Page 10 - 1963-09

*rr. 270! Drumat socialismului Pag. S -

•TUM m n w n M M M i
Deschiderea noului an de studiu Contribuţia Funeraliile artistului poporului Jules Cazaban
fem eilor
A
învătâmîntul de partid - temeinic pregătită Prieaz, cuprinde in prezent 50 mem­
Organizaţia de bază din G. A, C.
bri şi candidaţi dc partid, Dintre a- Marti au avut loc în Capitală fu­ A vorbit apoi artista emerită Dina un tragism impresionant al Actoru­
Analiza activităţii cercurilor şi studiu să se facă progresiv. Bu­ organizate de către cabinetul ra­ ceşlia 25 sînt femei. Femeile depun neraliile artistului poporului Jules Cocea, secretar al Asociaţiei oame­ lui din „Azilul <1e noapte", nsa cum
cursurilor care şi-au desfăşurat năoară tov. Ioon Trifa din sec­ ional de partid Brad. Fiecărui o activitate rodnică fn cadru! gospo­ Cdzabon. In cursul dimineţii prin nilor de artă din instflWfrJle teatrale l-a întruchipai Cazaban, sau ncccn-
anul trecut activitatea a consti­ torul V al minei Valea Morii a propagandist în parte i s-a reco­ dăriei colective. In brigăzile de ciinp. fata catafalcului cu corpul defunctu­ si muzicale. Jules Ce/aban, a ară­ lele tulburătoare ale bătrinului pro­
tuit, pentru fiecare organizaţie de fost încadrat anul trecut la cer mandat de către biroul organiza­ la grădina de legume sau In secto­ lui. depus in Sala Consiliului local tat ea, şi-a împlinit irdr-o prea fesor de muzică din „Passacaglia*.
In faţa Teatrului „Lucia Slurdza
bază P.M.R. cit şi pentru Comi­ cui de studiere al Statutului ţiei dc partid din care face rul zootehnic, miinile lor harnice, al sindicatelor, au trecut mii do scurtă viajă menirea lui de artist si Bulandra", cortegiul funerar s-a oprit.
tetul de partid al E. M. Barza un P.M.R. Anul acesta a cerut să fie parte să studieze documentele bucureştcni, admiratori ai marelui .cetulsan. Onorat , ou ccl mai înalt I-n fost nespus de drag acest tea­
titlu ce se acordă unui actor, el
încadrat în cursul seral anul I. partidului nostru, să cunoască pricepute, dau viată sarcinilor pe artist Mulţi din ci au depus flori
ajutor concret In vederea pregă­ bine evenimentele interne şi in­ care Je trasează organizaţia de partid. la capălîiiil defunctului. La oolafalc Si-a cinstit titlul de artist al poporu­ tru, a spus aici artista emerită Beate
tirii noului an şcolar In învăţă- Apreciind că tov. loan Trifa a ternaţionale. Membrele de partid Maricn Slîrc şi au făcut de gardă oameni ai artei, lui, purtîndu-l cu o rară modestie Fredanov, profesor la Institutul de
artă teatrală şi
cinematografică
mîntul de partid. Una din lipsu­ dovedit perseverenţă în studiu Un mare sprijin în pregătirea Marioara Hanciu precum $1 candidata reprezentanţi ai unor instituţii de Tn urma lui rămin multe amintiri „I. L. Caragialc". Aici. timp (Ic mulţi
numeroase pilde de conştiinţă pro-
rile semnalate cu acest prilej era el a fost înscris la curs seral propagandiştilor1* îl constituie de partid Cornelia June din brigăzile artă si cultură. Icsională. creaţii actoriceşti remar­ ani, Jules Cazaban a creat alături
încadrarea cursanţilor în cercuri anul I. Asemenea exemple sînt punctul de consultaţii. In anul de cîmp. şi-au adus o preţioasă con­ La adunarea de doliu, tinetă la cabile. dar. mal presus de toate va de Lucia Sturdza Bulandra. stră-
şi cursuri. Unele organizaţii de multe. care a trecut, acesta nu şi-a adus tribuţie Ja mobilizarea colectiviştilor Salo Consiliului local al sindicale­ dăinui amintirea unui artisl-cctătoan diiindu-se să-si ridice arta la un ni­
lor. a luat cuvintul artistul poporu­
bază nu au ţinut cont de indica­ aportul în măsura cuvenită. Au la lucru. $i In sectorul zootehnic sau al cărui drum s-a împletit cu mer­ vel inall pentru a fi cît mai folosi­
Datorită faptului că un număr lui Radu Beligan, preşedintele Con­
ţiile primite şi au încadrat lipsit planşe, schiţe, broşuri prin Ia grădina de legume Inlilneşti pe siliului teatrelor, care, in numele sul minunai al patriei sale. Noi, ac­ tor maselor de oameni ai muncit. Sl
tot aici, tn etajele acestei clădiri.
