Page 10 - 1962-11
P. 10

PAG. 2                                                                                                        v r u m u l socmnsmuivi                                                                                                                                            Nr. 2444
eaamizas^nKaBiSEsrai^îsaCTsgi a
                                                                                                                                                                                      Kc®sra>msa:^mfflU!3S33»ts.™ii3! s^aiiig!mTBniagg»3CT!:Erjiminiaa,jim5naacmic;3src\fla3s;i

Com instroim şi educăm                                                                                                  iflll                                                                                                                              Veşti
      tineretul şcolar                                                                                                                                                                                                                                  dia Fetrila
                                                                                                                       Elena Mainardis
                                                                                                                     (prima din dreap­

                                                                                                                     ta), elevă în clasa                                                                                                                       Un bîlaraf rodnic

  Partidul şl guvernul nostru a-     rea, Cloşca şi Orişan“ din Alba        te cadre tiare Se bcupă de In­           a IV-a a Şcolii de                                                                                                                   Zilele trecute a avut loc se­
oordă o atentie deosebită dez­       Îulia, Şcoala medie „Decebal“          struirea şi educarea tineretului         S ani din Pui, es­                                                                                                                 siunea Sfatului popular ai ora­
voltării învăţămîntului de toate     din Deva, Şcoala medie din Ilia,                                                te fruntaşă la în­                                                                                                                 şului Petrila. Cu acest prilej
                                     şcolile de 8 ani nir. 1 din Petro­       Tematică discuţiilor va trebui         văţătură. Ca o bu­                                                                                                                 s-a făcut bilanţul activităţii
gradele. In ’ şcoli se formează      şani, nir. 3 din Sebeş, şeoaila        să cuprindă în primul rlnd               nă pionieră ea nu                                                                                                                  desfăşurate de sfatul popular şi
viitorii cetăţeni ai patriei, vii­   din Vălişoara, raionul Brad,           preocuparea organizaţiilor de            pregetă să ajuta                                                                                                                   deputaţi în lumina planului de
toarele cadre necesare economi­      Pietros, raionul Haţeg, şcolile        partid şl de tineret, a cadrelor         cu sfaturile ei, de                                                                                                                măsuri elaborat Ia ultima se­
ei noastre naţionale >n plină        profesionale din Cugir, Lupeni,        didactice, a conducerilor din            cîte ori este nevoie,                                                                                                              siune.
                                     Hunedoara şi altele, au fost           şcoli, pentru ridicarea calită­          aşa cum o puteţi
dezvoltare.                                                                 ţii lecţiilor predate, pentru în­        vedea şi în foto­                                                                                                                    In această perioadă au fost
   Statul nostru democrat-popu­      obţinute în anul trecut rezulta­       suşirea acestora în mod temei­           grafie, pe colegii                                                                                                                 terminate unele construcţii de
                                     te bune în munca de instruire          nic de către elevi, să reflecte          ei mai slabi la în­                                                                                                                interes obştesc ca : podul de la
lar a creat tuturor celor oare       şi educare a elevilor. Mulţi din­      experienţa pozitivă, metodele            văţătură.                                                                                                                          Cimpa, introducerea conductei
urmează cursurile şcolilor, pro­                                            cele mai buhe care duc la aces­                                                                                                                                             cu apă potabilă, repararea lo­
fesorilor şi învăţătorilor con­      tre absolvenţii şcolilor profe­        tea, grija faţă de educarea în               W ill                                                                                                                          cuinţelor muncitoreşti, extinde­
diţii de muncă din ce în ce mai      sionale lucrează astăzi cu re­         spirit nou, socialist, pentru for­                                                                                                                                          rea suprafeţei de zonă verde
bune. In şcolile profesionale el -   zultate bune în producţie, se si-      marea trăsăturilor morale şi a                                                                                                                                              etc. Trebuie arătat că obţine­
vilor le ’sînt asigurate hrana,
cazarea, rechizitele şcolare, în                                            deprinderilor caracteristice ti­
mod g r a tu it; mulţi studenţi şi                                          neretului şcolar. De asemenea,
                                                                            discuţiile vor trebui să oglin­
elevi primesc burse, Iar copiilor                                           dească modul cum se realizea­                     Formaţiile de teatru în pragul                                                                                            rea acestor succese se datoreşte
de oameni ai muncii de la oraşe                                             ză legătura dintre învăţămlntul                                                                                                                                             şl bunei pregătiri a adunărilor
şi sate, începînd de la clasa I      tuează alături de muncitorii           teoretic şi muhca productivă,                                         întrecerii interregionale                                                                             populare în cadrul cărora cetă­
pînă la clasa V il-a inclusiv, le-   fruntaşi, iar o parte din ab­          felul cum este săidită Ia elevi                                                                                                                                             ţenii şi-au spus părerile des­
au fost asigurate manuale gra­       solvenţii şcolilor medii de zi şi                                                 Pînă la întrecerea formaţiilor               Banclu, de la căminul cultural                  tru vor trebui să muncească în      pre mersul unor luorăiri, au'
tuite, In toate şcolile elevii dis­  serale au trecut cu succes exa­        dragostea pentru muncă, efor­            de teatru promovate pentru faza                din Beriu şi Dorina Szabo de la                 continuare cu perseverenţă pen­     fost sesizate unele lipsuri pi<-
pun astăzi de materiale didac­                                              turile diriguiţilor, ale tuturor         Interregională a celui de-al n i-              Casa orăşenească de cultură din                 tru a obţine spectacole mai         tindu-se astfel lua măsuri imp
tice, de laboratoare, terenuri                                                                                                                                                                                                                          diate de remediere. Rămîne c
experimentale etc., cu aju­                                                 cadrelor didactice pentru edu­
torul cărora îşi consolidează                                                                                                                                                                                                                           în perioada care urmează pînă
                                     menele de admitere la diferite                                                                                                                                                                                     la viitoarea sesiune să se înca­
