Page 1 - 1963-09

P ^ o iic ’-i

PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA I

Amil XV. Nr. 3*99 DUMINICA I SEPTEMBRIE 1963 4 pnginl 20 ban)

Sâ îndeplinim planul în mod exemplar!

Rămînerea în urmă poate fi

recuperată la toate sortimentele | 128 propuneri de inovaţii Excursoi 1

In numărul din 24 martie al Mai trebuie amintit aici că |f De Ie începutul anului si pînă în prezent, la cabine peste
ziarului nostru a apărut un ar­ gradul de mecanizare al între­ hotare m
ticol intitulat: „Posibilităţi exis­ prinderii este în continuă creş­ f tul tehnic al TirnsluJul aurului Brad nu fost depuse 128 ,r i ce tre- )rt
vi propuneri de inovaţii, cu 51 la sută mai mult fală de
tă — să fie valorificate cu pri­ tere. In cursul trimestrului II ce. to t m a i iâ
cepere". In el era criticată con­ a fost dotată cu încărcătoare ŞV perioada corespunzătoare a anului trecut.
Din inovaţiile acceptate s-au aplicat peste 70. Im- m u l i i oameni ^
ducerea I. F. Orăştie pentru mecanice pentru depozitele fi­ > ai muncii npe- 'Jt
preună cu celelalte ce sînt tn curs de aplicare, ele
faptul că n-a luat cele mai eficace nale, iar acum sînt în curs de îy vot aduce economii anlecalculatc de 251.135 lei. Din Icnză la servi- şi
măsuri în vederea realizării sar­ montare noi fupiculare. Pentru *‘ cei 118 Inovatori jumătate sint muncitori ciile O N. T. 5*
cinilor de plan, ceea ce a con­ asigurarea bunei întreţineri a ^ Printre Inovaţiile ai eficientă economică mare se dornici să facă ^
dus la înregistrarea rămînerii în mecanismelor, ia sectorul Gră­ =* numără şi cea a tov. Petru Rusu, loan Marincaş şi Pe- excursii peste ^
urmă la mulţi indicatori în pri­ dişte se construieşte un atelier hotarele tării. 5?
tru Mnrtius, privind confecţionarea capetelor detnşa-
mele luni ale anului. In urma de reparaţii dotat cu toate cele £ bile în atelierul mecinic de la Gurabnrza. Numai din re- ţjţ
criticii aduse au fost luate o necesare. giunea noastră. £■*
seamă de măsuri importante. întrecerea socialistă între bri­ V T. BRADEANU m primele 8 '4
luni ale acestui ^
corespondent
Sub îndrumarea comitetului de găzi, parchete şi sectoare a fost V f ------------------------------------ an au plecat în
partid au fost analizate cu simţ mai bine organizată. Drept ur­ v* [ările prietene p
de răspundere toate cauzele ca­ mare, pe graficele ei au început « In turneu prin ţara peste 3.000 de ^
re au creat situaţia amintită şi a se înscrie realizări din ce în £ turişti
s-a trecut la înlăturarea lor. ce mai bune. ^ Zilele acestea, colecti­ na tn 48 de oraşe itn in prezent sc
Aşa se face că, de atunci, la Toate acestea au făcut ca pla­ vi vul Teatrului dc stat de Transilvania. Oltenia», preconizează or-
începutul fiecărei luni, un colec­ nul producţiei globale pe 7 luni ii! estradă din Deva a ple- Muntenia, Dobroqea, Mol­ ganizarea in
tiv format din reprezentanţi ai să fie îndeplinit în proporţie de cat Intr-un turneu prin dova şl Banat. O serie de continmre a
comitetului de partid şi condu­ 101,8 la sută. In trimestrul II ir. tară ou concertul-specta- spectacole vor fl repre­ unor noi ex- fif Dintr-o uzină mică, rudimentară, uzina „Victoria" Căi an a devenit
in Bul-
cerii întreprinderii se deplasează şi luna iulie a fost realizat şi col „Vacantă muzicala". zentate publicului din Ca­ cur ut ... ...... jj. In anii Republicii, prin construcţia dc noi secţii şl modernizarea celor
pitală şl oamenilor mun­ garia,
Unga-
la sectoare ş» parchete şi, îm­ depăşit şi planul producţiei mar­ Cu prilejul turneului, ar- cii veniţi la odihnă pe rin, Cchoslova- JP existente un puternic centru slderu rglc.