torii vom purta mai departe mes.iju:
cursanţii în forme superioare lot mal mare de membri şi can­ care să fie popularizate rezulta­ colectivistele Tllisabela Cihlanu. So- Comitetului de Stat pentru CuHuiă său de dragoste pentru teatrul ro- Jules Cazaban a predat cu dragoste
pregătirii lor iar alţii erau înca­ didaţi de partid, mineri, lăcăluşî tele bune din întrenrindevea noas­ fica Stanca. Rusalino Drăgan, Viorica si Artă a adus un ultim salut ar­ iniue.ic. Iransmitîndu-l viitoarelor ge­ studenţilor bogata sa experienţă de
draţi de mai mult timp în ace­ şi electricieni de mină, muncitori tră şi din raionul Brad. S-nu luat Străut. Marioara Davidescu şt multe tistului poporului. Jules Cazaban. neraţii do actori. zcol de aut pentru o ridica tinere
laşi cerc de studiu. Iată de ce de la transporturi din activul măsuri ca pentru noul an de în- altele, care participă oi Tegnlarilate Personalitatea originală a lui Jules Ultima cortină, a spus actorul La­ cadre, noi generaţii (le actori al
Cazaban. talentul său bogat tl aşea­
comitetul de partid a urmărit în fără de partid şi-au exprimat do­ văţămînt la punctul de consul­ Ia muncă, depun mult Interes pentru ză în galeria marilor noştri actor; zăr Vrabie, directorul adjunct ai Republicii noastre.
această perioadă cu multa aten­ rinţa de a studia în mod organi­ taţii să se desfăşoare o activitate sporirea producţiei. realişti, a căror tradilie a conli- Teatrului „Lucia Murrtza Bulandrn*'. După terminarea ceremoniei de
ţie felul în care organizaţiile de zat documentele partidului nos­ rodnică, aici propagandiştii să SIDON1A MUREŞAN nuat-o şi (Iczvollat-o în condiţiile ale căr«i falduri sc lasă grele peste doliu, sicriul cu corpul defunctului
cariera artistică, rodnică o lui Jules
a fost ridicat pe umeri de actori
bază au constituit comisiile de tru a fost necesar să mărim nu­ aibă posibilitatea de a se docu­ corespondentă oferite do regimul nostru democrat- Cazaban, începută cu mai bine de şl aşezat pe carul funebru. Apoi.
recrutare a cursanţilor, dacă au menta si a studia în bune condi- popular, a spus el .'«1 de ani în urmă, în condiţiile vi­ cortegiul funerar s-a îndreptat spre
mărul cercurilor de studiere a Activist dc frunte ol artei socla-
fost instruite asupra modului de Statutului P.M.R., a cercurilor ţiuni, să poată organiza consul­ lisln, Jules Cazaban a depus o bo­ trege ale regimului burgbezo-moşie- cimitirul Heliu. Pe străzile Capita­
recrutare a cursanţilor. Comisiile taţii colective. Analizează activitatea gată si multilaterală activitate pe rcsc. nu poate întuneca strălucirea lei, pe unde a trecut carul funebru,
au fost formate din 2—3 tovarăşi specifice pentru mineri, a cursuri­ Pînă la începerea anului şcolar crupelor de partid lăriin obştesc ca animator al vielii emoţionantelor sale creaţii scenice. numeroşi celăleni au adus un ultim
Vom păstra vie Imaginea luminoasă
— secretarul organizaţiei ele bază. lor serale anul I. Faţă de anii tre­ în învăţămîntul de partid au mai noastre teatrale, ca preşedinte a) a inimosului lanke din piesa lui Vic­ omagiu marelui actor al scenei ro-
mîncşM. La mormînt au adus un
propagandistul şi un membru al cuţi, în anul şcolar 1963—1964. rămas puţine zile. Pregătirile în Biroul orgnniz.iliei de bază nr. 1 de Asociatei oamenilor de artă din ln- tor Ion Popa, un personaj plămădit omagiu artistul emerit Gheorglie
biroului organizaţiei de bază. Co­ numărul cercurilor este mai mare sînt terminate. în prezent !a preparnţio cărbunelui din Pelrila se slîliilele teatrale şl muzicale, ca do el dinlr-un aliaj de veselie şi Aurclian şi Andrei Zaharia. student
misia a stat de vorbă cu fiecare mare cu 14. In total, în cadrul stabilim sălile pentru fiecare cerc îngrijeşte îndeaproape de activitatea profesor la Institutul de artă teatra­ amărăciune, de ascuţime de spirit al Institutului do artă teatrală şi ci­
lă şi cinematografică „I. L. Cara-
tovarăş în parte şi în funcţie de exploatării miniere Barza vor ce o desfăşoară grupele de partid. qinlc". $i vibrantă umanitate. Va continua nematografică „I. L. Caragiale".