cunoştinţele, capătă deprinderi      institute şi facultăţi, alţii, in-     carea tineretului şcolar în spi­         lea Festival bienal de teatru                  Hunedoara;                                      bune, la un nivel artistic cit mai
practice, unesc învăţătura cu        trînd direct în munca produc­          ritul patriotismului socialist şi        „I. L’. Caraglale“, au mai rămas                                                               înalt.                              seze prin contribuţie voluntară
munca productivă.                    tivă, dau dovadă de sîrgulnţă          a internaţionalismului proletar,         doar cîteva săptămînî.                           De-a lungul fazelor anterioare,                                                   suma de 50.000 lei, aceasta cu
                                     şi interes faţă de sarcinile în­                                                                                               aceste colective s-au dovedit a                    La Săsciori, colectivul este     scopul de a efectua unele lu­
   Cadrele didactice se bucură de    credinţate la locul lor de mun­        formarea unei conduite cores­               Colectivele de teatru oare se               fi cele mai bune. Dar pentru                    ajutat de artistul emerit Gostel    crări de reparaţii şi moderniza­
stimă şi respect, de condiţii de     că.                                    punzătoare în şcoală şi în afara         vor reprezenta în această între­               întrecerea ce va avea loc la Arad,              Rădulescu, datorită căruia în       re la căminul cultural din Cim-
trai cum nu s-au bucurat îna­                                               ei                                       cere vor fi cele ale Casei de cul­             unde se vor întâlni cu reprezen­                spectacolele prezentate plnă        pa.
                                        Aceste rezultate bune trebuie                                                tură din Brad, căminului cultu­                tanţii artei teatrale din regiunile             acum, se simte o creştere a ni­
inte niciodată.                      să constituie un imbold în mun­           Redacţia ziarului consideră că        ral din Săsciori, păpuşarii de la              Oltenia, Banat şi Crişana, ele                  velului artistic.                     Sesiunea a aprobat în unani­
   Răspunzînd grijii partidului şi   ca de viitor, să determine o ac­       rdlsouţiile purtate pe marginea          casele de cultură din Sebeş şi                 vor trebui să devină şi mai bune.                                                   mitate un plan de măsuri pri­
                                     tivitate şi mai rodnică In proce­                                               Alba lulîa, colectivul de artişti                                                                 Colectivul casei de cultură din  vind îndeplinirea la timp a
guvernului, studenţii, elevii, şi                                           acestor probleme vor aduce uin           amatori de la căminul cultural                    In general, pregătirile merg                 Brad a dat spectacole şi după       sarcinilor ce revin sfatului oopu-
cadrele didactice din regiunea       sul instructiv-educativ, să mo­                                                 din Petreşti, care prezintă un                 bine. Dar această constatare nu                 faza regională de concurs, dar      lar în perioada respectivă.
noastră muncesc cu însufleţire       bilizeze cadrele didactice la e-        aport însemnat la rezolvarea            montaj literar. De asemenea, se                poate fi suficientă pentru depă­                noua întâlnire cu scena nu a în ­
pentru însuşirea cunoştinţelor       forturi susţinute pentru ridica­                                                vor prezenta recitatoarele Ana                 şirea artei de amatori din cele­                semnat un nivel m al înalt, cl         Economii prin inovafii
                                     rea învăţămîntului pe o treaptă        sarcinilor puse de partid şi gu­                                                        lalte regiuni. Formaţiile de tea-               'doar o menţinere pe treapta
noi, îşi ridică neîncetat nive­      şi mai înaltă.                                                                                                                                                                 atinsă în primăvara acestui an.        Introducerea noului în proce­
lul lor’ de pregătire teoretică şi                                          vern în faţa şcolii noastre noi,
                                                                            a cadrelor didactice.
practică pentru a fi cit mai fo ­
lositori patriei şi construcţiei                                                                                                                                                                                    In rezolvarea acestei probleme,     sul de producţie constituie o
                                                                                                                                                                                                                    pot ajuta doar repetiţiile inten­   preocupare de seamă a colec­
socialism ului.                        In perioada de faţă, cînd în         T oamnă bogată la                                                                                         a                             se, creatoare, care să contribuie   tivului de inovatori de la E. M.
                                     patria noastră se desăvîrşeşte cu                 din Haţeg                                                                                                                    la crearea unor tipuri puternice,   Petrila. De la începutul anului
   In numeroase şcoli din regiu­     succes construcţia socialismului,                                                                                                                                              aşa cum sînt realizate de autor     şi pînă acum, la cabinetul teh­
nea noastră profesorii şi învă­      cînd datorită tehnicii înaintate          In primăvară, pe vremea cînd po-      Fona, inginera Maria Medrea, secre-               La ultima vizită am găsit mir- J             personajele Zigu, Maria, Rada       nic au fost înregistrate peste
ţătorii muncesc cu abnegaţie, se     care-şi face loc în toate sec­         nimbul răsărit număra abia 2-3 frun-     tarul organizaţiei de partid Axente            una din camere două germinaloare $              şi altele.                          80 de inovaţii din care 54 au
ocupă cu răspundere de instru­       toarele economice, necesitatea         ze, am vizitat cîteva din parcelele      Stănescu, cîţiva membri din consiliu           improvizate (o farfurie cu apă dea- (                                               fost aplicate rezultind economii
irea şi educaţia elevilor, dau a-                                           gospodăriei colective „Ţara Haţcgu-      şi brigadierii Ionică Munteanu, A-             supra căreia se află cîte o sticlă i               Montajul literar „Sub biciul     antecalculate de 766.000 lei.
cestora cunoştinţe temeinice,        cadrelor cu o calificare din ce în                                                                                                                                             lui Caragiale" are nevoie de în-
cultivă la elevi’ sentimentul dra­   ce mai înaltă este o cerinţă im­                                                                                                                                               tîlniri mai repetate în asistenţa      Cele mal preţioase inovaţii a-
gostei faţă de partidul clasei       perioasă, partidul şi guvernul                                                                                                                                                 publicului. Interpveţli sînt buni   parţin inovatorilor Alexandru
muncitoare, faţă de statul de­       nostru pUn în faţa cadrelor di­                                                                                                                                                si cimentarea ideii spectacolului   Marineţ, Ştefan Tenţler, Dumi­
mocrat-popular, faţă de realiză­     dactice, a şcolilor de toate gra­                                                                                                                                              în concepţia lor interpretativă     tru Dănescu şi Iosif Albu.
rile oamenilor muncii obţinute       dele sarcini deosebite — forma­
în toate domeniile de activitate.    rea viitorilor cetăţeni cu o                                                                                                                                                   poate duce la realizarea unui
                                                                                                                                                                                                                    nivel înalt de redare artistică.
  Organizaţiile de partid şi de ti­ înaltă conştiinţă morală, cu te­        lui“ din Haţeg, însămînţate cu dife­     xente Viţionescu, A chim Ştefoni şi            dreptunghiulară învelită în hîrtie su-       ţ                                      Trenuri marşruîa
neret din şcoli şi-au îndreptat meinice cunoştinţe teoretice şi             rite _ culturi. ‘Tovarăşul Lucian Fona   Axente Neiconi. Terminaseră însă-              gativă) pe care, la umezeală, cîteva         <

