Page 6 - 1963-06

PAG. 2
0 fiartă a călătoriilor lui Puskin
Geograful Ivan Babkov din Leningrad a elaborat prima hartă com­
pletă a tuturor călătoriilor marelui poet rus Alexandr Puşkin.
In acest scop, el a folosit însemnări ale lui Puşkin, amintiri despre
acesta, hărţi din epoca în care a trăit el şi care informează despre
călătoriile şi denumirile gărilor, Babkov a reuşit să pună la punct itine-
rariul călătoriilor lui Puşkin în Ucraina, Ural, Caucaz şi alte locuri.
Lungimea tuturor drumurilor parcurse de poet atinge 35.000 km.
Noua hartă va apare pentru prima oară în culegerea „Puşkin“ care
se p'P'oază la Leningrad.
Descoperirea unui autograf al lui
P. I. Ceaikovski
Grigol Cihikvadze, profesor la
Conservatorul din TbLlisi a descoperit
un autograf inedit al marelui compo­
zitor rus Piolr Ilici Ceaikovski. Este
vorba de cîntecul „A înnoptat un
nouraş de aur“ descoperit la Institu­
tul de manuscrise al Academiei de
Ştiinţe din Gruzia.
Partitura poartă semnătura: ,,P. rus Mihail Lermonlov.
' Şantierul naval din Balumi (U.R. S.S.) produce şalupe cu motor cu
zbaturi subacvatice. In afară de ac estea, aici se construiesc şi şalupe
fluviale din masă plastică sticloasă.
IN FOTO: Experimentarea unei şalupe cu motor din masă plastică
sticloasă.
Se caută 600 de tablouri furate
In urma descoperirii în California
şi la München a şapte tablouri din
galeria florentină Ufici, furate în tim­ care a fost trimis ulterior a schim­
pul celui de-al doilea război mon­
dial, s-a ridicat din nou problema
celor peste 600 de lucrări de artă
plastică jefuite şi împrăştiate in lu­
mea întreagă de nazişti.
Cu acest prilej, Rodolfo S'iviero,
care conduce serviciul de descoperi­
re a comorilor de artă italiene pier­
dute, a făcut o serie de declaraţii
presei, arătind că pînă în prezent
serviciul lui a reuşit să descopere
şi să readucă în tară peste 3.000 de
obiecte de mare valoare — tablouri,
statui, bijuterii, valori arheologice.
Cele cinci tablouri ale Renaşterii,
descoperite la München, au fost gă­
site in casa unui măcelar înstărit.
Şi mai interesant este cazul „Ma­
donei“ lui Lorenzo di Credi (sec.
XVI) care a fost descoperită în urmă
cu cijiva ani la Tanger. Aceasta a
A v â n a t tre i u rşi
im ts '-u tn t m i n u t
Vinătorul Alexei Maciurişvili din
satul Apşo (Gruzia) a vinat trei
urşi într-un minut.
Maciurişvili a zărit trei urşi în
pădurile Pşav, unde vîna el de obicei.
Din două focuri, el a doborît doi
dintre ei i al treilea urs, întăritat.
s-a aruncat asupra vînătorului. A-
cesta a reuşit însă să-şi încarce la
timp puşca şi să doboare fiara.
In satul său natal din regiunea
Duşelsk, el este numit „vinătorul
neînfricat“. Pînă în prezent, el a
vinat 50 de urşi.
Petrol pe Lună ?
Cunoscutul fizician englez Libby a-
firmă că pe fundul craterelor din
Lună se găsesc mări de petrol. Ipo-
le/.a lui se bazează pe faptul că în
numeroşi meteoriţi s-a constatat exis­
tenţa parafinei. Libby presupune că
aceasta a fost adusă de numeroşi me­
teoriţi răspîndiţi pe suprafaţa Lunii.
Din hidrocarburile acumulate pe su­
prafaţa Lunii s-au format în decursul
vremurilor rezerve bogate dc „petrol
lunar“.
Stadionul olim pic din to k io .
7
Ceaikovski“ şi dala ,,5 iulie 1887“. In
această perioadă compozitorul se
odihnea în staţiunea balneară Borjo-
mi din Gruzia.
