Page 6 - 1962-06
P. 6
psf- 5 vrvmut; 'sovm iT m in.ot Nr. 2313
«JMIHB58MIÎ^TCS6»W«SQ5TOJC»î»^r)r2Z^îCa^m‘B?^?iÎ'
s p re o m u n că şi m a i ro d n ic ă
Ânallzlnd activitatea desfăşu Aşa de pildă., comisia permanen podărire comunală şi-a propus usm n
rată de comisiile permanente tă învăţămînt şi cultură a stu în mod cu totul general să stu
de pe lingă sfatul popular al diat şi a făcut propuneri în dieze folosirea resurselor locale Lucrări social-polifice
raionului Alba, în perioada care problema asigurării spaţiului la construcţiile locale.
a trecut de la alegerea lor şi necesar pentru clasele V-VII din şi economice
pînă în prezent, se poate spune mediul sătesc. Cînd s-a luat în Mal rău este că unele comisii
că In bună parte au reuşit să studiu această problemă, mem permanente nici acum nu şl-au HOTĂR1REA COMITETU
obţină unele rezultate. Cei 55 brii comisiei respective au fost întocmit planuri de muncă pe LUI CENTRAL AL PARTI
deputaţi, membri ai comisiilor repartizaţi pe comune. Fiecare trimestrul II — deşi practic au DULUI MUNCITORESC RO-
permanente, au căutat ca prin după ce a analizat situaţia exis trecut două luni din acesta. M1N ŞI A CONSILIULUI DE
munca lor, prin studiile şi pro Apoi, în majoritate, membrii MINIŞTRI AL REPUBLICII
tentă în comună a prezentat o comisiilor se intîlnesc doar la POPULARE ROMINE CU
punerile făcute asupra diferi informare comisiei permanen sesiunile sfatului popular. Cît PRIVIRE LA REDISTRIBUI
te, în baza cărora s-au făcut despre şedinţe de lucru cu ac REA CADRELOR DE SPECIA
telor probleme să vină în spri tivele lărgite nu se poate spune LIŞTI DIN AGRICULTURA.
propunerile către comitetul exe- nimic ; ele nu se ţin. HOTĂRÎREA C.C. A L P.M.R.
jinul activităţii sfatului popu ŞI A CONSILIULUI DE M I
Tot atît de adevărat este şi N IŞTR I AL R.P.R. PRIVIND
lar, să-l ajute in rezolvarea sar faptul că dacă aceste comisii DEZVOLTA REA ŞI ÎMBUNĂ
permanente nu s-au ridicat la TĂŢIREA 1NVATAM IN! U-
cinilor curente. La aceste ac nivelul sarcinilor ce le reveneau LUI AGRICOL. Editura poli
o vină revine şi comitetului e. tică, 32 pagini — 0,45 Ici.
ţiuni comisiile permanente au xecutiv al sfatului popular ra
ional Alba. Acesta nu le-a
atras un activ lărgit, format din Din acfivifatea acordat tot sprijinul necesar,
nu a căutat să le mobilizeze In
77 tovarăşi conducători de în comisiilor permanente desfăşurarea unei activităţi tot
treprinderi şi instituţii, colec mai rodnice. Or, însăşi activita
tea proprie a unor comisii per
b5«: Ut La dispensarul circumscripţiei sanitare din comuna Miercurea, me tivişti şi alţi oameni ai muncii. cutiv. Propuneri asemănătoare, manente de aici, care au venit LEGE CU PRIVIRE LA ÎN
dicul pediatru Vilcu Viorica depune o rodnică fi vie activitate, in rin- Comisiile permanente şi-au în pe baza studiilor făcute, au cu propuneri la comitetul exe FIINŢAREA CONSILIULUI
prezentat comitetului executiv cutiv al sfatului popular, a de SUPERIOR AL AGRICULTU
dtnile copiilor fi colectiviştilor. tocmit cu regularitate planuri al sfatului popular raional şl monstrat ce ajutor substanţial RII Şl A CONSILIILOR A -
Aspect din activitatea zilnică a medicului. de muncă trimestriale in care comisiile permanente buget-fi- pot da ele în activitatea eco GRICOLE REGIONALE Şl
(FOTO — Agerpres: N. BONDAR). şi-au prevăzut o serie de proble nanţe în legătură cu descope nomică, socială şi culturală a RAIONALE. Editura politică,
me de studiu importante pentru rirea de noi resurse financiare raionului. Tocmai de aceea este 32 pagini — 0,35 Ici.