preună cu conducerile acestora, fă. S-a înregistrat în 7 luni o ^ tiştii deveni vor urca sce- liloral. cia şi V R.S S. ^ In fotograiic: Vedere parţială a uzinei. Săpîăm îna
stabilesc graficele de lucru şi economie suplimentară de peste Polo: V, ONOIU
măsurile ce trebuie aplicate pen­ 740.000 lei la preţul de cost şi Crucii Roşii
tru îndeplinirea întocmai a pla­ 1 300.000 lei beneficii
nului. In friul acesta sa ajuns A rămas însă deficitar planul : •Jn
la o eşalonare raţională a lucră­ Pentru ocrotirea sănătăţii oame­
.C
rilor şi o mai bună organizare a pe sortimente, şi anume la sor­ Nutreţul însiloza! nilor muncii din Tcgiunea noastră
timentele buşteni de fag şi celu­
*.T
muncii în toate unităţile. loză. Dar există toate condiţiile lucrează sute de medici şi mii de
cadre medii sanitare. Reţeaua de
O atenţie deosebită s-a acor­ ca în perioada ce urmează să bază, circumscripţiile sanitare, s-au
dat folosirii mecanismelor. Au fie recuperată şi această rămî- dezvoltat simţitor, esiqtirind tuturor
fost procurate materiale şi piese nere în urmă. In trimestrul IV cetăţenilor o asistentă medicală ca­
de schimb pentru reparaţii. Sa vor intra în exploatare parchete hrană valoroasă peniru animale lificată. Numai tn ultimul limp s-au
urmărit executarea la timp şi noi. In plus, aşa după cum s a construit dispensare in mediul nual
de bună calitate a lucrărilor de mai amintit, gradul de mecani­ la Cioara, raionul Orăştie. Fcnes Si
întreţinere. Iar în vederea asi­ zare al întreprinderii este în Mcleş, raionul Alba şi altele. Do
gurării unei exploatări raţionale continuă creştere. Este necesar această gospodărie nu se organizase lozarea canlilătil dc furaje olanifi- asemenea, li Hunedoara. Lupeni. Ou-
a lor, s-a accentuat pe ridicarea deci să fie aplicate asemenea Ţinînd seama de importanta marc pe care * arc folosirea nutreţului încă munca la tocălori. Aceasta nici cată), dar sînt ntpregălite. Ce mai gir s on inlimtal cabinele dc medi­
nu era instalată la locul de iusi-
nivelului de cunoştinţe al oame­ măsuri care să conducă la folo­ însilozal in hrana animalelor pe tini pid iernii, unită/ile agricole din re­ lozare. lipsea atunci peniru ca să înceapă cină a muncii, creole in scopul pre­
nilor. In trimestrul II spre sirea cît mai deplină a mecanis­ giunea noastră au extins simfitor su prafcţcle cultivate cu ptante furajere, Nici la gospodăria colectivă din insilozarea ? venirii şi combaterii îmbolnăvirii
muncitorilor. Un număr tot mai mare
exemplu, au fost calificaţi 30 melor şi la noile locuri de mun­ hi vederea obţinerii unor producţii cit mai ridicate dc nutreţuri cultivate Mărtineşti iucrurilc nu stau moi Şi iată urmările : porumbul a în­ de oameni ai muncii beneficiază de
la ha., conducerile gospodăriilor colective s-nu preocupat cu grija dc în­
mecanici pentru fierăstraiele că şi la organizarea cît mai ju­ treţinerea in bune condiţii a acestor culturi. bine. Aici, limp de 4 zile se toca- ceput să se usuce in lan, resturile tratamente balneare. Toate acestea
de la grădina de legume s-au uscat,
..Drujba". Aşa se face că indicii dicioasă a lucrului. De aseme­ In prezent in atenţia colectiviştilor stă problema insilozării şi conser­ seră abia circa 60 tone porumb (din ucmaipulind fi folosite în lir-ona ani­ demonstrează grija deosebită pe cn/c
de folosire ai utilajelor au cres­ nea, este bine ca conducerea în­ vării nutreţurilor Pentru a vedea cum se desfăşoară acţiunea dc însi- cele 2 400 tone planificate 1) Apoi. malelor, iar diferite ierburi valoroa­ o are statul nostru pentru ocrotirea
cut. La finele celor 7 luni s-a lozare a furajelor, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă acţiunea a (ost tntreruplă. Nutre­ se se usucă pe cimp. Şi acest fapt sănătăţii populaţiei.
