Page 10 - 1963-12

Pag. 2 Nr. 2779
Drumul socialismului
--— — — - - — '4-KSX iţ i W i

in Editura politică a apărut: N D A —
^ÎŞ Q âM , £tptA&fum ghi (M — \ O E
Kar! INlarx f fia d io Cumpărâ-li u ii balon — c/nemo-
„M u n ci/o ru /" ;
toqralul
PETRO-
de G. Serebreakova $ A ,\'l: Piinhc oameni buni —
5 DECEMBRIE 1063 cinemutograiul „ Republica" ; Md-
PROGRAMUL f :
5,05 Cînloi f ;
Activitatea comisiilor de revizie tlce ate perioadei respective, uu- suri de estradă ; 7,10 Mu/icA popu­ ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU-
M/ discordiei — cinematogra­
5,25 M elodii populare; 0,05 Dan­
Pe lo n d itl evenim entelor islo-
lară ; 7,30 Slatu! medicului ; 7,45
inlălişeuză
Inarca
în pas cu preocupările din G.A.C. tinereţea lam itia Iul, cop tlătia şii Ciiilece,- 0,30 Muzică dc estradă; U A : Ultimul tren din Gun H ill
—
cinem atograful
„V ic to ria " ;
Iul M urx Iu T rier şi
11,31 Muzică uşoară; 13.10 M elo­
hei lin,
şi
p rie te n ii
—
c inc mal o-
negru
Pescăruşul
iu v u iu ş ii dc studiu. V iata lu i dii populare din M o ld o va ; 14,00 g ia lu l ,.23 August" ,* SEBEŞ: Re­
Sarcinile comisiilor de revizie din mum de eficientă a fondurilor bă­ tre consiliile dc conducere ca un a- M a tx este prezentată într-o Concert de prin/.; 14,30 Solişli ai
G.A.C. sint multiple şi de Iclul cum neşti. Altădată, comisia dc revizie ju lo r in muncă. Dar, cum sc explică strinsă îm pletire cu momentele teatrelor mii/icn!e din Iară; 15,00 gina s/a/icj de benzină — cine-
sînt duse ld îndeplinire depinde in* din G.A.C. Cilnic a constatat că la acest ajutor cînd în tot cursul anu­ Istorice mai im porlunlc, al că­ Muzică uşoară romincnscă ,- 15.30 m utogrulul „P io g rcsu l" ; T utun ul
tr*o mare măsură m lârircn economi­ fermele de animale se face prea ma­ lui la G.A.C. din Presaca comisia de ror m utlor şi participant a lost. Din chRecele şi dansurile popoa­ — scria I—II — cinematogia-
că şi organizatorică a gospodăriilor. re risipă dc luraje. In vederea evi- revizie nu a efectuat nici un control, Din caile allăm amănunte in te - relor ; 15,50 Tinere talente — elevi lul „Sebeşul" : OR A ŞT IE :
Comisiile de revizie vcnlică activi­ tăiii acestei risipe, comisia a propus
iar la G.A.C. din Cunta. Luduş, Sebeş, resunte despic activitatea U n iu ­ Esitadă, est rudă — cincmu/o-
tatea gospodărească şi financiară a consiliului dc conducere ca toate Boz şi Lancrăm s-a făcut doar cile un n ii com uniştilor, despre revo lu­ ai Scolii de muzică nr. 1 din Bu­ gralul „ P a t r i a " ; Po\ estea
consiliului de conducere, respectarea furajele să lie repartizare pe în g riji­ cur e-Ai ; 10,15 Voibeşlc Moscova I ;
singur control ? ţia din IU 18, In tcm a lio n u la I, panloliorului de aur — cinema­
regulilor de elecluarc a chcBuielilor. tori pentru întreaga perioadă de hră­ Comuna din Paris etc. 10/15 G n le c e ; 17,12 Muzică popu­
In curind in gospodăriile colective tograful „Fkicăni“ ; HAŢEG:
cum se păstrează avu|in obştească, niră a animalelor la grajd. va avea loc un eveniment important Autoarea explica intr-un mod la ră; 18,00 Seară pentru tineret i
cum se achită gospodăria de obliga­ Acelaşi lucru sc poate spune şi — adunările generale pentru dări dc e xlicm dc sugestiv lotm aica 20,55 Jocuri populare; 22,20 Mu- Turneul veseliei — cinematogra­
ţiile contractuale ele. De asemenea, despre comisia de revizie din G A G scamă şi alegeri. Se cerc ca î:i aces­ conccpi ici lilo/.oiice a lu i Marx, zică dc (hias. ful „Popular" ; BRAD: Căpita­
comisiile de revizie verifică amănun­ ApolduI de Sus. Cu prilejul controa­ te adunări la dezbaterea probleme­ înfrir irca convinge iilo r lu i dc nul Lrucav.sc — cinematogra­