să răsune glasul cu inflexiuni de
pregătirea politică şi profesio­ funcţiona în noul an de învăţă- şi curs în parte în aşa fel, ca din Periodic, organizatorii grupelor de (Agerj)res)
nală, de dorinţa de a studia, o mînt 68 de cercuri şi cursuri la prima zi a cursurilor să asigurăm partid prezintă In fata adunării ge­
fost încadrat la una din formele care sînt înscrişi 1.827 de cursan­ o desfăşurare normală a activi­ nerale referale despre activitatea
membrilor şi candidaţilor dc partid
învăţământului de partid. In a- tăţii lor. Membrii comitetului de în scopul realizării sarcinilor trasate IDME li \ \ O R \ 7 1 E R < 0 1 .----------------------?
celaşi timp s-a avut grijă ca tre­ ţi. Mărirea numărului cercurilor partid au şi fost repartizaţi să de organizaţia de bază. Recent, to­
cerea de la o formă la alta de şi a cursanţilor a pus problema răspundă dc cîte un cerc sau varăşii Romeo Curetean şi Miu Cost.
recrutării a noi propagandişti. curs. Ei vor urmări activitatea organizatori ai unor grupe de partid, E A Z E R O
Dintre cei 68 propagandişti mai au prezentat referate în faţa adună­ Ziua s a topii in sclipiri hrumânt. acele ccasornu elor vor indica ora t ele una c cea mai dr p rţ, au cişît- '
Focul a fost stins mult de jumătate — 43, sînt oa cc o desfăşoară propagandiştii, rii generale despre munca membrilor Siluetele clădirilor işi desenează dis­ din noapte. Dinspre cetatea de foc. gat-o in arma cu 2 am ta fund co- »
dacă birourile organizaţiilor de
la timp meni bine pregătiţi — maiştri, bază controlează modul în care Si candidaţilor de pariid. felul In cret lOnlunirile pe fundatul inserării dinspre oraşul flăcărilor nestinse, un teci iu fruntaş pc ramură.
all Iren soseşte in staţie. Cu el hu-
Conslructorii au cobori! demult de /x*
— Gata pauza, poftiţi / Şi, ingme- \
care sini repartizaţi ei la locurile
tehnicieni şi ingineri, care au şi participă cursanţii la cursuri, principale ale producţiei. schele. Pe ogoare s-a lăsat liniştea ncdoremi au trimis vagoane incăr- ral Dobrcsca l lorca işi urmăreşte cu '
experienţă în această mun'.ă Din­ dacă acc-iia îşi înroşesc materia­ Tovarăşii T.adislan I.upa. Petru Ma­ O linişte deplină. S a inuplat. (Jn> - cale cu lumii inie pentru fabricile de pr ivi rea elevii. In sat a de dasă ^
fn atelier a intrat un lin fir tre aceştia amintim pe iov. Gu- lul predat Vom pune un deosebit tei, femilian Dabaş. loan Niniln care malografele, cluburile şi-au bicefal şi la Roman, Bucureşti, Braşov, au tri­ amenajată in stafie intră revizorul dc '
goale mineri­
mis R.U A.S.1.1 .-uri
eu mina bandajatâ. ‘fovarâţii de vrilă Bogdan, Nicolac Baba, Du­ accent pc im bună lăţi rea predării au luat cuvîntul pe marginea relern- ele iu livilalea. Rînd pe rind feres­ lor din \’alea Jiului pentru a le în­ ace Mutei Trandafir, acarul pm/un '
trele locuinţelor rămin in întuneric.
Cornet, toţi cei cure azi ii sint elen t
munca l-au înconjurat imediat. mitru Grădinarii, Grigorc Maxim, telor prezentate au arâ'at că majo­ Oraşul doarme. .Ş7 totuşi, nu depu'te curca iu cărbune cocsificabit. tar mii ne dovedesc pracl te ,elc i:i- y
S-au salutat prietenele, ca în lecţiilor, a asigurării unui conţi­ ritatea membrilor şi candidaţilor de de cl, in spre sud. la Simrna-Trtaj Ura ora 1 din noapte. Inlr-o singură suşite. Aici, in staţia Simcriu-Irvii. \
fiecare dimineaţă. Apoi fi-au Marcu Lazăr care au dovedit dra­ nut bogat care să aibă o strînsă partid sini evemplu sţ îndemn pen­ inlilneşlt in miez de noapte ritmul oră, ani. In staţia Triaj, au sosit din întregul personal, înccpînd cu aca'ul \
văzul de lucru. Nu s-an pus în­ goste faţă de această muncă. legătură cu viaţa. Măsurile care tru ceilalţi muncitori, că ei î$i aduc trepidant al mumii legale de oră, de toate colţurile ţării suie de vagoane. Viuţim Savtt şi terniinind cn impie- \
trebări de prisos, nu s-a discu­ Pentru a asigura un bogat le-a luat comitelui dc partid în o contribuţie însemnată la activita­ minut, de Secundă. Am. unde-şi dna Si toi uiitea au mirul in mecanis­ gal ut Bort an Nicolac, toţi învaţă. In |
tat nimic inutil. De altfel mei conţinut fiecărei lecţii, comitetul acest an ne dau siguranţa că tea ce o desfăşoară grupa de partid. mina zeci de artere dc fier de pi mul continuu de descompunere şi com­ fiecare zi sala de cursuri e ocupa1). \
Prin rotaţie toţi trec săplăminal pe J
'întinsul patriei, se sânte zi şi noapte
nu era nevoie. 'f o(i membrii de partid va avea în atenţia sa desfăşurarea invăţămîntului dc Vorbind despre unele lipsuri, ei au clocotul mumii însufleţite, a unei punere a trenurilor, pornind apoi nici, pentru că unul nu lipseşte de s
echipei de lăcătuţi fuseseră doar pregătirea fiecărui propagandist spus că pe viilor p.ste necesar ca munci niciodată întrerupte. spre centrele mart ale patriei sau la tur sur de de reîmprospătare a cu-
martori la ceea ce s-a întim- partid de la E.M. Barza va fi la cele două grupe de partid să mani­ I: ora 0/)7. Un fluierat scurt de tft- /iesle hotare. In această oră, mmui i toşfi aţelor profesio na le.