înregistrat o depăşire la fierăs­ treprinderii şi comitetul sindica­ în raioanele Orăştie şi Sebeş. ţul tocat, lăsat neacoperit se us­ este cunoscut de consiliul de con­ La realizările oblinute un aport
traie mecanice cu 10.000 m* ma­ tului, sub îndrumarea comite­ case de-a bimelea pierzîndu-şi sucu­ ducere al gospodăriei.. subslanlial l-a adus Crucea Roşie —
tului de partid, să militeze pen­
să lemnoasă, iar la funicularele tru o cît mai bună organizare lenta. Tov. Gheorghe Rob, briga­ lairgă organizaţie dc masă. Problema
ocrotirii 6ănălălii în statul nostru
dier zootehnic, recunoaşte faptul că
Wissen cu 3 la sută. a întrecerii socialiste şi extinde­ REZULTATELE — CEL MAI porumb pe zi. De asemenea, pen­ valoarea nutritivă a porumbului to­ TOATE REZERVELE a devenit o preocupare de seamă «
se
rea experienţei dobîndite de BUN ARGUMENT tru a fi evitate întreruperile, de cat a scăzut simţitor. Aceeaşi pă- DE FURAJE SA FIE tuturor oamenilor, iar organizaţia de
asigură tolodeauna o rezervă
tova:îşii
o
şi
rerere
împărtăşesc
Primiri brigăzile cu realizările cele mai porumb, aslfel ca în fiecare dimi­ din conducerea gospodăriei, dar VALORIFICATE Cruce Roşie are menirea de a l mo­
biliza pe cetăţeni la ţoale acţiunile
bune.
neaţă pînă la sosirea primului trans­
Procedînd aslfel, fără îndoială In acţiunea de tnsiloznre a fura­ port din cîmp tocătorile să poată nici unul dintre el nu s-a gin- sanitare cc se întreprind. Vaccină­
cu aplauze că sfîrşitul anului va găsi colec­ colective se munceşte bine, rezul­ funcţiona din plin. dlt să ia măsuri peniru buna con­ colective din raioanele Orăştie şi cu caracter profilactic au fost orga­
rile, diverse companii de depistări
jelor. in mul'e gospodarii agricole
Majoritatea gospodăriilor agricole
tivul de muncă al I. F. Orăştie tatele oonslituind cel mai bun ar­ In aceste gospodării colective, servare a silozului. Situaţii asemă­ Sebeş dispun de mari rezerve de nizate cu sprijinul efectiv al Crucii
alte
nătoare s-au semnalat şi la
S V A % V cu planul depăşit la toate sor gument. In eceasta prîvinlâ. colec­ pa-ralel cu acţiunea de insiloznre a gospodării colective printre care furaje, oare valorificate consti­ Roşii. Numai la vaccinările efectua­
■* tiviştii din comunele Girbovn şi porumbului, se desfăşoară o mun­ tui o hrană bună pentru animale te îri anul 11)63 au fost mobilizaţi
|j» A ti asistai vreodată la eveni- timentele şi la toţi indicii. Aurel Vlaîcu au cu ce se mîndri. că intensă şi peniru valorificarea amintim pe cele din Cunta (preşe­ pe timpul Iernii. De menţionai că pesle 280.000 celătcni.