ţii decontările cu memlnii gospodă­ lelor oxeeiilale, această comisie şi-a lor principale legale dc întărirea e- luptător pentru cauza celor ex- PROGRAMUL I I : 11.00 M .r/i.ă ful „Steaua roşie" ; l.ONEA :
riei colective, semnnlînd eventualele îndreptat alcalin şi asupra (olului conoinică şi organizatorică a gospo­ ploulali. elaborarea teoriei sala populară interpretată de EH.vibcla Clubul cavalerilor — cincmato-
greşeli in dauna gospodăriei sau a m m este folosit toiului de zilc-immcă. revoluţionate cu care a înarmat Pavel şi Uenonc D a m ian; 12,30
colectiviştilor. ( ele ronsia'aie au lost aduse ime­ dăriilor colective, o contribuţie im­ ..Pentru fiecare cllc-o melodic — gialul „M in e rii/- ; TEIU$: Or­
diat la cunoştinţa consiliului dc con­ portantă să o aducă şi comisiile dc clasa muni irourc dinul Ana — cinematograful
In multe gospodării agricole colec­ muzică uşoară; 14,05 Muzică popu­
ducere <a:e a luat măsuri pentru ca revizie. Consiliile dc conducere tre­ G. ScrebrcaUova il prezintă pe
tive din raion, comisiile de revi/.ie GaUnu S cichrcukova csic uii- „Victoria" i ZLATNA: Pc urme­
îşi îndeplinesc in bum* com liliuni sar­ fondul de zile-mancă pe culturi şi buie să examineze cu multă atenţie toarcu a f o n a vohim e despre M arx şi In viata sa ita tlicu h irâ lară ; 14.35 „Frumos eşti Bucu­ le bandei — cinematograful
cinile aducând un aport însemnat la lucrări să se. Iu!o*oas(7i in mod chib­ concluziile şi propunerile acestora şi K. Marx, murele conducător al Cit un tatu şi sof hun şi un prie­ reşti" — muzică uşoară i 16.12 „M uncitoiul" ; IU A : Codin —
întărirea şi dezvoltarea avutului ob­ zuit. Ca urmare, totalul zilelor-inun- să ia măsuri pentru înlăturarea lip­ proletar ta lu lu i in ternaţional Ilu- ten ideol. In carte ne stnt pre­ Cinlece pentru cei m ic i; 10,30 So­ ( tncm atogrulul „lu m in a " ; APOL­
ştesc. Aşa după cum prevede şi sili­ :n rle rtiia le piuă acum. iu i depăşeşte surilor semnalate. Tot i:i aceste adu­ zindu-sc pc un amplu m aterial zentaţi F. Engels. precum şt u lfi lişti şi form alii artistice dc ama- DUL DE SUS: Lacrim i lirz.it —
tului model al gospodăriilor agriro- fondul planificat. nări se vor alege şi noile comisii de documentar, udunut din zXihivc- numeroşi tovarăşi dc luptă ai ’ lori,- 17.00 M elodii din film e ;
le Co>cti\e. comisia de revizie are Acestea sini doar câteva exemple revizie. Eslc In interesul tuturor co­ ţ Ic In s titu tu lu i Murx-Engc/s-Lc* întem eietorilor m a rxism u lu i: W il- t cine.m alogralul „23 A ugust".
daloria să Iacă revizii generale fie din caie s<> ouate trage com hrttia lectiviştilor ca in aceste organe să I ni/i, din ttpctclc lu i M arx şi ale /ic Im W o lll, Paul Lalarguc ctc. i ţ 10,00 Din comoara folclorului
patru ori pe an. iar revizii parliale că in cea mai maro parte comisiile lie aleşi oamenii cei mai cinstiţi, cu lui EnrfCls şi din corespondenta Cai tea, scrisă in i t-o lormă ii c- [ nostru muzica) : Cîulccc şi jocuri i Q ju/e/iii
o ii de cile ori se simte nevoia. de revizie se a; Iută cu compelcii|ă spirit gospodăresc care să lupte pen­ lor. autoarea a alcătuit o bio- ccsibilu şi uf/«(/(doare şi in/.es- k 10.30 Muzică uşoară ; 22,00 M u zi­
de sarcinile ce te revin.
In raionul Sebeş, comisiile de re­ tru apărarea avuţiei obşteşti. gra lie ş tiin liiic ă şi totodată ro ­ trată cu numeroase ilu stra ţii. J că din operele; 23.05 Muzică cie u u fcoi'O lo <; ie
vizie fac. în prezent, verificări de Ce se î.vtîmplă însă în uncie CORNEL CIONTEA manţată a p rim u lu i d u siă l al prezintă in lcie s p cn liu toate cu- » dans.