activitatea din raion. In multe la bugetul local, comisia per necesar ca In viitor să se dea
cazuri în urma studiilor făcute manentă sănătate şi prevederi mai multă atenţie planificării C. Mitea, ÎNGRIJIREA M A
şi a propunerilor scrise prezen sociale, privind starea Igienei muncii, selecţionării celor mai ŞINILOR — O ÎNDATORIRE
tate comitetului executiv al sfa în unităţile comerciale şi ate importante probleme care să fie PATRIOTICA. Editura politi
tului popular raional s-au luat lierele cooperaţiei meşteşugă studiate, mobilizării In diferite că, 64 pagini — 0,S5 lei.
măsuri deosebit de eficace in reşti şl altele. acţiuni a tuturor membrilor
diferite domenii de activitate. acestora — deputaţii — cit şi A. Mircescu, SA FOLOSIM
a activului lărgit. M AŞINILE DIN PLIN. Edi
l o La Oficiul P. T. T. R. ANGAJAMENTUL M B : peşti 4.000 De asemenea, în cadrul fiecă tura politică, 40 pagini — 0,75
[ Ghelar s-a depus o mun- rei sesiuni au fost prezentate V. FURIR lei.
[ că intensă pentru co'.ecta- corapoarte prin care s-au anali
zat anumite stări de lucruri şi 3 IUNIE 1962 •ic
s r.u făcut propuneri de reme Programul I : 6,00 Melodii distrac
(. rea a cit mai multe abo- pe cap de vaoă furajată diere a lipsurilor şi îmbunătăţi tive ; 6,30 Muzică populară romîncas- A. Bălcanu, C O N ŢIN U T Şl
C namente. Printre factorii că ; 7,15 „Tineret, mîndria ţării“ — FORMA IN ARTA. CONTRI
C poştali care s-au eviden rea activităţii viitoare. Cora program de cîntccc ; 7,30 Dansuri BUŢIE I.A DEZBATEREA
poarte au prezentat şi comisia simfonice ; 8,00 Şcoala şi viaţa ; 8,20 PROBLEMEI. Ediţia a ll-a
ţiat in această acţiune se permanentă agricolă, în proble Potpuriuri de estradă ; 9,30 Teatru la Coperta: P. Vulcăncscu. Editu
ma construcţiilor în G.A.C. şi microfon pentru copii : „Se caută un ra ştiinţifică, 192 pagini !
numără tovarăşii Ion Sta- Despre o tradiţie în creşterea ani temeinic instruiţi. La repartizarea pe „Augusta“ etc. îngrijitorii-mulgători procurări de animale, comisia fapt deosebit“, scenariu radiofonic de numeroase ilustraţii — 6,25 Ici.