şi îşi îndreaptă neîncetat efor­     practice, capabili să rezolve cu       ¦— preşedintele gospodăriei, se scuza­   mînţalul celor 201 ha. şi stabileau ac­        sute de seminţe de spanac şi salată                Cea mai mare grijă trebuie         Este cunosout că prin rea­
turile înspre a ridica nivelul în­   succes complexitatea probleme­         se că nu ne poale însoţi din cauza       ţiunile la care urmau să fie mobi­             erau puse, să-şi dea „examenul".                acordată colectivelor ds păpu­      lizarea de trenuri marşrutate
văţăm întului, înspre educarea       lor pe care le ridică munca            unor treburi urgente care-l chemau       lizaţi colectiviştii de aci înainte.                                                           şari. Calitatea spectacolelor pă.   se reduc operaţiile de manevră.
patriotică şi internaţionalistă a    noastră în desăvîrşirea construc­      la brigada din Nălaţ. Aşa se face                                                          In toamna aceasta, pentru zarza­             Duşeresti atinsă pînă acum asi­     De aceea colectivul sectorului de
tineretului şcolar, înspre a forma   ţiei socialismului.                    că am plecat la cîmp conduşi de             Am aşteptai să se încheie consfă­           vaturi timpurii, se vor însămînţa 5 ha          gură. doar jumătate din succe­      transporturi al uzinei de pre­
ia elevi o concepţie clară, mar-                                            inginera Maria Medrea.                   tuirea şi apoi am început discuţia             de grădină. O probă făcută seminţei nu          sul ce-1 aşteptăm la Arad. In       parare a cărbunelui din Petrila
xist-leninistă, despre natură şi        Pentru a contribui la ridica­                                                cu inginera şi preşedintele gospodă­           strică. Inginera ne-a vorbit cu acest           această privinţă, ajutorul Tea­     a acordat acestei probleme toa­
societate.                           rea nivelului învăţămîntului pe           In ziua aceea am făcut cunoştin­      riei. Am aflat astfel că după munca            prilej despre o cameră-laborator pe             trului de stat de năpusi din Alba   tă atenţia.
                                     o treaptă şi mai înaltă, pentru        ţă cu mulţi colectivişti din Haţeg. Şi                                                  care o va înfiinţa, iar contabilul (in          Iulia ar trebui să se -facă mai
   Eforturile cadrelor didactice,    a veni în sprijinul cadrelor di­       ceea ce ne-a izbit mai mult. a fost                                      'osvrxrTxuzs?