ii* meniul sărbătoresc al slrăpunge- GH. COMŞUŢA Pînă în prezenl aici s-au Insilozat tuturor rezervelor de furaje. Echipe dinte Ilic Anglie)) şl Draşov (pre­ in uncie localităţi ca Aurel Vlaicu, Cei pesle 110.000 membri al orga­
şedinte Ilie Oprean). Şi la aceste
j» ni unei galerii de mină ? Dacă cite 450 şi respectiv 400 tone de speciale de coleclivişli strînq res­ gospodării, după ce se umpluse o Gîrbova, Dlandiana, Miercurea, nizaţiei din regiunea noastră parti­
ii* nu, poftifi cu noi la Ccrtej. aici porumb furajer Succesul este o ur­ turile dc la gradină, rogozurile din parte din capacitatea gropilor, ac- Apoldul de Sus etc., paralel cu tn- cipă cu însufleţire la diverse forme
bălţi sau ierburile din
porumbul
*• sub Dealul Măgurii, unde după Un colectiv ca mare firească a bunei organizări a pentru boabe. Ţoale acestea sint |i 'ii(H ihu insilozare se inlrerupsese, siiozarca porumbului sînt valorifi­ dc muncă sanitară. In industrie şi pe
o muncă asiduă în subteran tni- muncii. Astfel, datorită preocupării transportate cu grijă şi însilozate in porumbul fiind lăsat neacoperit. cate şl aceste rezerve de furaje, ogoare funcţionează peste 3.000 pos­
2» nerii au deschis calea către ziuă realizări frumoase organizaţiilor de partid şi consiliilor amestec cu porumb, iar pentfu îm­ f.j Aurel Vlaicu, s-au recoltat pen­ turi sanitare fixe şi mobile deser­
vite de muncitori şi ţărani colecti­
•i* a încă unei artere importante de conducere în aceste gospodarii bunătăţirea calităţii lor şi asigura­ LA RAHAU ŞI CUT, tru siloz pînă şi ierburile din po­ vişti, care sînt capabili sa acorde
acţiunea de insUozare a Început la
de transport. rea unei bune conservări, aici se rumbul pentru boabe, Iar în cele­
Colectivul de muncă al depou­ timpul optim, atunci cînd porumbul REZULTATE DIFERITE lalte comune s-au cosit ierburile un prim ajutor caiilicat.
'j« Privifi!. ‘Aceasta e stinca unde lui C.F.R. Simcria a dovedit în a ajuns în faţa de coacere lapte foloseşte a i succes şl 1-actobaclerl- din preajma şoselelor, c/ilor fe­ O largă şi însemnată activitate
va fi punctul terminus al gale- repetate rînduri clan şi putere ceară. nul. rate şl drumurilor do hotar, s-nu duce organizaţia de Cruce Roşie şl
^ riei. $i, după cum spun minerii, de muncă. Aşa se explică faptul Paptul că atelajele peniru trans­ CALITATEA NU TREBUIE La Răhfiu, ca şl în altl ani, acţiu­ recoltat importante canlită|l de In domeniul propagandei şi agitaţiei
nii de însilozare a furajelor I se
ii* pe frontispiciul ei vor fi încrus- că este deţinător a şase diplome port sînt folosite judicios, iar pe de acordă o mare atenţie. Munca este frunzare, resturi de la grădină eto. sanitare, popularizînd realizările re­
tate elteva cifre care să amin- decernate de regionala C.F.R. Ti­ altă parte s-a urmărit permanenti­ NEGLIJATA bine organizată, ceea ce permite să Numai că o asemenea preocupare gimului nosl/ru In domeniul sănătă­
.»* tească mereu de acest eveni- mişoara şi a două menţiuni în în­ zarea oamenilor aiit la recoltat cît se asigure o funcţionare continuă nu există In toate gospodăriile co­ ţii. Cunoştinţele de igienă şl apăra­
re sanitară stnt răspîndite pe diverse