< u minut, privirile lucrătorilor ceferişti
plat eu o zi înainte...- în parte. Astfel, 13 propagandişti un nivel mai înalt, că va asigura feste mai multă operativitate In d s- comotivu. trenul 2755 de la Coşla-m un urmărit npurufe, au scrutai intti­ Şeful de luru Savu Ghcorghe un ă |
Se suda la 1-1 metri fnăl(ime au urmat cursurile de pregătire o bună pregătire o cursanţilor. cntarca problemelor producţiei, a işi anunţă intrarea. Peste o clipă zei i nerii ul prin danlclăriu de şine, mit­ spre cabina turn de la (cure. Pe *
în hala laminorului de 650 mm pe plan regional ele la Orăşlic, TRAI AN PLEŞA combaterii unor acte de indisciplină. de vagoane încărcate cu lemn dc uite tor au manevrat, au opui şi por­ aici priuirile-i de culoarea azurinint J
al C.S. Hunedoara. Furtunul ceilalţi 54 de propagandişti parti­ membu al Comitetului dc partid P. GAINA mină şi cherestea, cu cazane goale nit sute de vagrxme. întregul clule- de vară. ce nu se lasă prinse de i
întins de la tubul cu oxigen a cipă la cursurile de pregătire, al E.M. Barza corespondent pentru bazinele petrolifere, opresc. Ci­ vino dc pe drumurile de fier ce sc amurgurile vîrstei, cuprind întreaga J
teva clipe mai tirziu un inireg mc-
panoramă a triajului. De aici, i ‘.n »
luat foc de la o seînteie care camsm se pune in mişcare. începe iul Unesc aici e dominat dc mintea şi turn, şeful de tură urmăreşte întrra- ’
nu putea fi prevăzută. Flacăra trierea. Descompunerea trenurilor, mina omului, a acestui ceferist ce ga mişcare de descompunere şi corn- î
alerga fulgerător de-a lungul compunerea lor. Cele cu lemn de prins in şuvoiul muncii continue lu­ punere a trenurilor. Ii ora li. Me- [
cauciucului. Pericolul era clar. nună. cu cherestea vor pleca chiar crează cu secunda Bl ştie că un galoanele funcţionează continuu.
minut pierdut aici înseamnă 2(J, dO de
Ajunsă la tubul Cu oxigen, ar in pcest miez de noapte spre Falca mi/mle sau chiar o oră întirziere la — Alo „Lira“. Aici „Cocoaşa“ Ateu- J
fi produs explozia acestuia, pro­ fiu tui, cazonele goale, spre bazinul deshnaţie. Un minut in/irziat aici ţie, începem t
vo cind pagube, sau chiar acci­ petrolifer Bărbăteşti. De ta linia treia, din grupa A, s-a
Au trecut 13 minute. In întuneric împiedică întregul mecanism de plr.-
dente. apar luminiţe unei locomotive, a unui earc De aceea in lupta cu minutele Iras la cocoaşă trenul 2716 pentru
Intr-o fraefiune de secundă tren ce se apropie cu viteză Intră oamenii devin stăpini triere. La semnalul pus de şeful de
Ion R usii, jefui echipei de lăcă- Trece fură oprire. P. acceleratul 2Hh l.u 10, 15. sau 25 de minute un manevră. Bic Mihat, pentru împin­
gere, grupul de vagoane se apropie
Simcrtu-Duc.iireşti. Cu feti nurul verde nun (ren intră, un nou tren pleacă. de cocoaşă. Începe operaţia de dez- ţ
ridicat un tînâr i-a făcui prnntrt â. P. Munca ttit' iăcclează o cfipă. legare a vagoanelor conform cretăru. '
în s e m n ă r i impiegatul de mişcare depozitar.- tiu- Jjiiuneuaul.se deşi ruină lăsind tre­ Se pune din nou semnalul de îm- *
zolanu * Constantin. O clipă po tic cere liberă zorilor. Cu ele sosesc noi pingere. Prin megafoane vocea Un
glndurile îl poartă spre cct ce că­ trenuri, noi mărfuri. Mihui răzbate pînă departe ;
*0 tu fi, S-a repezit asupra furtu- * *• lătoresc acum in noapte (întind cu 6.15. Trenul 2605 aduce cu el 4d — Tovarăşi sabotori, treceţi la pos­
r.ulvi. lndoindu-l fi sirîngindu-l •»* ei atitea visuri O clipă numai, pen­ de vug>mne. li trenul de transpor­ turi t Începe trierea trenului 2716.