ale studenţilor şi elevilor, ale dactice, a organizaţiilor de               faptul că, deşi proaspăt sosita în                                                      termeni profesionali) ne-a şi explicat          mult simţit.                        Datorită sporirii numărului

organizaţiilor de partid şi de       partid şi de tineret din şcoli,        gospodărie, inginera - îi cunoştea pe                                                   că pentru aşa ceva s-au făcut pre­                Timpul ce a mal rămas pînă        de trenuri marşrute, media de
tineret din şcolile regiunii noas­   în scopul de a răspîhdi experi­        majoritatea dintre ci.                                                                                                                  la faza interregională de la Arad'  staţionare a vagoanelor a scă­
tre sînt oglindite in rezultatele    enţa pozitivă în munca instruc-                                                                                                vederi bugetare.  ............                  este scurt. El va trebui însă fo ­  zut simţitor Iar rulajul vagonu­
bune obţinute în munca de in­        tiv-educativă din şcoli, redacţia         — Acesta e brigadierul 'Axente                                                                                                       losit ia maximum de formaţiile      lui a crescut. Merită să fie evi­
struire şi educare, în procen­       ziarului „Drumul socialismului“        Neiconi, ne-a arătat inginera un om              WMSPOWmULUI                               Cînd ne-a voibil dd viitoarea liva­          artistice amintite pentru ca        denţiaţi in această privinţă me­
tajul notelor bune şi foarte bu­                                            care meşterea ceva la o prăşitoare.                                                     dă de un hectar cu pomi pitici, ca­             spectacolele prezentate să fie      canicii Nicolae Terbea, Costade
ne obţinute la învăţătură, în        deschide cu acest material o           Cel de lingă el, e colectivistul Nei­    depusă sub conducerea organizaţiei             re după doi-trei ani rodesc, preşe­             de calitate, ia nivelul exigenţe,   Aristide, Isac Stoica şi alţii.
                                     rubrică de discuţii la care sînt       coni Ion Peronescu. Amîndoi sînt         de bază şi urmînd indicaţiile tehni-           dintele gospodăriei a intervenit
                                                                                                                                                                    prompt.