ment. Intr-adevăr iată cum unul şi Ia gropile de siloz, a permis ca Recoltat în laxa de coacere lapte- a tocătorii. Astfel, colectiviştii de lective. Mal sint încă suprafeţe în­ căi. Numai în cursul semestrului I
ii* din făuritorii noii galerii, unor- trecerea pe ţară. Recent, cu oca­ zilnic cu dte o tocătoare mecanică ceară, cînd procentul dc umiditate aici au reuşii In cîteva zile să tinse de furaje oare nu au fost va­ a.e., au fost instruiţi G.R.AS. pesto
zia unei consfătuiri de produc­
talixează pe stînca de piatră să se însilozeze peste 60 tone fura­ este de 65—75 la sută, porumbul tnsilozeze peste 300 tone nutreţuri. lorificate. Este vorba de rogozurlle 5.700 de cetăţeni din mediul urban
'•* dala: „29 august 1 9 6 3 Dar, ţie, el a trecut din nou în re­ je De menţionai că în ambele gos­ are cel mai ridicai conţinut de uml- La însilozare, pe lingă porumbul din bălţi, Ierburi din culturile de şl rural. Colectivele de medici au
vistă o seamă de realizări impor­
podării s-au luat măsuri ca o dată
cartofi si porumb, fînuri naturale,
cum rămîne cu străpungerea f cu mărirea distanţei dintre locul de tăti nutritive şi constituie deci fu­ cultivat in acest scop sînt folosite resturi de la grădină, frunzare şl organizat peste 1.500 conferinţe po
rajul cel mal valoros peniru hrana
•* Aveţi răbdare Pînă atunci să tante. Depăşirea planului de tran­ recoltare şi gropile de siloz, să Ile animalelor. Aceasta însă cu condi­ şt alte resurse de furaje ca : tres­ altele. In satul Căstău, unde de fapt teme ca : p ro fila ta cancerului, ali­
f facem cunoştinţă cu o seamă de sport pe 7 luni Ia călători cu 3,45 sporit şi numărul atelajelor desli- ţia ca el să fie local şi introdus In tie, floarea-soarelul şl diferite Ier­ nici nu a Început acţiune* de In- mentaţia corectă, îngrijirea copilului,
f fapte, cifre şi oameni. la sută şi cu 1,9 la sută la măr­ nate transportului, ceea ce asigură gropi Imediat după recoltare. buri striase de pe hotarul gospodă­ sllozare a porumbului furajer. o p ro fila ta bolilor cardio-vasculare
furi, a productivităţii muncii cu riei colective. etc. O preocupare de seamă au avut
Lucrarea a începui în anul 5,92 la sută — iată numai cîteva o continuitate a muncii de însilo- Sint însă unităţi agricole unde nu Gospodăria colectivă din Gut este seamă de alte furaje stnt lăsate organizaţiile de Cruce Roşie şl pen­
!• trecut şi din punct de vedere din acestea. Ele constituie che­ zare. De asemenea, la Girbova. ca se respectă această regulă. La G.A.C. vecină cu cea din Răhău. Şi colec­ pradă intemperiilor. Nc referim la tru creşterea numărului de donatori
•* topografic, ca a fost condusă zăşia faptului că anul 1963 va fi urmare a permanentizării oamenilor, din Spini (preşedinte Alexandro tiviştii din Cut au mari posibilităţi ierburile crescute pe cele 22 ha însă- de sînge. Ca urmare, in amil 1901
!• de tehnicianul loan Ofoiu. Acum Candroi), o nvire cantitate de po­ peniru ca să asigure oantităll spo­ mlntate cu cartofi precum şi la alte numărul lor a crescut dc peste trei
încheiat cu succese de seamă. care au luorat ş! In al|i ani la In-
•* îl cunosc to(i minerii de aici, N. BODEA 6llozarc, s-a reuşit ca fiecare colec­ rumb recoltat in ziua anterioară rite de furaje. îndeosebi de siloz. ierburi care se găsesc pc suprafeţe în­ ori fotă de 1962.
