Page 1 - 1963-06

,'>rf.to Eíeve-
U iu a in te r n a ţio n a lă
«II
Astăzi, 1 iunie, sărbătorim Ziua
internaţională a copilului. In pa­
tina noastră, grija pentru copii şi
tineret constituie una din preo­
cupările cele mai importante ale
partidului şi statului democrat-
popular. Măreţele înfăptuiri în
toate domeniile de activitate au
creat copiilor, tineretului de azi, pe 700 de elevi. Creşterea numă­
minunate condiţii de viaţă, de
muncă şi învăţătură.
Sub conducerea înţeleaptă a
partidului, poporul nostru a ob­
ţinut şi obţine succese din ce în
ce mai mari în opera de desă-
virşire a construcţiei socialismu­
lui. Acest lucru permite ca an
de an să crească fondurile din
bugetul statului destinate chel­
tuielilor social-culturale. Astfel, alte 165 de clase.
volumul alocaţiilor pentru ac­
ţiuni social-culturale prevăzute în
bugetul de stat pe anul 1963 es­
te de 19,122 miliarde, ceea ce
înseamnă o creştere de 1,3 mi­
liarde lei faţă de anul 1962. De
asemenea, numai în anul 1962
alocaţia de stat pentru copii s-a
ridicat la suma de 2.200.000.000
lei, iar ajutorul familial de stat
la 35.764.000 lei.
Datorită măsurilor luate de
partid şi guvern pentru creşte­
rea bunăstării oamenilor mun­
cii şi datorită acţiunilor social-
sanitare, ocrotirea sănătăţii ma­
mei şi copilului a devenit în anii
regimului de democraţie popu­
lară o problemă de stat, con­
sfinţită prin însăşi constituţia
ţării.
Dacă pe timpul regimului bur-
ghezo-moşieresc sănătatea copii­
lor nu putea fi încredinţată
nimănui, astăzi numai în regiu­
nea noastră numărul medicilor
de copii se ridică la 130, din
care aproape jumătate se află
în circumscripţiile medicale ru­
rale. Un sistem întreg de măsuri
de prevenire a bolilor a făcut să
scadă cu desăvîrşire epidemiile
care, pe vremuri, secerau mii de
vieţi. In Romînia burghezo-mo-
şierească mortalitatea infantilă
generală atingea cifra de 17,9 la
sută. Astăzi statul nostru distri­
buie gratuit tuturor copiilor pî-
nă la 16 ani medicamente în va­
loare de milioane de lei, acor-
dînd totodată asistenţa medica­
lă gratuită.
Creşterea şi educarea tinerei
generaţii este o preocupare de
zi cu zi a partidului şi statului
nostru. Niciodată în istoria po­
porului nostru copiilor nu le-au
fost asigurate asemenea condiţii
de studiu şi învăţătură. Astăzi,
pe întreg cuprinsul patriei, s-a
trecut la învăţămîntul de 8 ani,
s-a introdus gratuitatea comple­
tă a întregii reţele de învăţă-
mînt, de la cel elementar pînă
la şcolile medii şi superioare.
Se lărgeşte continuu reţeaua
şcolilor de toate gradele iar e-
levii claselor I-VII primesc ma­
nuale gratuite, urmînd ca în vii­
torii ani să se introducă gra­
tuitatea rechizitelor.
In anul şcolar în curs, numai
în regiunea noastră învaţă în
clasele I-VII aproape 75.000 de
elevi, pentru a căror manuale
gratuite au fost alocate de către
stat 2.483.457 lei. An de an creş­
te şi numărul elevilor din clasele
VIII-XI. Faţă de anul şcolar tre­
cut, de pildă, numărul lor a cres­
cut în acest an, în întreaga re­
giune, cu aproape 1.400, depăşind
Festivalul filmului pentru copii şi tineret
Secţia de învăţămînt a Sfatului
popular regional, împreună cu
Comitetul regional U.T.M. şi în­
treprinderea regională cinemato­
grafică, organizează între 5 şi 9
iunie a.c. un festival al filmului
pentru copii şi tineret. In cadrul
acestui festival vor rula la cine­
matograful „Patria" din Deva
astfel cifra de 7.500.