comportarea şi atitudinea nouă invitaţi să participe profesori              oameni harnici şi cu iniţiativă.         ce ale inginerei, colectiviştii s-au — Are dreptate tovarăşa ingine­                           lor publicului.                     Grupaj realizat de PETRU GĂI­

a tineretului şcolar faţă de         şl învăţători, diriginţi, ingineri      Vorbindu-ne despre oameni şi locul lor  bucurat anul acesta de multe rezul­            ră. Avem la Nălaţ condiţii de iri­                       E. USKAR                   NĂ, MARIANA PUŞCAREU şi
muncă şi de oamenii muncii.          profesori şi maiştri, secretari al     de muncă, nu uita să amintească şi       tate.                                          gare şi o facem. Să poftiţi la anul             metodist principal la Casa          BENONE DASCĂLU, membri ai
                                     organizaţiilor de partid şi de         despre perspectivele de dezvoltare pe                                                   ca să vedeţi noua livadă /                                                          subredacţiei noastre voluntare din
  In multe şcoli din regiunea        tineret din şcoli, pedagogi şi al-     care le are fiecare ramură.                Recolta de grîu a întrecut cu 650                                                            regională a creaţiei populare
noastră, ca Şcoala medie „Ho-                                                                                        kg. la ha. pe cea din anul trecut,                Dar, înainte de a încheia aceste                                                                    Petrila
                                                                                                                     iar cea de porumb a crescut şi ea                                                                             Deva

                                                                            — Ne-am propus să lucrăm şi să ajungînd pe unele loturi la 6.500 rînduri e cazul să spunem ceva şi
                                                                            îngrijim în aşa fel culturile, îneît                                                    despre lotul experimental din „Lun­
ÎN E D I T U R A P O L I T I C A                                            să întrecem cu mult¦recoltele de anul    kg. ştiuleţi de fiecare ha.                                                                                     ÉÍImOBMHUL
                                                                                                                     In general, perspectivele prevăzute ca de Sus“. Are o suprafaţă de 12
                                                                            trecut. Grădina aduce venituri de în primăvară s-au realizat. Grădina ha., şi s-a însămînţat cu 6 soiuri
                                 au a p ă r u t :                           seamă şi ne-am gîndit să-i mărim de legume a adus numai pînă acum de grîu (Ponca, Cenad 117, Bezos-

V. I. Lenin OPERE COMPLETE voi. 11                                          suprafaţa de la 11 la 23 ha. iar din     venituri de peste 200.000 lei; efecti-         laia nr. 301, Scorospelka şi Harach).                            4 NOIEMBRIE 1962
                                                                            astea vreo 15-16 să le şi irigăm. A -    vul de animale a crescut ajungînd
                                 616 pag. — 12 Iei                          vem condiţii şi de ce să nu le fo­                                                      Insăminţatiil s-a făcut sub directa               PROGRAMUL I : 6,00 Concert        romînească care au concertat în
                                                                            losim ?...¦                              să numere 240 capete bovine din                îndrumare a inginerei: din fiecare              de dim ineaţă; 7,10 Piese or­       Uniunea Sovietică; 15,45 Muzi­
Iri acest volum sînt cuprinse scrierile lui Lenin publicate                                                          care 115 sînt numai vaci şi juninci;           soi cîte doua hectare. In ce priveşte           chestrale ; 7,40 Program de         că uşoară; 17,00 La şezătoare;
                                                                             A venii timpul bilanţului               numărul ovinelor a ajuns la 215                                                                jocuri populare rom în eşti; 8,00   18,00 Săptămîna muzicii sovie­
în lunile iulie-octombrie 1905.                                          !                                           şi al porcinelor la 25 capete.                 densitatea, ea diferă de la soi la              Sumarul presei centrale; 8,10       tice ; 18,30 Solişti şi formaţii ar­
                                                                               Zilele acestea am vizitat din nou                                                    soi, după recomandări; îngrăşămîn-              Şcoala şi v ia ţa ; 8,30 Program    tistice de am atori; 19,00 Arii şi
Locul central în volum îl ocupă lucrarea „Două tactici ale                  gospodăria colectivă din Haţeg. Încă        Înfiinţată anul acesta, ferma de
                                                                                                                     păsări, pe lingă că a asigurat 225             tul chimic (tot experimental) s-a a-
social-democraţiei în revoluţia democratică“, în care Lenin a                                                        găini matcă pentru dezvoltarea pe
                                                                                                                                                                    plicat numai pe jumătate din loltd
arătat care sînt particularităţile revoluţiei burghezo-democra-