Cîntecul „A înnoptat un nouraş de
aur“ a fost scris de Ceaikovski pe
versurile „Muntele“ ale marelui poet
fost furată initial de un soldat na­
zist, care în lagăriil de prizonieri în
bat-o cu un soldat american contra
alimente. Americanul a dăruit ta­
bloul prietenei salo germane, care
l-a vîndut contra unei sume infime
unui mic anticar. Apoi tabloul a fost
cumpărat de un anticar din Londra
care l-a vîndut unui bogătaş din
Tanger. Nefiind prea sigur de achi­
ziţia sa, acesta a trimis tabloul spre
expertiză la Galeria Naţională din
Londra, care a anunţat telegrafic
autorităţile italiene că este vorba de
„Madona“ mult căutată a lui di
Credi.
Printre celelalte tablouri încă ne­
descoperite se numără „Portret de
bărbat“ de Memling, „Madonă cu
prunc“ de Pierino da Vinci, „Mască
dc faun“ do Michelangelo, „Portre­
tul lui Ariosto“ de Tizian şi altele.
In afară de acestea lipsesc toate ta­
blourile din colecţia Bourbon-Par-
ma, majoritatea pînzelor din colecţia
Farnese şi întreaga colecţie Perkins
denumită astfel -după criticul de artă
american care a trăit şi a lucrat la
Asisi.
Term itele fac ravagii în Franja
In general se crede că termitele
fac parte din fauna ţărilor tropica­
le. In realilate, ele sînt răspindite
şi in unele ţări europene, ca de
exemplu în Franţa, unde au început
să pricinuiască mari pagube, ruinînd
mii de case şi chiar cartiere întregi.
Termitele sînt nişte insecte ase­
mănătoare cu furnicile. Viata lor
seamănă cu aceea a furnicilor şi al­
binelor. Se presupune că ele au apă­
rui pe planeta noastră acum apro­
ximativ 300 milioane de ani. Hrana
lor principală este celuloza, pe care
o digeră şi o asimilează cu uşurin­
ţă. De aceea, termitele caută tot
felul de obiecle de lemn, hîrtie şi
cai ton, dar atacă pielea şi ţesăturile.
Nepulind suporta lumina, ele tră­
iesc ascunse în galeriile pe care le
sapă în lemn sau în pămînt.
Conform datelor publicate de Ro-
ger Dajos în carlea sa „Animale
dăunătoare“, mai multe specii de
termite au invadat diferite regiuni
ale Franţei. Astfel, o specie cunos­
cută pe teritoriul francez încă din
sec. al XVIIl-lea s-a răspîndit în
regiunea Loarei şi Garonei, ajungînd
pînă la Paris. Aici, după ce au in­
vadat cartierul universitar al Sor-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Televiziune in m etalurgie
In secţia de convertizoare a Activitatea instalaţiei cuprinde
uzinei siderurgice „Dzerjinski" o rază de 5 km.
din Dneprodzerjinsk (U.R.S.S.) a
fost pusă în funcţiune o instala­ Instalaţiile de televiziune, care
ţie de televiziune cu 12 camere cunosc largi aplicaţii în metalur­
ele transmisie pentru dispeceri- gia Ucrainei, permit dispecerilor
nu numai să supravegheze pro­
zare. Ea permite să se urmăreas­ ducţia, ci şi să intervină în aceas­
ta în mod operativ;
că procesele de elaborare din con­
Oţelăriile Martin, secţiile de
vertizoare, activitatea halei de laminoare, de transporturi şi alte
secţii sînt înzestrate cu instala­
sortare, a halei de turnare şi a ţii de acest tip.
altor sectoare.
S-a descoperit o planetă
Dr. Peter van de Kamp, directorul copurile planetare şi stele, ambele
avînd mase reprezentînd aproximativ
Observatorului Colegiului Swarthmore o sutime din masa Soarelui.
din Pennsylvania, a anunţat la o şe­
Steaua lui Barnard este mult mai
dinţă a Societăţii americane de astro­ mică, masa ei reprezentînd a 700-a
nomie că a descoperit o planetă de parte din masa Soarelui.
dimensiuni ceva mai mari decît ale
planetei Jupiter şi situată în afara După părerea dr-ului van de Kamp,
sistemului nostru solar. noua planetă are o orbită situată la
o distantă de patru ori mai mare de
Planeta însoţeşte o stea obscură,
oare se află situată la o distantă de steaua pe care o însoţeşte decît dis­
aproximativ 36.000.000.000.000 mile şi tanta dintre Pămînt şi Soare. Strălu­
denumită steaua lui Barnard. Este a cirea stelei lui Barnard nu reprezintă
treia planetă descoperită în afara sis­ decît 45 sutimi de miime din cea a
temului nostru solar. Soarelui.