De asemenea, numărul şcolilor
din învăţămîntul profesional, ca­
re cuprind tot mai mulţi fii ai
oamenilor muncii de la oraşe
şi sate, este astăzi de 19, la ca­
re învaţă diferite meserii aproa­
rului elevilor care învaţă a fă­
cut necesar să fie lărgit spaţiul
de şcolarizare, prin construcţia
de noi săli de clasă, noi şcoli mo­
derne, luminoase, înzestrate cu
laboratoare şi material didactic.
In regiunea noastră, spre exem­
plu, în anii 1960, 1961 şi 1962
s-au construit peste 300 săli de
clase noi, iar în anul acesta sînt
prevăzute a se da în folosinţă
Grija faţă de creşterea şi edu­
carea tinerei generaţii se reflec­
tă şi în crearea a numeroase
teatre de păpuşi, a unor filme
pentru copii, a tirajului mare de
cărţi ce se adresează copiilor,
prin existenţa caselor de pio­
nieri, unde aceştia capătă dife­
rite deprinderi practice, îşi dez­
voltă iniţiativa şi talentele.
In fiecare an cele mai frumoa­
se staţiuni balneo-climaterice din
ţară stau la dispoziţia copiilor.
La munte şi pe litoralul însorit
al mării copiii primesc cea mai
înaltă îngrijire, bucurîndu-se cu
adevărat de copilărie, de frumu­
seţile patriei noastre.
Dacă toţi copiii patriei noas­
tre trăiesc astăzi o viaţă ferici­
tă, dacă viaţa lor este plină de
bucurii, aceasta se datoreşte
partidului nostru care nu pre­
cupeţeşte nimic pentru ca ei să
crească fericiţi. De aceea, să
insuflam copiilor, tinerilor, cele
mai înalte sentimente de res­
pect şi admiraţie pentru parti­
dul nostru, de profund patrio­
tism, de dragoste nemărginită
faţă de popor.
Pentru viaţa frumoasă pe care
o trăiesc astăzi, pentru grija de
zi cu zi, pentru viitorul tot mai
luminos ce se deschide în faţa
ochilor noştri, tinerii trebuie să
poarte partidului o profundă
dragoste şi recunoştinţă.
_In timp ce în ţara noastră, ca
şi în toate ţările lagărului so­
cialist, înflorirea continuă a eco­
nomiei şi culturii a dus la o
dezvoltare armonioasă a tinere­
tului, în ţările capitaliste, în ca­ talente“, „Corabia zburătoare' şi „Am
re domneşte exploatarea mase­
lor, situaţia copiilor şi a tine­
retului se înrăutăţeşte pe zi ce
trece. In S.U.A., cea mai avan­
sată dintre ţările capitaliste, a
crescut în ultimii ani continuu
mortalitatea infantilă, îndeosebi
în rîndul copiilor negri. In timp
ce pentru învăţămînt bugetul
S.U.A. pe anul 1962-1963 preve­
de 1,47 miliarde de dolari, pen­
tru cheltuieli militare prevede
72,8 miliarde de dolari. Astfel,
pe măsură ce fondurile destina­
te asigurărilor sociale, culturii
şi învăţămîntului scad, cresc alo­
caţiile pentru fonduri militare.
Asemenea situaţii există şi în al­
te ţări capitaliste. In Paraguay,
de pildă, în timp ce alocaţiile
pentru armată şi poliţie repre­
zintă circa 40 la sută din bu­
getul ţării, pentru instrucţia fie­
cărui copil este alocată doar su­
ma de 5 dolari pe an. In Me­
xic mortalitatea infantilă creşte
în fiecare an, luînd înspăimîntă-
toare proporţii, iar în Portugalia,
(Continuare in pag. 2-a)
următoarele film e: „Zece mii de
scrisori", „Fugarul", „Pe urmele
branconerului", „Cristina şi ber­
zele" şi „Chemarea mării de
gheaţă".