tice, forţele motrice şi perspectivele ei, şi a supus unei critici          <de la intrarea în curte am rămas viitor a fermei, a mai adus şi un ve­ însămînţat cu fiecare din soiuri.                            î  de valsu ri; 9,30 Teatru la mi­ duete din op erete; 19,35 Melo­
necruţătoare oportunismul menşevicilor în rezolvarea celor mai                                                                                                                                                      crofon, pentru c o p ii: „Fiul re­ dii... melodii — emisiune de
                                                                            plăcut surprinşi de schimbările sur­ nit ce depăşeşte 8.000 de le i; livada Ce recoltă vor da porţiunile in-.
                                                                                                                                                                                                                    voluţiei“ scenariu radiofonic de muzică uşoară romînească ; 20,00
importante probleme ale revoluţiei, precum şi o seamă de teze               venite. In dreapta, unde acum cîte­ s-a extins cu 3.600 de meri şi peri grăşate ? Cum va rodi grîid din te­                             Ion M ărgineanu; 10,30 Flutură Teatru la microfon premiera
ale liderilor reformişti ai Internaţionalei a îl-a. Volumul mai             va luni nu era nimic, se înalţă cel                                                                                                     steagul leninist — program de „Partizanul Satrov“ Adaptare
cuprinde o serie de articole, note, scrisori ctc., în care V. I.            de-al doilea grajd în care şi-au gă­     'din soiurile recomandate, iar în toam­        renul neîngrăşat ? Ce medie se va
                                                                                                                     na aceasta se vor mai planta alte
                                                                                                                                                                    obţine la unele şi cit la celelalte ?           cîn teee; 11,00 Muzică populară radiofonică după piesa scriito­
Lenin dă indicaţii de ordin propagandistic şî organizatoric.                sit deja adăpost o sută de vite, iar 10 hectare.
                                                                                                                                                                                                                    romînească pentru fruntaşii re­ rului sovietic Ivan Patenkov:
                                                                            la brigada din Nălaţ am aflat că                                                        Deocamdată nu se pot face dccît

John Reed : ZECE ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA                                 s-au ridicat o magazie, o remiză şi      Năzuinţele colectiviştilor pronosticuri. Sîntem siguri însă că din                             coltelor bogate; 11,30 Vorbeşte 21,45 Tangourl interpretate de
                                                                            alte construcţii gospodăreşti.                                                                                                          M oscova; 12,00 Interpreţi de solişti vocali; 22,20 Muzică v
                                 408 pag. — 10,80 lei                                                                                                                    această experienţă vor rezulta învăţă­     muzică uşoară; 13,10 De toate dans.
                                                                               La sediu am nimerit tocmai în          Oamenii s-au convins că ştiinţa
                                                                            timpul unei consfătuiri la care luau agrozootehnică aplicată atîrnă greu minte preţioase.                                               pentru t o ţ i; 14,00 Muzică popu­ Buletine de ştiri şi radiojur­
Cartea cuprinde impresiile ziaristului revoluţionar ameri­
                                                                                                                                                                                      PETRE FĂRCAŞIU { lară romînească cerută de as­ n a le : 7,00; 13,00; 19,30; 22,00;
can John Reed, care a fost martor ocular la eroicele lupte ale              parte preşedintele gospodăriei Lucian toamna, în cîntarul rezultatelor.                                                                 cultători ; 13,40 Pentru fiecare 23,50 (programul I) 7,50; 14,00;
                                                                                                                                                                                                                    cîte o m elodie; 15,30 Solişti şi 18,00; 20,00; 23,00 (orogramul
proletariatului rus din octombrie 1917.                                                                              r«

                                                                                                                                                                                                                    orchestre de muzică populară II).