deoarece el constituie pentru ei corespondent stătea netocat lingă groapa de si­ Dar eonsuliul de conducere al aces­ tinse în raza comunei, în 6pecîal In Un Io a Important In munca dc edu­
•* o adevărată busolă in căutarea tivist să recolteze pfnă la 5 tone loz. La ora 9 cînd am treait pe Ia tei gospodărit (preşedinte loan Dl- preajma rlulul Grădişte. De aseme­ caţie şl propaganda sanltaTă 11 ocu­
*• minereului. La această galerie ** nea), a scăpat din vedere sau mal nea. tot aici, nu s-a recoltat finul pă pregătirea şi instruirea tineretului
bine zis a neglijat faptul că nu­ natural de pe circa 50 ha. şcolar. In toate şcolile au fost crea­
*• a încercat şi rezolvat cu succes •* treţul Insilozat constituie filtrajul de Intr-o asemenea sllualle «e află te posturi de prim ajutor, Iar elevii
*. o semnă dintre cele mai noi so- »2 bază In hrana animalelor pe tim­ $1 gospodăria colectivă din Tnrdaş. au fost instriuH In acest domeniu
i| lufii topografice. Acum aşteap- ■* pul iernii. Aşa se explică de ce Cc-i drept aici a început tnsilozaire* fn cursul lunii septembrie, între
ptnă la data oînd am vizitat această
•* to şi el cu emofie momentul *• gospodărie nu se Ins dozase nici o porumbului furajer. Dar, paialel cu zilele de 1—7, se va organiza ,.Săp-
această acţiune nu s-au luat mă­
străpungerii. $i.nti-i bucurie mai *• tonă de nulre|. Să fie oare vorba suri şi penlîu valorificarea Ierburi­ tămîna Crucii Roşii". In aceste 7.!!e
munoa în organizaţiile de Cruce Ro­
% mare decil să te întilneşli din *2 despre cauze obiective aşa oum lor de pe cele 21 ha. tnsăminlnte şie va căpăta un avinl deosebit. Pe
încearcă să motiveze tov. Ilie Hă- cu cartofi, sau a celor care se gă­
*. nou cu cei pe care timp de *2 bean, secretarul organizaţiei de sesc din abundentă pe malul Mu­ cuprinsul regiunii Hunedoara un co­
aproape un an i-ai condus in •* partid ? Holârit că nu. Cu mal bine reşului. La Draşov. de asemenea, lectiv dc medici va tine numeroase
conferinţe cu caracter educativ-sa-
•* adincuri şi cînd ştii că sub in- •* de 15 zile tn urmă gospodăria a rint rezerve Importante de furaje nltnr, echipele de Cruce Roşie r.o
primit o tocătoare mecanică nouă
o9 drnmarca ta au reuşit să reali- care nici ptnă acum nu a fost in­ ncvaiorificate. Ne referim la ■ res­ vor întrece fn concursuri, vor rula
.* zeze o înaintare lunară de pes- 2* stalată la locul de însilozare a fu­ turile de Ta grădina de legume, la filme cu caracter sanitar clc. In
această perioadă la acţiunile ce se
*« te SO rn.l. De ta el aflăm că *» rajelor. SpaUl pentru însilozare Ierburile şl rogozurile de pe vnlea vor Iniţia vor fi antrenali un mare
există ceJe construite din anul tre­ care se întinde pînă spre comuna
pe lingă uşurarea transportului °* cut (Insuficiente Insă pentru tnsl- Doştat et<\ număr de membri al Crucii Roşii.
ie minereu, această galerie va «2 Masurile preconizate a se aplica în
perlooda omiutită vor contribui la
•* servi şi pentru continuarea cer- •* Se impun măsuri eficiente îmbunătăţirea continuă a sănătăţii
»• cetirilor geologice. 2* oamenilor muncii dîu regiunea
Ţlnlndu-se scama dc creşterea olectivului de animale şl de nece­ noastră.