Asemenea festivale ale filmului
vor avea loc şi în celelalte oraşe
ale regiunii noastre.
'/é&Mcífátá-ii.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TJNIŢI-VA !
In aceste zile la S :<l.T. dm Oi ăştia se lucrează din plin Ia pregătirca utilajului in vederea campaniei de
recoltare. Fină acum aici s-au ejcctuat reparaţii şi revizii, in afară de alte maşini, la peste 40 la sulă din nu­
mărul combinelor.
In fotografie: Echipele conduse de Ion Şendrescu şi Viorel Cimpoieru lUCnnd Ia repararea combinelor
de păioase.
j ţKş>7a.t| V
Recital coregraíic-muzical
Casa pionierilor din Deva a orga­
nizat în seara zilei de 30 mai a.c.,
la cinemalograful „Grădina de vară“,
un recital coregraîic-muzical dat de
pionierii de Ia şcolile din oraş. Mi­
cii interpreţi coregrafici Almăşan S., torii mici şi mari.
Angelescu R, Aramă M., Boboc Z.,
C lrtem jatfogyreafful c o p iö o T
In parcul „Filimon Sirbu“ din ora­
şul Deva a fost amenajat un cinema-
Ciclu c?e filme per,fru
pionieri şi şcolari
Cinematograful „Patria“ din ora­
şul Deva va prezenta, între 1 şi 3
Iunie, un ciclu de filme pentru pio­
nieri şi şcolari. Cu această ocazie
vor rula filmele: „Amigo“, „Tinere
fost in Africa“,
Emisiune In stafia
de radio/icare
La staţia de radioficare a oraşului
Deva a avut loc joi o emisiune spe­
cială închinată Zilei de 1 Iunie —
Ziua internaţională a copilului. Iu
cadrul emisiunii au fost prezentate
informaţii în legătură cu pregătirile
ce s-au făcut în întîmpinarea Zilei
de 1 Iunie în oraşul Deva. Apoi tov
Ioan Ganea a vorbit despre activi­
tatea ce se desfăşoară la Casa pio­
nierilor din localitate. Tov. Maria
Toma, învăţătoare la şcoala de 8 ani
„Dr. Petru Groza“ a vorbit în cadrul
emisiunii despre pregătirile ce se fac a se distruge, adică de a se supune
în vederea încheierii anului şcolar.
Emisiunea s-a încheiat cu basmul
„Flăcăul cu miini de aur“ de C. Bâr-
bulescu, imprimat pe disc.
L a C a s a pionierilor
Ziua de 1 Iunie — Ziua in­
ternaţională a copilului a fost
inlîmpinată de membrii diferite­
lor cercuri ale Casei pionierilor
din Deva cu intense pregătiri.
Astfel pionierii Oclavian Gulu,
Ioan Kosti şi Tiberiu Oloeru, au
executat o hartă a R.P.R. pe
care au montat becuri care in­
dică unde se află diferitele ra­
muri de producţie industrială
din (ară. In cadrul cercului de
radiofonie, pionierul Victor La-
ză<¦ a confecfionat un generator
de ton, iar pionierul Tiberiu
Filimon un aparat de radio cu
9+7 tuburi electronice.
Lucrări frumoase au realizat
şi membrii cercurilor de aero-
modele, navomodele, fotografic,
automoto şi altele.
P. JURCONI
corespondent
Sponor L. şi soliştii instrumentişti
Doroga S., Frantz H., lancu E., La-
zăr I. şi toţi ceilalţi au prezentat un
spectacol frumos, plin de graţie,
care a fost viu aplaudat de specta­
tograf pentru cei mici. La cinemato­
graful copiilor au rulat pină acum
numeroase filme de desene animate
printre care: „Cine a furat « mănu­
şă“, „Musafirul tiedorit", „Mingea pier­
dută“, „Micid scafandru“ şi altele.