   Potrivit instrucţiunilor elabo­   Mai multă. grifă pesafraa deschiderea                                                                                          rilor populare comunale nu pri­                                                                              •*
rate ide Consiliul Superior al                                                                                                                                      vesc cu răsprindere problema
Agriculturii privind organizarea                    îiwafăiiiiîiitailatt agrozootehnic                                                                              organizării învăţămîntului agro­                M II
şi desfăşurarea învăţămîntului                                                                                                                                      zootehnic. După cum ne spunea
agrozootehnic de m asă cu dura­                                                                                                                                     tov. Romulus Vlaicu, preşedin­                        12 + 1 la P R O N O S P O R T
ta de 3 ani, în aceste zile urmea­                                                                                                                                  tele Sfatului popular al comu­
ză ca în toate unităţile agricole    dăriile colective instrucţiunile       riei, cu sprijinul comitetului           al gospodăriei n-au ţinut seama                nei Turdaş, comisia stabilită nu                \ SE ACORDĂ PREMIUL SPECIAL DE 50.900 LEI PENTRU>
din ţară să albă loc deschiderea     privind organizarea învăţămîn­         executiv al sfatului popular co­         de indicaţiile date de Consiliul               s-a întrunit pentru a recruta
cursurilor.                          tului. De asemenea, după recru­        munal, a stabilit locurile unde          agricol raional. Rezultă că nici               cursanţii din cele trei gospodării              AL 13-LEA PRONOSTIC EXACT.                                             )
                                     tarea lectorilor din rîndurile in­     se vor ţine lecţiile, s-a îngrijit       chiar lectorii — inginerul loan                colective de pe raza comunei.
   Pentru funcţionarea In bune       ginerilor agronomi şi zooteh-          de dotarea lor cu mobilierul ne­         Constantinescu şi tehnicianul                  Tov. Aurel Bodea, preşedintele                  NU UITAŢI! AZI ULTIMA ZI KN CARE VĂ MAI PUTEŢI \
condiţiuni a cursurilor, paralel     nişti, a medicilor veterinari şi       cesar, cu lemne de foc etc. Tot­         zootehnist Laurean Jude — nu                   Sfatului popular al comunei
cu desfăşurarea lucrărilor agri­                                            odată, lectorii şi-au strîns mate­       cunosc în suficientă măsură in­                Mărtineşti nici măcar nu cu­                    ‘ COMPLETA BULETINELE PRONOSPORT.                                      )
cole de toamnă, în majoritatea       tehnicienilor, acestora li s-a în-     rial didactic, mostre de cereale,        strucţiunile cu privire la organi­             noaşte cîte şi ce fel de cercuri                4
gospodăriilor' agricole de stat şi   mînat planul tematic pentru a-1        planşe, mulaje, care îi vor ajuta        zarea învăţămîntului, deoarece                 vor funcţiona în cele două gos­
colective, precum şi în staţiu­      adapta la condiţiile gospodării­       să predea lecţii mai interesante,        semnează tabele care nu sînt                   podării colective de pe raza co­                O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O G O O O O O O O O <xxxxx>-^
nile de maşini şi tractoare din      lor în care vor preda lecţii. Ur­                                               întocmite potrivit indicaţiilor pe             munei.
regiunea noastră s-au făcut in­      mărind realizarea planului de          legate de specificul gospodăriei.        care le-au primit.                                                                             C ooperativa „DRUM                  “ Hunedoara I
                                                                            De asemenea, rezultate bune în                                                                                 t5t
tense pregătiri. Au fost stabilite   acţiune, activiştii de partid şi de    vederea deschiderii învăţămîn­              Lucrurile nu stau mal bine                     Faptele arată că nu peste tot                A DESCHIS © S E C Ţ IE D E 8
cercurile de învăţămînt, s-au        stat, membrii consiliului agricol                                               nici la gospodăria colectivă din               există o preocupare susţinută
desemnat cursanţii şl lectorii,      raional, cu ocazia deplasărilor        tului s-au obţinut şi la gospodă­                                                       pentru buna organizare a învă­                  IC » §                                                       MES T 11 €
                                     pe teren s-au interesat de pre­        riile colective din satele Aurel         Căstău. Preşedintele gospodăriei,              ţămîntului agrozootehnic.