% cu putere in pumni, el încerca *» tru că bucuria ce o încearcă de < ;- turi exprt s-cxporl de marfă Revizorii Vagoanele curg ta liniile l IA.
işi încep munca.
«• să oprească circulaţia oxigena- % teva zile, de citul tînăra-i soţie i-a F... VIL.. In timp de 20 de numite,
dăruit un fiu, e mult mai mare. — Un vagon e defect / Anunţ,il
•a lui. Presiunea s-a redus dar fia- această bucurie paternă o împleteşte cheamă oamenii competenţi. începe 67 de vagoane au fost triate.
•" săra întreţinută de juviţele de •* cu cea pe care i-o dă muma lega­ trunsbordarca mărfurilor cu, nu peste tos ta „Lira" începe operaţia tie
ja oxigen care încă se mai slrecu- .• tă de minute, de secunde. Căi i peste mult, să-şi poată continua dramul. compunere. Dinspre Băcia soseşte tre­
nul 2699. Aduce cărbune din Vatra
ran prin furtun continua să mt puţin un alt tren Işi anunţă sosi­ fi ora 9. Intr-un birou, sub-şeful. Jiului. Peste citeva minute va fi aici,
p<i ardă. lat-o ajunsă la palmele .• rea. slutit i, Dalabun Vladunir, ascultă sus la .cocoaşă". Megafoatiele oor
«»J lui R usii. II arde dar acesta nu 0J5. De la Sibiu trenul 2559 opreşte atent. Prin teleş/ulcer sc dau rapoar­ fiorin iar. Munca nu oa înceta o cli­
cedează. Strîngc pumnul cu mai .• pufăind. A adus cu el fier vechi tele mumii de peste noapte Dtrecţ'.ci pă Va continua in acelaşi ritm tre­
■* multă putere. Simte usturimea *. pentru combinatul din llunedoan, regionale C F.R. Timişoara pidant şi după masă şi in amurg şt
/ arsurii, d<4 această usturime ■■ vagoane încărcate cu fel dc fel dc — Se analizează ceea ce este bun seara lirzm pînă în miez de noapte.
ii dă parcă mai multă hotărîre... \ sau rău Numai aşa merge mun­ De la ora zero ta ora zero
mărfuri. Luminiţe semafoarelor se ca. Azi, noapte oamenii noştri sini triale mii de vagoane. Aca^'i
•• In timpul acesta, utemistul %
aprind. Dau drum liber trenului şi-oii făcut datoria. La tonaj am şt revizorii de ace. crdarii şi ma/li­
!• Ion Drugănugiu, din aceeafx •* ce sus, la „cocoaşă‘ e aşleu- reatuat o depăşire de SI pe Iren, la vrând i, şefii dc tură şi impiegaţii stau
\ echipă, ajunsese jos lingă tubul •« osii-tren N. In general munca s a la post. Sînt prinşi in ni mul Piu
*• de oxigen li strînge repede ro- fat de zeci de manevranfi. de sa­ desfăşurat bine, fără abateri, fură al muncit legate de oră, de minut,
% binelui fi gazul fi-a încetat cir- % botori, de revizori şl acari. Acolo deficienţe. Şi. în timp ce vorbeşte, dc secundă, in ritmul vin al epoca
!* cululia. Flacăra s-a stins snfo- începe o nouă triere privirile sub-şefuliu se opresc pe cele noastre noi.