Intre 1 şi 3 iunie aici va rula un
ciclu de 11 filme de desene animate,
printre care: „Voinicelul", „Puişorul
curajos“, „Piruete pe gheată“, „Sapa
fermecată“ şi altele.
Concursul
corespondenţilor
voluntari
Perfecţionînd procesul tehnologic
de fabricare a bilelor de oţel
Principiul după care se prelucrea­
ză metalele prin presare constă, în
primul rînd, în modificarea formei
iniţiale a semifabricatelor sub acţiu­
nea unor forţe aplicate. Acest prin­
cipiu este determinat de proprietă­
ţile metalelor, respectîndu-se anu­
mite condiţii de a se deforma fără
unei deformări plastice. In indus­
tria de prelucrare a metalelor, pre­
lucrarea prin deformare plastică este
unul din procedeele de bază o?nlru
executarea şi prelucrarea un*r pie­
se de maşini şi a altor produse me­
talice.
Metodele de prelucrare prin de­
formare plastică sînt foarte variate.
In cazul producţiei cu bucata sau
a producţiei de serie mică prelucra­
rea se face prin forjare liberă, iar
în cazul producţiei de serie, de se­
rie mare şi de masă, se foloseşte
utilajul de matritare cu unelte spe­
ciale care se fixează pe acest utilaj.
In funcţie de forma geometrică a
pieselor şi de cantitatea ce trebuie
produsă, se stabileşte şi procesul
tehnologio — forjare sau matri­
tare. Există însă şi cazuri cînd se
stabilesc procese tehnologice com­
binate. Procesul tehnologic general
al forjării cuprinde următoarele
faze: debitare, încălzire, prelucrare
la cald (prematriţare şi matriţare),
debavurare (ştanţare), încălzire, că-
0 Forţa educativă a colecti­
vului ,
0 Organizarea practicii con­
tinue a elevilor — o proble­
mă actuală şi importantă >
(pag. a 2-a) , terminat prima praşilă la cultura
® Informaţii de partid f
0 Pentru continua înfrumu­
seţare a satelor;
(pag. a 3-a) > la aceste culturi.
0 De peste hotare ,
(pag. a 4-a)
Sshlsub de experienţă
La Brad a avut loc recent un
schimb de experienţă organizat de
Trustul aurului Brad, la care au
participat m!neri şeii de brigadă na trecută de către tinerii de la turnătorii, montaj şi Pclrila şi Prepara-
da Ia E. M. Roşia Montană şi E.M. cubilouri. Ca urmare, au fost colectate 94 tone fier vechi,
Barza, printre care Constantin Ar- din care 34 tone au şi fost expediate oţelăriilor.
deanu, Filip Olteanu, Gheorghe
Tiriţică, Nicolae Laslău şi alţii. Cu
acest prilej tov. ing. Lazăr Avram,
de la Trustul aurului Brad, a vor­
bit despre „Importanţa şi modul
de realizare a înaintărilor rapi­ raionul Sebeş, au termi­ în afară de lucrarea cu la „Scînteia tinere­
de“. Expunerea a fost urmată de
discuţii, în care minerii de la Ro­
şia şi cei de la Barza şi-au împăr­
tăşit din experienţa acumulată în
organizarea înaintărilor rapide.
EMILIAN DQBÎRCĂU din suprafaţa destinată a-
corespondent
Creşterea productivităţii rwuradi
*
lire, încălzire şi apoi revenire, con­
trol.
Primind sarcina de a fabrica bile
de otel pentru morile de ciment
conducerea sectorului forje al U.M
Cugir a luat măsurile corespunză
toare pentru a pregăti fabricaţia
Totodată ne-am propus să perfeo
tionăm şi procesul tehnologic de
fabricare a bilelor de oţel. Folosind
mijloace proprii s-a construit un
cuptor de încălzit, s-a amenajat o
foarfecă cu limitatori pentru debi­
tarea materialului, iar pentru scur­
tarea ciclului de fabricaţie s-a con­
ceput şi executat un dispozitiv de
călire şi matriţe care să elimine ba-
vurile.