s-a fixat programul de desfăşu­                                             Vlaicu, Balomir, Orăştie, Foit şi        tov. Axente Samoilescu, împreu­                                                                IN SEDIUL COMPLEXULUI, LA ETAJUL 11
rare a cursurilor şi s-au asigu­     gătirile ce se fac in gospodării       altele.                                  nă cu brigadierii, a întocmit un                  Deficienţe 3e felul celor sem ­
rat condiţiile materiale cores­      pentru deschiderea cursurilor.                                                  tabel pe care a înscris numai                  nalate mai sus se întîlnesc şi în               § IE E % E C U T Ă :                                                      I
punzătoare.                                                                    In raionul Orăştie sînt Insă şi                                                      raioanele Brad şi Ilia, unde nu­
                                     Drept rezultat, în numeroase           gospodării colective unde orga­          40 colectivişti, cu toate că aici               mărul colectiviştilor înscrişi la              TRATAMENTE, DEFILĂRI, RIMELĂR1 I
   In raionul Orăştie, în cele 29    gospodării înscrierea cursanţilor      nizarea cercurilor şi recrutarea         sînt condiţii pentru ca cursurile               cursuri este sub nivelul posibi­
gospodării agricole colective din                                           cursanţilor nu S-a făcut potrivit        învăţămîntului agrozootehnic să                 lităţilor, femeile şi tineretul care           şi orice alte acţiuni de înfrumuseţare |
raion au fo st organizate 37         s-a făcut după ce în prealabil         Instrucţiunilor Consiliului Supe­        fie frecventate de cel puţin 55-60              au un rol însem nat în desfăşu­
cercuri agrotehnice care vor fi      membrii comisiilor formate pen­        rior al Agriculturii. La gospodă­        colectivişti. Tabelul cu date in ­             rarea procesului de producţie fiu                 Deservirea se face de către specialişti f
                                     tru recrutarea cursanţilor au                                                                                                  sînt antrenaţi iri suficientă mă­                -¦ •=........ ¦-¦¦¦...................-........................... 4
frecventate de 1.110 cursanţi, 26    stat de vorbă cu colectiviştii, ex-    ria colectivă din Ocolişul 'Mic,         complete privind vîrsta şi locul                sură la cursuri, tar manualele                 V IZ IT A ŢI^ CU ÎNCRED ERE^ secţia
cercuri zootehnice cu 650            plieîndu-le importanţa învăţă-         înscrierea cursanţilor pe tabele         de muncă In brigăzi al colecti­                 sosite la gospodării nu. sînt dis­
                                     mîntului agrozootehnic. Aşa, bu­       s-a1făcut fără să se stea de vor­        viştilor, era semnat doar de m a­               tribuite cursanţilor.                          1 LLLA,m e i i c a
cursanţi, 9 cercuri legumicole,      năoară, la gospodăria colectivă        bă cu colectiviştii. Aşa se face         gazionerul gospodăriei şi de că­
patru pomicole şi unul viticol la                                           că din cei 51 cursanţi înscrişi,         tre contabilă. In ceea ce priveş-*                 Este de datoria organelor ele               0000000000000000000<>00<X>000000000000<XX>0000000000<
                                     din Geoagiu cercurile de agricul­      25 au depăşit vîrsta de 45 ani,                                                          partid, de stat şi a consiliilor
care s-au înscris 355 colectivişti   tură, pomicultură, legumicultu­        iar la cercul zootehnic sînt în ­        te cercul zootehnic, nu s-a luat                agricole raionale să ia măsuri
care lucrează in ramurile de pro­    ra, zootehnie şi viticultură vor                                                încă nici o măsură pentru orga­                 pentru asigurarea condiţiilor ne­
ducţie respective.                                                          cadraţi doar trei tineri, cu toate       nizarea lui. De asemenea, m a­                  cesarei bunei desfăşurări a în ­
                                     fi frecventate de 158 colectivişti,    că în gospodărie lucrează mult           nualele sosite la gospodărie nu                 văţă,minţului.
   In scopul obţinerii unor rezul­   îndeosebi femei şi tineri. La                                                   sînt distribuite cursanţilor.
tate cit mai bune, comitetul exe­    această gospodărie s-au asigu­         mai mulţi tineri şi femei. Aceas­                                                                                    N. TÎRCOB
 cutiv al sfatului popular raio­                                            tă dovedeşte că organizaţia de              Mal mult deeît atlt. în săşi une­
nal şi consiliul agricol raional,    rat şi condiţii materiale pentru       partid şi consiliul de conducere          le comitete executive ale sîatu-
în baza unui plan de acţiune, au     bună desfăşurare a Invăţămîntu-
trimis din timp la toate gospo-      lul. Astfel, conducerea gospodă­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15