Mai silit zece minute piuă cind 6 diplome înşirate pe perete. Dintre
% cală. Din ea au mai rămas ci- "• LUCIA L1CIU
teva urme dureroase pe palmele **
V care n-au lăsal-o să treacă... *•
r* A doua zi dimineaţa, cînd •*
S întreaga echipă a sosit în ate- % fn cadrul fabricii „Sebeşul',
/ier, nimeni n-a adus vorba des- •" întrecerea socialista pentru ob­
ţinerea unor noi succese fn pro­
pre cele inlimplale cu o zi îtio- ’ • ducţie se desfăşoară din plin. A L C O O L U L : aliment l c u i ahană?
b■ inte. Privindu-î mina stingă \ fală in fotografia de faţă una
*■ bandajată, unii tineri se intre- "• dintre muncitoarele fruntaşe —
b® bau in gind: De ce a venit f Ana Negoiasă care tşi depă- Aşa cum a m ii făcui în urmă cu lă eslc că folosirea sa dc câlre or­ holismul dc bază ? Jn urma unor lu­ Iul iău muschiular, ci faptului că ra­ rindul muncitorilor (francezi — R.R.),
% Doar i s-a dat scutire medi- .• zece ani, Academia dc Medicină din ganism este întotdeauna imediată. Za­ crări recenIc s-au aliat lucruri noi in lia sa alimentară totala este suoe- fn special a] celor tineri, fapt care
şeşle lună de lună prevederile Paris a consacrat recent una din şe­ hărul, proteinele, grăsimile, atunci accnslă problemă.. Peste doza utilă al­
cală... rioara. Persoanele cu o greutate a cor­ eslc deosebit de pozitiv
:: « u :: planului de producţie. dinţele ci supluniiiiale discutării diferi­ cind sînt absorbite in cantităţi supe­ coolul este dc asemenea oxidai, dar cl pului sub greutatea medic, muncitorii Jn ce priveşte situaţia in sectorul ru­
telor probleme pc care le ridică con­ rioare Inţă dc aceea care eslc ime­ este oxidat pe alte căi, care' sînt ne sedentari, persoanele care depăşesc cu tier, aici nu esle vorba în mod pro-
V .v . w .v .w / .w .w .v V .V . sumul dc alcool Considcrînd că con­ diat utilizabilă, sînt înmagazinate dc folositoare şi chiar periculoase. Dc regularitate doza, sau acelea care sînt priu-zis de alcoolism. Eslc vorba sa se
cluziile foarte limpezi caic reies din organism în diverse fornic şi pot fi altfel, şi asupra aceslui aspect trebuie îu slare de proastă alimentaţie, s^u convingă orice conducător al unui vc
această dezbatere ştiinţifică merită să mobilizate ulterior. Cu alcoolul iui se insistat, pericolul este îndeosebi mare <>e dezechilibru cndocniiian, trebuie să I:icul că esle dc datoria lui să sc ab­
fie mJusc In cunoştinţa unui public rit inlimplă la Ici. Rezultă dc aici că al­ atunci cind eslc vorba de un obicei. aiba grija sa consume mai puţin do­ ţină dc a pleca la drum după cc a
S â p tă m în a Crucii Roşii ■mai larg. redăm mai jos citeva din coolul este folosit în primul rhul fi In organismul care absoarbe regulai cil doza menţionată mai sus. Unul consumat orice băutură spirtuoasâ, şi
dintre autorii comunicării respective —
aceste concluzii, extrase dinlr-un ar­
ticol publicat în revista franceză „ha că în aimmile condiţii cl poale să alcoolul, limita de folosire scade, ia Tremoliores — a slabiiit la 60 ccnli- s-ar putea adăuga, după o masa prea
ducă la economisirea altor alimenle
abundentă. Aşa cum a acutul in ra­
fr-, s v o s v cinste stau şi concursurile „Sanitarii Mature — Science, Progres4*. energetice, care, în lipsa sa. ar fi fost lei cum ea scade intr-un organism litri doza dc vin dc 10 grade care poa­
pricepuţi41 la care sînt antrenate un slab nutrit, sun care are o carenţă portul său Robert Monud. este extu.u
t? Cu prilejul „Sălplâmînii Cru­ număr sporit dc grupe sanitare din di­ Puma problemă care a făcut obiec­ imediat consumate. în proteine. In vreme ce organismul le fi consumată in mod regulat lără de gicu să sc afle numărul exad al
ii cit Roşii”, tn majoritatea oraşe­ si verse întreprinderi, instituţii, gospodării tul unei comunicări a fost deseori Totuşi, şi aceasta csle cca de-a doua uman norma! poale folosi pcnlru me­ pericol, în liccnrc zi dc către un func­ accidentelor de circulaţie care se dnut­
»• lor şi satelor regiunii noastre au rf pusă şi rezolvată în dilcrilc feluri, regulă, această iulocuirc prin alcool tabolismul său dc bază pînă la do iă ţionar de birou cu o sănătate bună. resc consumului dc alcool, îiceasll n