malelor de producţie nu poate fi vor ioturi am ţinut seama de producţia fie fruntaşi Ioan Lasou şi Vasile Vinersar permanentă de gospodărire co Alexandru Adrian ; 10,30 Prelucrări
matoiu cu 252 abonamen ba la trupul din Vingard, aparţină cărei vaci comasîndu-le tot pe baza au realizat in amil trecut cîte -I.S00— munală în legătură cu modul de folclor ale unor compozitori din •ic
te colectate, Aglaia Clie- tor G.A.S. din Petrcşti. Pînă în anul acestui criteriu. 6.100 litri lapte, ceea ce lc-a adus şi în care se desfăşoară lucrările ţări socialiste; 11,30 Vorbeşte Mos
bac cu 214 şi Petru Pre 19G0 aici nu se creştea decît tineret lor un spor de 250—300 lei venit lunar. de electrificare etc. cova ; 12,00 Interpreţi de muzică uşoa /. Allcraş şi alţii, M AN U AL I
da cu 196. bovin care era dirijat spre trupurile Pentru fiecare lot, chiar pentru fie ră ; 13,10 Dc toate pentru to ţi; 14,05 DE ELABORATOR CLINIC
din (Silnic şi Petrcşti unde gospodăria care animal în parte, au fost stabilite Invăţind din experienţa anului tre Cu toate acestea nu se poate Muzică populară romîncască îndrăgită Editura medicală, 1218 pagini
PAVEL BLAGA ] avea mari ferme de vaci. Din toamna raţii ştiinţific întocmite. In raţia va cut, primul an în care ne-am îndelet spune că activitatea comisiilor dc ascultători ; 15,05 Muzică de es — 85 Iei (pergamoid).
anului 1960 insă, pe măsură ce secto cilor de la care se realizează o produc nicit cu creşterea vacilor de lapte, am permanente s-a ridicat la nive tradă ; 15,30 La şezătoare ; 16,10 Cîn-
• Factorul poştal Adam - rul zootehnic al gospodăriei s-a dez ţie zilnică de 20 litri, bunăoară, in luat măsuri din cele mai eficiente lul sarcinilor ce le revin. Şi tece ; 16,25 Program de muzică popu J O fra S ÎB G M F fE K
Dinşoreanu de la Oficiul 1 voltat, a fost înfiinţată şi la Vingard pentru ca în acest an să obţinem o aceasta pentru că ele nu au des- lară romîncască ; 17,00 Muzică uşoa
r.T.T.R. Orăştie, pe lingă c fermă de vaci. tră cîte 5 kg. concentrate, 3 kg. şro- producţie mai mare de lapte decît în făşurat o muncă perseverentă. ră interpretată dc Dario Moreno ; 3 IUNIE 1962
faptul că e fruntaş în anul trecut. Ne-am preocupat în pri Răsfoind planurile de muncă ale 17.15 Concert de muzică din ope DEVA : Poveste sentimentală — ci
munca de colectare a abo S-a pornit cu numai 60 de capete, turi, 2 kg. tăriţc, 30 kg. siloz dc po mul rind de asigurarea bazei fura mai tuturor comisiilor, se observă rete; 17,45 Piese pentru harpă in nematograful „Patria“ ; Intre două
namentelor. pune mult cu atitea pentru cîtc erau create con rumb, 15 kg. siloz de mazăre şi 6 kg. jere necesare. Aceasta consta din pro terpretate de Liana Pasquali; 18,00 Mu iubiri — cinematograful „Ftlimon
diţii de adăpostire şi asigurate posibi linuri naturale sau dc trifoi. Gclor care ducţia de pe 60 ha. păşune, 50 ha. că se includ in ele prea multe zică dc estradă; 18,25 Muzică; 19,15 Mu Sirbu" ; — Căluţul cocoşai — ci
suflet in întreaga sa acti lităţi corespunzătoare dc furajare. dau 16—18 litri li se aplică în raţia fineţe naturale. 10 ha. cultivate cu probleme, iar de multe ori a- zică populară romînească; 19,35 „Melodii, nematograful „Grădina de vară“ ;
vitate. Scrisorile şi zia zilnică cu 1 kg. concentrate, 10 kg. trifoi, 16 ha. cu porumb pentru si cestea sint puse la general, melodii“ — emisiune dc muzică uşoa HUNEDOARA : Frumoasa Lurette —
rele din sectorul lui ajung Exemplarele cumpărate fiind de rasă, siloz de porumb, 5 kg. siloz dc ma loz, ! ha. cu sfecla furajeră etc. şi, in uneori chiar fără a se ţine sea ră romîncască ; 20,00 Teatru la mi cinematograful „Victoria" ; In noaptea
principala noastră preocupare a fost zăre şi cu 2 kg. (în mai puţin decit plus, din cantitatea dc concentrate de ma de sarcinile curente ale sfa crofon, premiera „Intîlnire lingă mă de ajun — cinematograful Stadionul
la timp la destinatari. rldar de la început să realizăm de la ccior din prima grupă, iar vacilor care care vom avea nevoie pentru vaci, iu tului popular. Ba chiar în unele lini“ — adaptare radiofonică după Corvinul; SE BEŞ: Cinci zile şi cinci
10AN CIOLOCOI ele o producţie cit mai mare de lapte. dau 12—M litri lapte zilnic raţii mai perioada dc stabulaţie precum şi pen cazuri sint incluse in plan pro comedia scriitorului sovietic A. Larev; nopţi — cinematograful „Progresul“ ;
In acest scop, o deosebită atenţie am reduse, în raport de producţia respec tru cele 126 capete tineret bovin pe bleme care in mod normal revin 21,11 Muzică dc dans; 21,45 Inter Cenuşăreasa — cinematograful „M.