Acum, după ce materialul este de­
bitat la cotele stabilite, ţinîndu-se
seama de dimensiunile finale ale
bilei şi de pierderile ce au loc prin
ardere şi prin lovire în timpul for­
jării, se face încălzirea lui pînă la
950—1.000 grade C. Materialul în­
călzit la această temperatură este
refulat prin aplicarea a 2—4 lovituri
uşoare, după care prin lovituri u-
şoare e rotunjit, el rotindu-se în
matriţe datorită profilului ce îl au
cavităţile şi datorită unui jet de
aer comprimat care, pe lingă faptul
că roteşte bila, evacuează şi mate­
rialul ars. După forjare bila se ră­
ceşte în aer pînă Ia aproximativ
750—780°C şi cînd are o culoare
Timpul prielnic din ultimele zile a direcţie revine consiliilor agricole
permis mecanizatorilor, colectiviştilor raionale şi orăşeneşti, precum şi spe­
şi lucrătorilor din G.A.S. să-şi inten­ cialiştilor care lucrează în unităţile
agricole.
sifice eforturile pentru urgentarea lu­
crărilor de întreţinere a culturilor. Paralel ou executarea praşilei la
Drept urmare, în întreaga regiune s-a porumbul pentru boabe este necesar
să se acorde o atenţie sporită şl cui*
sfedei de zahăr şi la floarea-soarelui, turii de porumb pentru siloz, deoa*
iar în raioanele Sebeş şi Alba, se lu­ rece această lucrare s-a început nu*
crează intens la cea de-a doua praşilă mai în raionul Sebeş.
Situaţia praşilei I la cultura
La cultura cartofilor lucrările sini porumbului la data de 30 mai
avansate în raioanele Sebeş, Ilia şi Sebeş . 66.870
oraşul regional Deva unde s-a apli­ Ilia 53,47.
cat praşila I pe mai mult de 95 la
sută din suprafaţa ocupată cu aceas­ Orăştle 4L8%
tă plantă. Mai anevoios se desfăşoa­
ră însă lucrările la întreţinerea cul­ Haţeg 40,1"/,
turii porumbului. Din datele aflate la
Consiliul agricol regional, reiese că Brad 40,17,
pînă acum nu 6-a prăşit nici măcar
50 la sută din suprafaţa planificată. Deva 35,3° 0
Praşila I la porumb este întîrzia-
tă îndeosebi în raioanele Alba şi Hunec'oara 22,5%
oraşele regionale Hunedoara şi Deva.
Alba 22,37,
Este necesar ca organizaţiile de
partid • şi conducerile G.A.C. să ia
măsuri corespunzătoare de mobilizare
a tuturor forţelor şi mijloacelor la
executarea acestor lucrări. De aseme­
nea, o mare răspundere în această
re
eySfyră şl arfă
Ieri, 31 mai, a avut loc Plenara Co­ care a analizat munca cultural-edu-
mitetului regional pentru cultură şi cativă de masă în condiţiile satului
artă. La plenară au luat parte tov. calectivizat şi Hotărîrea Comitetului
Ioan Pipoş, membru al biroului Co­ de Stat pentru Cultură şi Artă luată
mitetului regional de partid, Cornel cu acest prilej.
Stoica, vicepreşedinte al Comitetului A fost prelucrat apoi planul de mă­
suri al Comitetului regional pentru
executiv al Statului popular regional cultură şi artă pe perioada lunilor
şi Gheorghe Bănică, membru al birou­ de vară.
lui executiv al Comitetului de Stat Pe baza materialelor prezentate,
participanţii Ia discuţii au venit cu
pentru Cultură şi Artă. propuneri menite să contribuie la
In cadrul plenarei au fost prezen­ îmbunătăţirea continuă a activităţii
cultural-educative în perioada care
tate o informare cu privire la des­ urmează.
făşurarea lucrărilor plenarei Comite­
tului de Stat pentru Cultură şl Artă
Grecie numărul
de anonemente
Fier vechi pentru oţelcirii
Difuzorii volun­
Organizaţiile U.T.M. dc la Uzina „Victoria din Că- tari de la E. M.