Astfel, pînă în prezent au fost iden­ In ciuda distantei ei relativ mici de un an şi jumătate în societatea buf­
tificate trei „sisteme solare“ în afara Pămînt, steaua lui Barnard este in­
celuia din care face parte Pămînlul. vizibilă fără telescop din cauza stră­
Primul sistem, format din cel pulin lucirii ci slabe. Noua planetă este şi
o planetă şi un soare — „61 Cygni“ ea invizibilă — chiar şi cu telescopul.
— a fost descoperit în 1943. Al doilea
— „Lalande 21185“ — a fost desco­ Dr. van de Kamp a descoperit-o prin
perit în 1960. Planetele din aceste
sisteme se află la hotarul dintre analiza mişcării oscilatorii descrisă
de steaua .în jurul căreia se roteşte.
Tren de o vîr&fă memorabilă
Mare a fost mirarea călătorilor drum spre Canues, unde va fi pre­
care aşteptau expresul de Cannes, în
gara Avignon, cînd în faţa lor a oprit zentat cu prilejul aniversării dării în apropiat pentru a se aproviziona, cu
un tren a cărui construcţie mărturi­
folosinţă a primei linii de calc ferată
sea o vîrstă memorabilă. din acest oraş.
Intr-adevăr, vagoanele au fost con­ Origina galoşilor
struite în 1852, iar locomotiva dc tip
„Continent“ datează din 1830, între­
gul tren fiind un „muzeu rulant“ în Indienii din bazinul In secolul al XIX-lea rul cumpărătorilor nu
fluviului Amazon au în America de Nord
Focă terestră început să poarte în­ au fost aduse primele
călţăminte de cauciuc perechi din această în­
Băştinaşii din Insula Wist (arhi­ cu mult înaintea euro­ călţăminte. Aceşti „ga­
pelagul Frizelor răsăritene), au ră­ penilor. Ei şi-o confec­ loşi“ se vindeau cu
mas uimiţi văzind cum pe strada ţionau foarte simplu — preturi fabuloase.
jrrincipală înainta tacticos... o focă. puneau piciorul la ră­
Pînă şi cei mai ocupaţi pescari şi-au dăcina copacului ITeve, Curînd, noua încăl­
lăsat lucrul ca s-o privească. După din care se scurgea la- ţăminte a devenit la
cum s-a lămurit ulterior, este vorba texul. Inlărindu-se, .cau­ modă. Totuşi, exista un
de un „pieton“ cu multă experienţă. ciucul lua forma pi­ inconvenient — picio-
Pentru a ajunge din nou la mare. ciorului.
această focă a străbătut întieaga
insulă de la sud la nord, parcurgînd
pe uscat aproximativ 5 kilometri.
Un elefant rar
Se pic că in sud-estul Asiei elefan­
ţii nu sînt de loc o raritate. “Totuşi,
in grădina zoologică din Rangoon
există un elefant care atrage neconte­
nit o mare mulţime de vizitatori.
Spic deosebire de top ceilalţi elefanţi
din lume, de culoare cenuşie, acesta
este un elefant alb. El are corpul aco­
perit cu păr alb. pielea de culoare
roz, iar ochii albaştri.
bonei, au pătruns in cunoscuta bi­ Ce se poate 'pescui în portul
bliotecă Sainte Genevieve, care era suedez Slocholm.
pur şi simplu ameninţată de distru­
Intre cheiul Ekensbcrg şi
gere. cheiul Grondal din portul
Termitele au invadat cartiere în­ Slockholm nu se pescuiesc peşti,
ci diferite obiecte scufundate
tregi şi în oraşul Bordeaux. Peste acolo — ambarcalii, motoci­
30.000 de locuinţe sînt ameninţate clete, automobile ele.
de ruină din cauza termitelor în
oraşul La Rochelle şi împrejurimile Un leu de piatră găsit la
lui. In localitatea Rochefort, locata­ 22 mai 1963. El reprezintă ul­
rii unui hotel s-au pomenit pe neaş­
teptate în beciul clădirii, întrucît timul obiect pescuit din încăr­
podelele, ruinate de termite, s-au
cătura navei „Vasa“ scufundată
prăbuşit.
Munca termitelor este lentă. Ele Ia 10 august 1628 care a fost
golesc complet lemnul sau mobila, ridicată la suprafaţă în aprilie
lăsînd doar la suprafaţă un strat
1961.
subţire, protector, care le fereşte de
lumină. Rezistenta
obiectului scade
brusc şi el se Animalele se doctórese
singure
preface în ţăndări.