« Cetăţenii din satul Va acordat asigurării unei baze furajere'* tivă. care-! creştem aici. secţiunilor sfatului popular. preţi de muzică populară romîncască, Sadoveanu“ ; P E T R O ŞA N I: Casa
de calitate .şi în cantităţi îndestulă Aşa, de pildă, comisia perma laureaţi ai concursurilor internaţionale surprizelor — cinematograful „Al.
lea Iepii, raionul Orăştie, toare, furajării raţionale a vacilor — Multă atenţie am acordat şi acor Aş vrea să ‘subliniez şi fapini că nentă sănătate şi prevederi so de tineret : ţambalistul Toni Iorda- Sabia" ; Agentul X-25 — cinemato
in funcţie de producţia şi greutatea fie dam administrării hranei la ore fixe, pentru cn îu perioada dc primăvară ciale şi-a prevăzut pentru tri chc ; 22,30 Muzică dc dans. graful „7 Noiembrie" ; ALBA IU LIA:
sub îndrumarea ăeputatu- cărui exemplar. Pentru realizarea aces in cile doua tainuri pe zi, fapt care şi de vară să avem asigurată o can mestrul I a.c. să controleze dor Programul ll : 8,00 Program inter Post-reslant — cinematograful „Vic
tui din urmă obiectiv, cele 60 de vaci contribuie Ia formarea reflexelor" con titate cit mai mare dc masă verde, am mitoarele unei instituţii din oraş pretat de orchestre dc mandoline ; 8,30 toria" ; Erupţia — cinematograful
r lui ioan Gavrilă. au exe- au fost repartizate pe loturi de cîte diţionate ale animalelor. Respcctînd cu curăţit şi îngrăşat prin tîrlire întrea iar comisia permanentă de gos- Clubul voioşiei ; 10,30 Revista presei „23 August"; O RĂ ŞTIE : Muzican
l'2 capete şi dale .-»pre îngrijire unor stricteţe programul dc îngrijire şi liră- ga suprafaţă de păşune, iar pe 20 ha. străine; 10,38 Muzică uşoară; 11,00 tul orb — cinematograful „V. Roai-
^ cutat lucrări de desfunda- lucrători pricepuţi în creşterea anima nire a animalelor, lucru controlat zil cu fineţe şi 16 ha. cu trifoi s-au apli Program muzical pentru oamenii tă" ; Artistul — cinematograful „Fla
lelor după ce în prealabil aceştia au fost nic dc către brigadierul zootehnic, am cat pentru îngrăşare 60 tone urină muncii aflaţi la odihnă ; 12,15 Cin- căra" ; SIMERIA : Săritură în zori
[ rea unui şanţ pe lungimea reuşit să realizăm în anul trecut o diluată. tcce şi jocuri populare romîncşti ; — cinematograful „/. Pintilie"; H A
producţie medie dc peste 3.600 litri 13.15 Muzică populară romîncască şi ŢEG : Zece paşi spre răsărit — ci
de 120 m .l, repararea unui lapte pe cap de vacă furajată, cu un Măsurile pe care !c-ain luat, îngri a minorităţilor naţionale ; 14,30 Cine nematograful „Popular“ ; BRAD :
procent dc 3,0 -1 Ia sută grăsime şi jirea atentă şi hrănirea ştiinţifica pe ştie cîştigă ; 16,30 Muzică de balet; Puştiul — cinematograful „St. îoşie“ ;
podeţ şi confecţionarea Ciire o asigurăm vacilor dc lapte s-au 19.00 Emisiune pentru marinari ; 19,30 LONEA : Evdokia — cinematograful