loc diferite manifestări închinate colective clc. Recent. în sala căminului liste vorba dc problema : îu cc mă­ l'Slc binoamoscid faptul că alcoolul special pcnlru că dozarea alcoolului in
£ de 1 cultural din Vaţa d£ Jos, raionul Brad a ailor melnbolilc pentru necesităţile grame per kilogram şi pc zi, posi determină pc Inc: o slare dc cnfo"'c
B medici susţin diferite expuneri in <: grupele sanitare ale G.A.C. din locali sură este alcoolul un aliment ? Răs­ de bază nu sc realizează dccit în anu bilitalca dc folosire nu mai este de­ şi o uşoară cxciilajic caic poale da sînge este deseori greşit interpretată «:
aceslui eveniment. Grupuri
punsurile care s-.m dat îu trecut !a
de asemenea penlru că nu este dccit
nule limite. Iu condiţiile normale şi
faţa oamenilor muncii, au loc di­ (V ialc şi cooperativei „.Moţul'* din Baia dc aceasta întrebare n-au lost întotdeau­ pcnbu orice organism viu, fie că csle ci! cu ceva superioară mici jumătăţi unora iluzia că îşi pol folosi mai bine rareori practicată. Dar nimeni nu sc poa­
de gram h un alcoolic. Alcoolul ab­
verse concursuri intre grupele sa­ W Criş şi-au disputat fnlîietulca înlr-un na obiective. Propagandiştii anlialcoo- un animal cu o temperatură constan­ facultăţile lor. Iii o; ice caz, această le îndoi dc faplul că o marc parte a
«
M nitare, se organizează caravane * concurs pe tema : „îngrijirea bolnavii • lismuliii au pretins adeseori că alcoolul tă cum este şoarecele, cu o tempera­ sorbit în plus devine atunci extrem de stare nu eslc dccît trecătoare şi ca accidentelor de pc şosele sc datorase
K sânii arc ele. fată citeva manifes­ Iui la domiciliu*1. n-ar fi în nici un caz un aliment. periculos. Experienţele tăcute pe şoa­ csle curîud urmată de o depresiune. Dc consumului dc alcool de către condu­
t tură variabilă cum csle broasca, s.v.i reci, cu doza de bei grame per kilo­ aceea, sportivii, pilojii şi în general
M tări ce au avut loc pînă in pre­ 2 Răspunzînd prompt şi competent la Apărătorii consumului dc bănluri spir chiar dc o celulă vcgclală ca droj­ gram şi pc zi, demonstrează că sc cători.
zent. întrebările medicului examinator, colccu ft ase, şi Îndeosebi dc vin, au acor­ dia dc hore, alcoolul iui poale înlo­ persoanele caic au nc\oîc dc pleni­ Totuşi, alcoolemia, adică procentul
1 vişin Cnrolina Macin a reuşit să acu­ dat dimpotrivă alcoolului o valoare cui dccît 50 la sulă din mclabolîlole produc oxidări anormale în plasmă. Li tudinea facultăţilor lor, pentru un dc alcool în sînge, iui depinde numai
ccclaşi timp, în ficat şi tn special tn
muleze cel mai marc număr dc puncte exagerală. Adevărul, aşa cum este de necesare întreţinerii metabolismului dc efort deosebit, se abţin dc la consu­ dc doza dc alcool caic a fost con­
şi să cîşligc concursul. Pe locul al aşteptat, sc situează destul de depar­ pancreas, proccnlul de acizi miclci:i marea alcoolului, chiar în doze slabe. sumată, aşa cum a stabilit in raportul
Conferinţe pe feme doilea s-a silual Metania llazăruţ dc la te dc aceste două extreme. Trebuie ară bază. ha fel sc inlimplă la un om scade, ceea ce duce la necroze celu­ Se vede că dacă eslc contrar ade­ său cercetătorul l.creboulct şi colabo­
med ic â le cooperativa „A\oţul“ din Baia dc Criş- tat dc la început cu din singurul unde coclicicnlul dc oxidarc a alcoolu­ lare, analoage cu necrozele hemora- vărului fiziologic să sc afirme că al­ ratorii săi. Ea eslc, de pildă, mai marc
lui nu depăşeşte 80—100 miligrame par
punct dc vedere a] utilizării sale dc kilogram dc corp şi pc oră. Se poate gice care se eoustală la om. Astfel, coolul nu eslc iu nici un caz un ali­ în caz dc post dccît după o masa
stabilit
ment, în schimb este perfect
In multe din oraşele regiunii noas Caravane sanitare călrc organism, concluzia eslc deose­ Ingc concluzia că oxidarea alcoolului obişnuinţa cu alcoolul nu este tn nici din punct dc vedere ştiinţific, că el abundentă şi în special o masa
re au avut loc zilele trecute conlcrinţe bit dc limpede : alcoolul nu eslc nîcio nu poale să se Iacă dccîl prin cupla nn caz o adaptare fiziologică. Un ex­ nu csle un aliment decit în limite foar­ cu glucide. Ea csle mai marc