Abia atunci îşi dă După părerea veterina­ rative, a mestecat „doc-
omul seama că rului J. Smith, cel mai loria“ şi a aplical-o pe
are de-a face cu bun doclor al animalelor rană, care s-a vindecat
termite, dar este sînt... animalele însele. destul de repede.
prea tîrziu, căci Pentru confirmarea teo­
ele au părăsit de riei sale, Smith citează o In rezervaţia Krtiger din
mult obiectul con­
sumat. serie de faple interesante. R.A.U., o cireadă de bi­
Astfel, el a văzut o
voli suferea de rîie. Timp
dată cum a scăpat de o
rană un gibon indonezian, de 12 zile animalele s-au
scăldat într-o mlaştină,
căruia i se umflase tot culcindu-se în mîlul ver­
corpul. Maimuţa a rupt zui. Aceasta s-a dovedit
frunze dintr-un copac cu­ a fi o măsură foarte efi­
noscut de băştinaşi pen­ cientă — toate animalele
tru proprietăţile sale cu- s-au vindecat.
In secte c ă lă to a re
Unele insecte „călăto­ rînd deasupra oceanelor
resc“ peste mări şi ocea­ au întîlnit insecte foarte
ne, duse de curenţii de departe de ţărm. Aşa se
aer care le ridică la o explică enigma care fră-
înălţime pînă la 7.000 de mînta de mult pe specia­
metri şi le duc uneori la
lişti — cum au apărut in­
o depărtare de sute şi mii
sectele de pe continent în
de kilometri. Aviatorii do
insulele mari şi mici din
pe liniile intercontinentale
Oceanul Pacific. „Vina“ o
anunţă adeseori că zbu- poartă vîntul...;
Apele termale ale
— Ungariei —
In R.P. Ungară funcţionea­
ză 35.000 izvoare termale cu
un debit total de un milion de
litri pe minut. O cincime din
această cantitate de apă atinge
temperaturi de peste 26 grade.
Ungaria dispune de mari re­
zerve de apă termală. Astfel,
în apropierea localiţăţii Biik
se află cel mai bogat izvor
fierbinte din Europa centrală,
care tişneşte de la o adîncime
de 1.280 metri, avînd un de­
bit de 13.500 litri pe minut.
Apa lui are o temperatură de
60 de grade.
In general, înainlînd spre
centrul pămîntului temperatura
creşte în medie cu 1 grad la
fiecare 35 de metri. In Unga­
ria se consteită însă o creştere
a temperaturii cu un grad la
fiecare 20 de metri adîncime.
Locosn^ ă
După ce au căutat mult timp dar
zadarnic o locuinţă, doi speologi
austrieci, soţii Hofer, au hotărit să
se insta'oze înlr-una din cele mai
frumoase peşteri din Austria, în
apropierea oraşului Graz.
Ei au stat aici, la 130 m. adîncime,
nitelor, in mijlocul stalagmitelor. In
acest timp, speologii au cutreierat
peştera în toate direcţiile — ea ne­
fiind cercetată — şi au întocmit o
hartă amănunţită şi precisă, rit toa­
te detaliile locuinţei lor subterane.
Ei nu-si părăseau adăpostul sub­
teran decit o dată pe săptămină,
cînd' se deplasau în satul cel mai
alimente.
se potrivea totdeauna
cu cel al indienilor
care făceau galoşii.
Soluţia a fost găsită
de un om de aiaceri,
care a trimis în Bra­
zilia, unde se confec­
ţiona încălţămintea de
cauciuc, calapoade do
lemn de diferite mă­
suri.
Din activitatea de cercetare ştiinţifica şi tehnică
T T n colectiv al Institutului de mc-
^ canică aplicată „Traian Vuia“
al Academiei R.P. Romîne, a termi­
nat o serie de cercetări într-una din
cele mai noi probleme ale tehnicii
moderne : lubrificatia cu gaze. După
cum se ştie, ungerea cu ulei a lagă­
relor motoarelor prezintă, la turaţii
foarte mari, inconveniente serioase.
De aceea la aceste motoare lubri-
ficaţia cu gaze (adică introducerea lui, procesele de salinizare pe baza ingineri şi tehnicieni ai întreprin­ 1
în lagăre, în locul uleiului a aerului unei clasificări proprii autorului, derii „Ana Ipătescu“ din Capitală,
sau a altui gaz sub presiune, care caracterizarea lor şi efectele chi­ permite obţinerea unor combinaţii -)
împiedică frecările şi griparea) 6e mice, fizice, microbiologice şi fizio­ armonioase de culori, precum şi mă­
foloseşte din ce în ce mai frecvent.