!an organizează dese acţiuni pentru colectarea fierului
vechi. Asemenea acţiuni au fost organizate şi săptămî-
[ia de cărbuni,
desfăşoară o mun­
că susţinută. La aces­
te două întreprinderi
în cîmp şi la vie sînt acum 1.065 de
abonamente la zia­
Colectiviştii din Şpring, La cultura porumbului, rul „Scînteia“, 465
nat praşila I pe întrea­ sapa rotativă, s-a efec­ tului“, 300 la „Mun­
ga suprafaţă cultivată cu tuat prima praşilă manu­
sfeclă furajeră, cu floarea- ală pe rînd pe mai mult ca de partid“, 274
soarelui şi legume, iar la de 200 ha, din cele 380 la „Lupta de cla­
cartofi s-a prăşit a doua ocupate cu această plan­ să“, 438 la ziarul
local „Steagul ro-
oară aproape jumătate tă. şti ele.
N. APOSTOL! IOAN BERCEA
cestei culturi. corespondent corespondent
roşu-vişinie e introdusă în dispo­ Spre deosebire de procedeul clasic)
zitivul de călire unde face o călire de forjare acest procedeu folosit de
de suprafaţă, râcindu-se în circa 10 noi scurtează simţitor ciclul de fa*
secunde pînă la aproximativ 350— bricaţie prin eliminarea mai multor
400°C, după care este evacuată din operaţii, îmbunătăţeşte calitatea şi
dispozitivul de călire. Bila evacuată măreşte productivitatea cu peste 50
face o revenire — suprafaţa pri­ la sută. Alte avantaje ale acestui
mind căldura de la miez. După cc procedeu constau în economie de'
temperatura s-a uniformizat în masa
bilei, urmează o răcire lentă care metal, economie de manoperă şi
îmbunătăţeşte structura materialului preţ de cost scăzut.
eliminînd tensiunile interioare ce au
luat naştere in reţeaua cristalină a In pregătirea şl perfecţionare^
metalului în timpul forjării. So
face apoi controlul aspectului şi al tehnologiei de fabricaţie a bilelor
dimensiunilor şi controlul de duri­
tate Brinell. de oţel pentru morile de ciment, o
Folosind acest procedeu perfecţio­ contribuţie de seamă şi-au adus tov,1
nat noi executăm numai următoa­
rele operaţii: debitarea, încălzirea, Paul Radu, şeful sectorului, ing;
forjarea, călirea şi apoi controlul.
Tomescu Eutimie şi Alexandru Dotu­
şa, şef de echipă lăcătuşi.
ŞTEFAN COZMA
maistru
Prin presarea mecanică a miezurilor
Pînă la sfîrşitul anului trecut mie­ narea problemei. La propunerea lui
zurile pentru corpul maşinii de cu­ s-a confecţionat un dispozitiv de
sut „Ileana“ se executau prin pre­ stringere oare se manipulează uşor
sare manuală bătîndu-se cu un şi care nu deformează cutiile de
ciocan cutiile de format miezul. format miezuri.
Acest procedeu ducea la deforma­
rea cutiilor şi deci la scurtarea tim­ Acum presarea se face uniform,
pului de folosire a acestora. Pro­ calitatea miezurilor s-a îmbunătăţit
ductivitatea ce se realiza era scă­ simţitor iar productivitatea a cres­
zută şi se produceau în acelaşi timp cut cu 40 la sută. Folosind metoda
şi multe rebuturi. presării mecanice a miezurilor, du­
rabilitatea cutiilor de formare se
Această problemă l-a preocupat prelungeşte şi sectorul nostru reali­
mult pe comunistul Constantin Băr- zează în acest fel şl circa 10.000
bulescu, inginer, adjunctul şefului lei economii anual.
sectorului turnătorii de la U.M. Cu­
gir. Căutările l*au dus la soluţio­ NICOLAE RUTCOVSKI
maistru principal