la nivelul preţului de cost planificat. concretizat în rezultate din cele mai Din folclorul popoarelor ; 20,05 Mu „Minerul“ ; TEIUŞ : Străzile au amin
unei punţi. zică de dans ; 22,00 Album de ro tiri — cinematograful „V. Roaită“ ;
La obţinerea producţiei amintite o manţe. Z L A T N A : Lumină la fereastră —
In fruntea acestor ac Buletine de ştiri şi radiojurnale : cinematograful „Muncitorul“ ; ILIA :
7.00 ; 13,00 ; 22,00 : 23,52 (programul Două vieţi (seria l-a şi a II-a) —
ţiuni s-au situat cetăţe I) ; 7,50 ; 14,00 ; 18,00 ; 20,00 ; 23,00
nii Cri.şan Ioan, rAdam Ni- (programul II). cinematograful „Gh. Doja" ; 'APOL-
colae, Lupuţ Simion, Mo- DUL DE SU S: Leon Garos îşi caută
prietenul — cinematograful „25 Au
L can Ioan. Ciucian Petru, gust".
1 Gavrilă l'o-a--n----ş-.-a.
l
C JUDE P. IOAN
--w contribuţie de mare importanţă au bune şi în acest an. Dc la I ianuarie
adus-o îngrijitorii-mulgători, cei pe si pînă în prezent noi am realizai o
S u p ra îo n a j d e 3 9 5 to n e scama cărora am dat animalele gospo producţie medie de aproape 1.800 li Muncă patriotică
dăriei. Aceştia, fiind cointeresaţi să ob tri lapte pe cap de vacă furajată. Sa pepiniera siivică
Mecanicii depoului 6.F.R. Simeria se de 395 tone pe rula Simcria-Coşlarin. ţină producţii cît mai mari de lapte Acest lucru ne întăreşte şi mai mult
străduiesc ca prinfr-o îngrijire atentă în misiunea ce a îndcpliniţ-o cu succes, (ei sînt retribuiţi în raport de pro convingerea că pe întregul an pro Mobilizaţi de către comitetul
a locomotivelor şi efectuarea la timp a el a primit un preţios ajutor din par ducţia realizată) aplică întocmai indi ducţia ce o vom obţine va depăşi U.T.M. din gospodărie, în tim
defecţiunilor ce apar, să folosească din tea regulatorului de circulaţie Ioan caţiile ce li se dau cu privire la în 4.000 litri lapte pe cap de vacă fura pul lor liber, 51 tineri de la
plin capacitatea maximă de tracţiune grijirea, furajarea şi adăpatul vaci jată. Acesta-i de fapt angajamentul G.A.C. din Daia au efectuat un
a maşinilor. Printre aceştia se număr: Gliiroşea, care ia asigurat cale litieră, lor. Şi munca lor, după cum bine se tuturor lucrătorilor de Ia ferma noas număr de 155 ore de muncă
şi mecanicii! Constantin Gibian, care vede, este încununată de succes. De tră de vaci, angajament pentru reali patriotică la săpatul puieţilor
e remorcat ieri un tren cu supratema i pe tot parcursul. la unele veci cum sînt „Ţiiri", „Paula", zarea căruia vom face tot ce ne stă de salcîm şi stejar din pepinie
în putinţă, fiind convinşi că în telul
FL. URICAN
corespondent
acesta ne vom aduce o contribuţie tot ra silvică (1,5 ha.). UZINELE
mai de preţ la buna aprovizionare a Prin munca depusă s-au evi
oamenilor muncii de la oraşe, la ren denţiat tinerii Raveca Darnian, METALURGICE
tabilizarea gospodăriei noastre. Ana Besoi, Iacob Hăprian şi CHIMICE ZLATNA
FRUHN EIÎNEST Gheorghe Traian.