Cercetările făcute ia Institutul de
mecanică aplicată au dus la reali­
zarea unui prototip de motor
functionînd pe lagăre cu aer, la o
viteză de 23.000 rotaţii pe minut.
ercetătorii staţiei de sateliţi a
^ Observatorului astronomic din
Bucureşti au făcut pînă acum peste Subliniind valoarea lucrării „Sali­ ficială. Caracteristica principală a D
2.000 de observaţii vizuale şi foto­ nizarea secundară a solului“ în pre­ acestor produse este durabilitatea
grafice ale sateliţilor artificiali
lansaţi în ultimii ani, aducînd astfel
un aport deosebit la cercetările
oare se fac în acest domeniu. La
recenta Conferinţă asupra observării
optice a sateliţilor artificiali, tinută se va ţine în anul viitor în Romînia,
la Leningrad, a fost evidenţiată
activitatea ţării noastre în această este prima lucrare de acest gen pe cării cadrelor au determinat creşte­
direcţie. Cercetătorii noştri au pre­ plan mondial. Lucrarea are o va­ rea producţiei de fibre de mătase
zentat aici şi o metodă originală de
observaţie privitoare la determina­
rea poziţiei exacte a sateliţilor faţă
de pămînt.
La diversele observaţii vizuale şi
fotografice ale sateliţilor artificiali
participă şi statia de observare din
Cluj cu un program special de
observaţii.
/ uJu/u/uJi. t — / 1— / l—J SmmJW '[ - / u J u J U ml U -/ UmJ u J
Nr. 2622
m v ‘m
JŞJ:
is ¦¦
p e şte ră
Soţii Hofer au declarat că tot tim­
pul cit au locuit în peşteră au fost
perfect sănătoşi, probabil şi datorită
faptului că temperatura „locuinţei“
lor a fost în mod constant de 3 gra­
de Celsius.
nîIiI H
ii
ii
HO ii
Ü ii
Pagoda Păcii Mondiale n ii
!I dicată în anul 1955 la Ran
goon (Birmania).
II ii
ÎI !!
...o scrisoare atribuită lui Mahomnd, aflată in posesia colecţionarului
II. Pliaraon, a fost recent recunoscută drept autentică dr către specialiştii
in istoria islamului. Este probabil singurul text. cunoscut scris de mina pro­
fetului După cum precizează ziarul ..IScyrut Massa“. această scrisoare a
!ost adresată dc Malinmcd lui Cliosroe. împăra'ul Pcrsici, invil.bidu-l să
treacă la is'amism. Se presupune că scrisoarea datează din anul 0211—629
c.n., perioadă in care Mahomed se alia in oaza Kaibar şi că ar mai fi tri­
mis în acelaşi scop mesaje personale împăratului Bizanţului, împăratului
Abisiniei şi guvernatorului Alexandriei.
...după ce biblioteca publică din Nor,vicii (Anglia) a adresat tuturor
cititorilor care nit au înapoiat cin Iile împrumutate o circulară prin care ii
anunţă că cor fi scutiţi dc orice penalitate în cazul înapoierii benevole a
că>jilor. un cililor a trimis bibliotecii un camion cu 2.9.9 dc cărţi.
...ursul polar poate ajunge la o lungime dc 2,75 m ? El vînează foci,
reni, vulpi polare şi păsări. El se hrăneşte, de asemenea, cu verdeţuri şi
hoituri. Acest animal puternic este un înotător excepţional.
...ursul raion nu are decît 55 cin. lungime. Patria sa este America de
Nord. Blana raionului arc marc căii tare. Hrana lai preferată constă din
vertebrale miei, păsări, ouă. raci, /ieşti şi fructe.
...ursul brun trăieşte in munţii înalţi din Europa şi în pudurile din
Ural. El ajunge la o lungime dc 1.25 m şi este omnivor.
...şarpele cu clopoţei are în coadă un „clopoţel" plin cu resturile us­
cate ale picilor lepădate la năpîrlirc ? Acest şarpe veninos atinge o lungime
de 1,5 m.
...în decurs dc 50 de ani, ceea ce reprezintă o micrnseciindă pentru geo­
logi, Polul magnetic sudic, cure se află in prezent chiar pc cercul polar,
se deplasează cu 500 de km.