ie teme medicale, ha Deva, de pilde, Tn aceslc zile caravane sanitare foi* dală indispensabil şi csle preferabil s i rea unei molecule dc alcool cu o mo ces de alcool este mai periculos pen­ te stricte, dincolo dc aceslc doze, mult la alcoolici şi in general fa persoa­
n sala cinematografului „Filimou Sir- mate din cile cinci medici dc speciali- sc renunţe complet la consumul de al­ tru acela care are obiceiul de n-l consu­ nele care sînt obişnuite cu alcoolul,
,if în faţa a peste 500 participanţi, cool, dccît su sc depăşească. în ori- Icculă a unui alt mctabolît a cărui ma dccît pentru acela care nti-1 con­ mai mici dccît se crede în mod obiş­ persoane la care. după cum am văzut,
valoare energetică cl o dublează dar
nuit, şi în special atunci cînd con­
ov. Dr. Theodor Bădău, şelul secţiunii late şi echipe sanitare s-au deplasat clt dc mică proporţie, doza folositoa- pe care mi-1 poate în nici un caz sumă dccît in caz excepţional. sumul lui devine un obicei, alcoolul alcoolul este cel mai dăunător. In fine,
•ănfttale şi prevederi sociale a Sfalu n mijlocul muncitorilor lorcstîcri la Fc- le. Să vedem dc ce: înlocui. Trebuie subliniat faptul că Din cele dc mai sus, se poale uşor este o otravă -puternică. autorii au stabilit că gaslrctomia, adi­
ui popular regional a susţinut confe- ncşcasn, raionul Alba, Biologu şi Bota, Organismul animal oxidează alcoolul aici nu este vorba dccît dc metabolis­ trage o concluzie practică. Omul care că ablaţiunea stomacului, sporeşte In
inţa „Despre nevroze". In continuare a Valea Jiului, Criş, raionul Brad şl la la fel cum oxidează zaharurile, şi ob­ mul dc bază şi dc nici o altă formă se hrăneşte normal şi se află într o mod considerabil aleolcmia. Or, gas-
ulat filmul „Concertul mult visat". ţine deci calorji care . sînt utilizabile dc cheltuire de energie, cum ar fi ener­ slare fiziologică bună, nu poate con Alcoolul şi accidentele Ircctomiilc sînt mult mal frecvente la
De asemenea, la Hunedoara, ) 1 îa şi Valea Runculiiî, oraşul regional Hune­ din punct de vedere fiziologic. Dar gia musculară. sidera alcoolul ca un aliment deeft clcoolici. Este deci evident că trebuie
Alba lulia in prezenţa unul marc mumii doara. Cu acest prilej medieu au acor­ aceaslă energie, în proporţie dc şnplc într-o doză mai mică de 100 grame pe Alic comunicări care au fost pre­ să sc ţină seama de toate aceste date
de oameni ai muncii au fost prezentate dat consultaţii gratuite muncitorilor dc calorii per gram dc alcool, iui eslc zi, ceea ce corespunde la cel puţin un zentate cu acelaşi prilej s-au ocupat dc atunci cînd se măsoară după un acci­
expunerile întitulate „Despre cancer . aici, *-au difuzat broşuri şi au fost or­ utilizabilă de către organism, dccît tn Oxidări periculoase litru de vin cu o tărie medie. Dacă incidenţa directă a alcoolismului sau dent proccnlul de alcool în stngclc
al consumului de alcool asupra acci­
conducătorului vehiculului. Dc aseme­
Concurs ganizate expuneri pe teme cducaliv-sa- condiţii destul de reslrînse. Mai în- Problema care se ridică fn conti­ muncitorul care depune o muncă grea dentelor de' muncă, asupra accidente­ nea, este bine să se ştie că persoa­
nilare, s-au efectuat controale la dor­ ttl, alcoolul nu este folosit de către nuare este aceea dc a se şti ce sc în- poate fără pericol, să depăşească puţin lor de circulaţie şi dc mijloacele dc nele care s-au obişnuit cu consumul
„Sanifarii pricepuţi" mitoarele muncitorilor forestieri şi In muşchi, ci doar pentru înlrcţincrca căl­ tîmplâ cu alcoolul atunci cînd cl eslc această doză, aceasta nu se daloreşte prevenire şi dc dcicclare. de alcool, şi mai mult încă persoa­
Raportul prezentat dc Andrc Mauri-
Prinlfe manifestările prilejuite de unităţile comerciale de sediul ex- durii. Apoi, oxidarea sa se face după consumat într-o doză superioară ace­ deloc faptului, aşa cum sc crede de ce a arătat că fn 10 ani alcoolismul nele care au suferit o gaslreelomie^
leia pe care o reprezintă acest aport
trebuie să renunţe să mai conducă ve'
„Bflptflrhina Crucii Roşii41* la loc de pîoatflriloii loreatferii. j anumite reguli speciale. Prima regu­ de energîej de 50 la sută din ineta- obicei, i i 4 foloseşte alcoolul tn efori este într-un uşor regres dar clar, fn hicule.