la canperttl nr. 12 sc anunţă de îndată la înlăturarea defecţiunii. Colectivul secţiei de întreţinere,
socialistă, colectivul sectorului Cele mai bune rezultate au
însă un deranjament. Unul dintre Comunistul Mihai Biemel, s-a urcat avînd în frunte pe comunişti, dove­
de exploatare Oaşa din cadrul fost obţinute la parchetul Gin-
I. F. Sebeş a raportat îndepli­ gerle în cadrul căruia indicii de discurile şuberului acestui cauper a ca curaj sus pc conductă. A început dind îndrăzneală, abnegaţie în înde­
ni, .a planului de producţie pe utilizare a masei lemnoase la
luna mai cu 10 zile mai devreme. fag au crescut cu 22 la sută fost ars. Din această cauză se pier­ repararea. A lucrat o vreme dar ga­ plinirea sarcinilor, a înregistrat in
Prin obţinerea acestui impor­ faţă de plan.
tant succes, sectorul respectiv deau. cantităţi mari de aer cald. zul, temperatura înaltă nu i-att dat acest fel, un nou succes. Datorită
C. BODEA
Orice întîrziere, în înlăturarea aces­ pace. A coborît. Locul lui a fost muncii lor, furnalele au mers din
tui deranjament ducea la pierderi se­ însă luat de îndată da alt comunist: plin, s-a înlăturat orice posibilitate
rioase d in , producţia de metal. Tre­ loackim Tocaci. Şi el a continuat dc oprire sau reducere a mersului.
buiau deci luate măsuri, trebuia in­ să lucreze peniru schimbarea discu­
tervenit urgent. Anunţaţi dc aceasta, lui. ars de la şuberul acestui cauper. GH. CALINESCU
se situează pe primul loc în în­ corespondent
Ursulache-i bosumflat, — Vrei de-acum să fii a mea? Macii trebue udaţi. :
Vai, de ce l-aţi supărat? Vezi, răţoiul Buburuz Asta ştie orişicine
Cum mai ride către urs ? Şi o ştiu şi eu prea bine. !
Haide să-l chemăm încoace, Şi motanul, şi trompeta, Zugrăvit pe stropitoare (
Poate vrea ca să se joace. Toba, puii, bicicleta, ,Rîde tare bunul soare; i
Dacă-i mai stropesc niţel, \
Şi-încă toate cite-or fi Macii-or ride-n zori la fel.
S-o întrebi încet, aşa: Ale voastre sînt, copii!
. , Foto: I. TEREK
TEXT: GEORGE RADU
rz '-' Fî-' rg-Fii v gj f=n^ î-rv-rv f^-fs-f^-f^-f^-f^ - fz j