...in oraşul Mersin din Turcia, s-a inlimplat dc curînd un fenomen neo­
bişnuit. Mii dc mici broaşte, aduse dc ploaie, au acoperit străzile, făcînd au­
tomobilele să derapeze.
...o tonă de filei dă aceeaşi cantitate dc produse de bază pentru in­
dustria chimica ca şi 15 tone dc cărbune brun...
...un avion de tip TU-104 are peste 100.000 piese din mase plastice.¦¦
...masele plastice spongioase din polistiren sini dc 30 de ori mai uşoare
decît pluta...
30.000 de tone de fibre sintetice pot „înlocui“ lina obţinută intr-un an
de la 1S.000.000 oi.
...cijiva şcolari din Lugansk, care slrîngeau fier vechi în cadrul cam­
paniei de recuperare a metalelor, au găsit o arma veche şi ruginită, avînd
pe dinăuntru un strat de platină.
Prin topirea armei s-au obţinui 495 grame de platină.
...în fiecare an in lume se publică aproximativ 3 milioane dc articole
şî se tipăresc aproape 60 de milioane dc pagini de literatură tehnică,
care ar putea alcătui 100.000 dc volume a cile 600 pagini fiecare. Numai
pentru depozitarea acestei literaturi ar fi necesare rafturi lungi de peste
300 de km.
...în lume există peste S0.000 de titluri 'de publicaţii periodice.
Ţ n Editura Academiei R.P. Romî- tehnică, construcţii şi mecanizare, 1
1 ne a intrat sub tipar monogra­ un ghid preţios al problemelor pe )
oare le ridică salinizarea secundară U
fia „Salinizarea secundară a solu­ a solurilor".
lui“, de Alexandru Măianu, candidat U
în ştiinţe agricole. T n ţesătoriile de mătase a fost U
introdusă recent o nouă meto­ )
Lucrarea reprezintă o sinteză a )
cercetărilor întreprinse în Romînia dă de imprimare a textilelor din )
şi în alte ţări în domeniul irigaţiei viscoză, denumită vopsirea prin di­
pe terenuri cu condiţii de salinizare. fuziune. Această tehnologie, expe­ u)
In cele 7 părţi ale ei sînt expuse
cauzele salinizării secundare a solu­ rimentată de către un colectiv de
4
logice ale sărurilor acumulate în rirea rezistentei ţesăturilor. Introdu­ u
sol, măsurile de prevenire a salini­ cerea în practică a tehnologiei u
zării şi metodele de ameliorare a respective a avut ca rezultat pînă
solurilor. aoum realizarea a 34 de noi produse ]
din viscoză satinată, oare imită 'l
Monografia cuprinde 104 tabele perfect mătasea naturală.
şi 101 figuri — hărţi, monograme •4)
şi diagrame de calcul utile pentru In prezent, în industria uşoară se
ilustrarea problemelor şi mai ales produc cîteva sute de articole şi
pentru practică. modele de textile din mătase arti­
zentarea făcută la Academia R.P.
Romîne, acad. prof. Grigore Obreja- lor, capacitatea bună de izolare ter­ 'i
nu, vicepreşedinte al Asociaţiei in­ mică, şifonabilitatea redusă, pre­ ~)
ternaţionale pentru ştiinţa solului, a cum şi aspectul foarte apropiat de u
arătat că „monografia, pregătită în cel al mătăsii naturale.
cinstea celui de-al 8-lea Congres u1
internaţional de ştiinţa solului care Dotarea fabricilor ou utilaje noi,
perfecţionate, aplicarea unor teh­
nologii moderne şi ridicarea califi­
artificiala şi concomitent a produc­
loare deosebită prin faptul că auto­ ţiei de ţesături şi tricoturi. In ultimii u
rul a propus metode originale de trei ani, de pildă, cantitatea de ţe­
prevenire şi combatere, a introdus sături din viscoză s-a mărit cu 45 la 1
pentru prima dată în literatura de sută. Comparativ ai anul 1938, în 1
specialitate termeni şi noţiuni noi, 1
a întocmit clasificări originale, a tara noastră se fabrică acum din
)
cercetat unele procese de salinizare )
secundară a solului. Ea constituie viscoză de 22 ori mai multe ţesături
pentru cercetători şi ingineri din şi de aproape 50 de ori mai multe u)
tricoturi.
agricultură, hidroamelioraţii, hidro- (Agerpres)
Um j Lm j W J 1