responsabilul trupului Vingard ANA TIBU raionul Alba, regiunea (
din cadrul G.A.S. Petrcşti
corespondentă Hunedoara ?
examene m: VIND IMEDIAT
In fiecare an, şcoala profesio nat, în faţa agregatelor. In de meseria aleasă, de viitoarea din stoc supranormativ,
nală ce funcţionează in cadrul acest fel elevii au avut un bun activitate in producţie. direct solicitanţilor, urmă
Grupului şeoiar al Combinatu prilej de a face o şi mai strinsă toarele materiale :
lui siderurgic hunedorean tră legătură între cunoştinţele teo Rezultatele eforturilor depuse PENTRU 24 ORE
ieşte un eveniment remarcabil. retice şi practica producţiei, de de cadrele didactice şi elevi au © fosfat trisodic
Spre mijlocul lunii iunie aici se a.şi îmbogăţi ş'i consolida aceste Vreme schimbătoare cu cerul mai
desfăşoară examenul de absol cunoştinţe. început să se arate. Spre exem „Sint pe lume mult noros ziua. Vor cădea ploi tem © ţesătură neagră din sîr-
vire care, odată trecut, atestă plu, notele bune obţinute de ma atitea cinlecc fru porare. Temperatura variabilă ; ziua mă (grosimea 3 mm. cu
elevilor calitatea de muncitori Tot în vederea unei pregătiri joritatea elevilor ia recentele între 24 şi 29 grade, iar noaptea ochiul de 3 cm.).
calificaţi în meserii ca cele de temeinice au iost organizate moase fi eu aş între 12 şi 18 grade. Vînt potrivit cu
oţelari, furnalişti, laminatori, pentru toate cele opt clase ale teze dovedesc temeinicia cunoş vrea să le cin! pc intensificări din sectorul sud-vest şi © diferite piese de schimb
anului III după-amieze de me vest. auto (pentru GAZ-67)
mecanici utilaj cocso-chimic ş.a. ditaţie la materiile prevăzute tinţelor acumulate, seriozitatea toate !“ — pare că
pentru examene. Aici se siste- cu care privesc elevii sarcina spune fetita cu a- PENTRU URMĂTOARELE O fe rfe le se vor a-
Au mai rămas puţine zile matizează materia predată, se pregătirii pentru examene. Dar 3 ZILE
pînă ce elevii anului III vor elucidează temele mai dificile si această seriozitate in pregătire cordconul. „Am să dresa direci uzinelor
apare in faţa comisiilor de exa se rezolvă probleme legate de Vreme schimbătoare, favorabilă ploi
minare. Deoarece acest ultim an viitoarea activitate în produc s-a dovedit mai ales în cursul le învăţ ' 11 h°~ lor şi temperatura în uşoară scădere. vînzăfoare.
de studiu ridică in faţa viito ţie. Meditaţiile se desfăşoară celor patru zile de practică săp- tăi il ca.
rilor siderurgişti problema pro sub supravegherea şi îndruma
movării a două examene, de rea profesorului de serviciu şi tămînală la agregate cind, con
sfirşit de an şi de absolvire, a profesorului de specialitate.