.• Dar, atenţiune! Se aude o
sitatea sporirii produc(iel acestora, gospodăriile colective din raioanele Dr. THEODOR BADAU
•» bubuitură. Stinca se prăvăleşte *« Sebeş şl Orâşlle, şî-au planificat să tnsilozeze pesto 100.000 de preşedintele Comitetului
*. la vale şi prin orificiul mare al lone furaje. Tină anim însă s-au insilozat mai puţin dc 2.000 tone regional do Cruce Roşie
•* străpungerii zărim pe minerii din •* nutreţuri In raionul Orăştie şl aproape 9.500 tone In raionul Sebeş. Hunedoara
Cum se poate explica această răminere in urmă?
•2 brigada lui Mibai Vianu. Sint •* Intîrzierea insilozării furajelor în raioanele Orăşllo şl Sebeş do­
»• loan Guran, Petru Negrea şi I* vedeşte că problema asigurării unor cantităţi sporite de nutrc(url ne­ F i e r v e c h i p e m îrw i
Costea Oct avion cei cărora le-au 2* cesare unei bune hrăniri a animalelor pe timpul slabulaţlel, nu eslo
privită cu toată răspunderea dc călre consiliile de conducere şl or­ î & r i i
% revenit marea cinste de a face V ganizaţiile (fe partid din unele gospodării colective.
•« această legătură intre subteran *2 Pentru remedierea acestor lipsuri este necesar ca In flecare uni­ Pe lingă alic acţiuni palriolice,
•2 şi ziuă. In cutele fetelor tor «2 tate Insilozarea furajelor să se considere ca o problemă principală, tinerii din comuna Răhău acordă o
fierului
Importantă mare strinqerii
■9 observi cu uşurinţă amprente- •* la rezolvarea căreia trebuie eă-şl aducă aportul toţi colectiviştii. vechi. Zilele trecute el au colec­
Organizaţiile de partid, consiliile de conducere ale G.A.C. au da­
•* te efortului dar şi bucuria da- 2*' tat peste 5.000 kg fier vechi.
toria să la măsuri neintîrzlato pentru o cît mai bună organizaro a
2» tor iei împlinite. Sint primiţi cu 2* muncii, aslfel incit acţiunii do însilozare a furajelor să I se Imprime In acliunca de slrinqere a fieru­
2- aplauie. cu aplauze bine meri- \ un ritm mal intens. Organele ralonalo de partid şl consiliile agricolo lui vechi s-au evidenliat utemiştit
Anuta Stanciu, Vasile Vulcu, loan
raJonalc, au datoria, să-şi intensifice munca de Îndrumare şl control,
*, tate care sporesc şi mai mult •* Cărpi'iiişan, Nlcolae Munliu şi allii.
dlnd sprijinul necesar, mal ales unităţilor râmase în urmă. M obili­
t? importanta evenimentului pe- «2 zând toate forţele de care dispun în vederea unei mal bune folo­ Tinerii din comuna Răhău sint
«2 trecui aici. la gura noii galerii. I* siri a mijloacelor de însilozare, gospodăriile colective au posibilita­ hotărîli ca. pe viitor, să-şi intensi­
De curînd, la parterul noilor blocuri din Deva au fost deschise noi m q zinc. Printre acestea se nu­ tea să asigure şi să conscrveze cantităţi sporite de furaja — condiţie fice efortul pentru a trimite d ola ­
£ I. MANEA > mără şl un magazin dc legume şl fructe, dotat cu mobilier modern. hotărltoare In dezvoltarea sectorului zootehnic. rilor cit mai mult fier vechi
In fotografie: aspfect Interior al noului magazin. GHEORGHE VULCU
coro9pondenl