conducerea şcolii, ajutată de In afara meditaţiilor, la materii stituiţi în echipe, elevii au ela
organizaţia P.M.R., a vădit Încă ca tehnologia meseriei şi orga
din primele zile de şcoală pre nizarea şl planificarea produc borat sub supravegherea mai jjRTREPRINPEREA HEOIOWALÂ BALHEO-CLIMATERICA
ocupări deosebite pentru o cît ţiei, profesori cum slnt inginerii ştrilor numai şarje de bună ca
mai bună pregătire a elevilor. Toma Constantin, Ştefan Foriş, litate, fiind şi exemple de dis cu sediul în Hova sfrada Horia nr. 82
Astfel, studiul la clasă şi studiul Ludovic Vereş şi alţii, dau cu ciplină in producţie. Tovarăşi
individual al elevilor a fost mai regularitate consultaţii în ca
bine organizat decît In anii pre drul cărora îi obişnuiesc pe elevi ca Toan Socaci, Stelian Dena,
cedenţi, s-a pus un accent deo să se orienteze cu pricepere în Stoicoi Petru (clasa a Ill-a B
sebit pe înlăturarea rămînerilor complexitatea problemelor ridi
in urmă. a mediocrităţii, s-a dat cate de specialitatea însuşită. furnalişti), care au făcut prac ANUNJĂ
o atenţie sporită recapitulării tică la furnalul nr. 6, Ispas Ni-
materiei prin subiecte de sin Trebuie să amintim că orga colae, Eugen Evu, Ion Cătăli- CONFERINŢA i i r Deschiderea staţiunilor balneare 'din localităţile $
teză bine alese, care să solicite nizaţia U. T. M. din şcoală
gîndirea logică a elevilor etc. aduce un sprijin valoros la pre- noiu (clasa a ill-a G oţelari), (xEOAGIU BAI, MIERCUREA BAT, VAŢA BAI, CALAN BAI,*
gătirile ce se fac In vederea în care funcţionează de la data de 1 iunie Ia 30 septembrie a. c.<
Demn de remarcat este fap care au făcut practică la In sala şcolii perso Adam, preşedintele 7 ri- Conferinţa, audiată de
cheierii cu succes a anului şco O.S.M. I şi mulţi alţii au obţi nalului din stafia C.l'.R. numeroşi ceferişti, a fost — Deschiderea sezonului turistic Ia cabanele:
tul că recapitularea materiei la Simeria a avut loc zi bunalului o r ă ş e n e s c
lar, mobillzînd elevii la o muncă nut succese deosebit de frumoa lele trecute o conferin Deva, a ţinut conferin foarte instructivă. RUSU, PARÎNG, VULCAN, STRAJA, CÎMPUL LUI NEAG,<
obiectul tehnologia meseriei s-a se atît la teorie cît şi la prac ţa „Căsătoria, familia EMIL CREŢU BUTAN, VOEVODU, BALEIA, PIETRELE, GURA APEI, GURA)
slrgulncioasă, conştientă, culti- tică. Aceste succese, munca in ţă. 7 ovarăşul Costea şi divorţul în R.P.R.". corespondent ZLATA, OAŞA, OBSRŞTA LOTRULUI, ŞUR1ANU, PRISLOP.
făcut cu unele clase, ca cele de
vlnd la aceştia dragostea faţă tensă depusă în prezent de ca Colectiviştii în vizită ia colectivişti Aceste cabane funcţionează tot timpul anului avînd Ia dis.
oţelari Şl furnalişti, în combi drele didactice şi elevii şcolii, poziţia turiştilor bufet şi cantină.
sînt o chezăşie a faptului că
examenele de sfîrşit de an şl de Pentru staţiuni şl cabane înscrierile vizitatorilor se fac)
absolvire ce-i aşteaptă pe vii Zilele acestea, colec din Găinii. Ei s-au in de la înfiinţarea gos ( prin O.N.T. Carpaţi agenţia Deva.
tiviştii din salcie Bă- teresat îndeaproape dc podăriei colective şi
torii siderurgişti vor constitui ieşli şi Ruşor au făcut realizările obţinute de pînă în prezent. 2 Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul întreprind
o vizită vecinilor lor colectiviştii din Galaţi
zile de sărbătoare şi îndreptă M. DAJU S derii, telefon 228. )
ţită mindrie. corespondent
V. CH1Ş W W W 1\