fond. Acest lucru va permite să se locuri? Din cauză că nu sînt 1>inc în ­ < dusei muncitoare te g /n ilc dc c itito ri. PENTRU 24 DE ORB
drumate, unele comisii de revizie m i­ îndrumător contabil din cadrul Radiojurnale şi buletine dc ş l i r i :
tragă unele concluzii lolosiloare in Consiliului agricol raional Sebeş Vremea sc menţine rece cu ce­
vederea întocm irii planurilor de pro­ ji cunosc rolul, dcslăşurlnd o activi­ 5.00; G.OO ; 7,00; 11,00; 13.00,
tate sporadică. Se ştie că una din 17,00; 20,00; 22.00; 23,52 (progra­ rul temporar noros ziua. V in lu l
ducţie peiilru anul viilor. I'fnr.î la Măsuri pantru
gospodăriile agricole colective din A- cete iutii importante sarcini ale co­ mul l) 10.00, 12,00; 14,00; 1 G.OO ; va sufla moderai din sectorul sud
misiei de revizie este de a veghea
poldul dc Sus. Pianul de Jos, Răhău. A doua pasiune... îmbunătăţirea 18,00; 23,00; 0,52 (programul IJ). şi sud-vc.sl.
ca produsele să lie cin lăritc şi Înre­
Daia. Clinic şi la multe altele, sc line Temperatura acrului va fi cu­
gistrate in actele gospodăriei, im e­
o bună evidentă a bunurilor obşteşti transportului feroviar
diat ce se recoltează din cîmp sau prinsă Intre 3 şi 9 grade, ziua, iar
şi <i zilelor muncă, dacă fiecare leu (b in a u a
se ohlin de la animale. Or. la gospo­ Schim idt Ladtslou este liu dc poate li văzută Intr-o miue sută nonplea va scade între — 2 şi — 10
e cheltuit cu chibzuială iar obligaţiile
dăriile agricole colective din Sebeş, miner. Ut însuşi este miner Lu­ din Petroşani, iut cca in titu la tă In vederea îm bunătăţirii trans­
contractuale sint achitate la timp, a- 5 DECEMBRIE 1963 grade.
lioz, l.ancrăm. Cun|<i şi Luduş în cea crează in sectorul XI — investi­ „G reva dc la Lupe ni 11120“ se altă p ortulu i feroviar, ca urm are a D E V A : La vlrsta drugostei —
ceasla se dalorcşte, in marc măsură
mai marc parte porumbul şi alic pro­ ţii al m inei Petri la dc aproape tn sala dc şedinţe a m inei l.upcni propunerilor făcute dc com unişti cuiemn/or/rj/u/ „h a fria " ; Jiud- PENTRU URMĂTOAREI E 3 ZII E
şi activităţii comisiilor dc revizie.
duse au fost aduse din cîmp direct cincisprezece ani. M in e ritu l con­ Remarcabilă p cn liu con ţinutul la conferinţa C om itetului de in in tu l soldatului Poo/cy — • i- Vremea se menţine rece cu
Gospodăriile coleclivc primesc de partid din complexul C.F.R. Tc-
în magazii fără a ti rîn lă rite şi în­ stituie p cn liu el o adevărată pa­ ci şi m ăiestria cu care a lost c- nem alogralul „A rta " ; H lFIE ItlA : temperatura staţionară.
la stat credite însemnate <arc. îm­
registrate. ComisiUc dc revizie do siune. Dovadă s/nf munca însu­ xccutată este sculpluta cu denu­ iuşCoştariu. s-au luat mai m ulte
preună cu fondurile proprii, con tri­
aici aveau datoria de a ridica o ase­ fle ţită ce o desfăşoară zi dc zi cu mirea „D in întuneric Iu lu m in ă * măsuri. Astfel, pentru desconges­
buie la dezvoltarea şi consolidarea
menea problemă in adunarea gene­ pricepere şi străduinţă, bunele re­ uşc/ută In holul minei Petrila.
lor economică. Sc pune întrebarea, tionarea tria ju lu i din Coşlariu,
rală dar nu mi făcut acesi lucru. zultate obţinute. Şi-a ciştig ul cu- Eu Inlălişeuză cu m ultă p la stici­
cum sint cheliuili aceşti bani? Co­ caic nu poate face faţă actualu­
Intre consiliile dc conducere şi eo­ lin d stima şi aprecierea întregu­ tate, prin antiteză, pc de-o parte
misiile de revizie dm G.A.C. Clinic. lui trafic, sa stabilit ca, încc-
ni iside de revizie trebuie să existe lui colectiv In care lucrează, cea viulu dc rob dusă in trecut de
Daia, Apoldul dc Sus şi altele au m al înaltă preţuire a a c tivilă lii mineri, care trudeau (u cele mai pmd cu data de 27 noiembrie, 7 D Z IftlA „V IC T O K iA * * C A LA ftl
acordat o atcnlie deosebită acestei o strinsă rol.iborare intrucît scopul
Iul constituin il-o p rim iica in rln- p rim itive u ic ttc , Hpsili de cete trenuri cu circa 350 vagoane, care
piobleme. Prin controalele lăcule. co­ activilălii lor este acelaşi : întărirea
rlu rilc m em brilor dc piu Ud. mal clem enlaic co n d iţii dc pro­ se prelucrau în Coşlariu, să tran­
misiile de revizie au scos la iveală gospodăriei colective, liste in intere­ a n u n ţ ă u n c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a
Pe Ungă m i­ tecţie, iar pe de
unele neajunsuri şi au făcut propuneri sul gospodăriilor Ca veriiic/iriIc corni* nerii în s u llc lu l Iul --------- ----- ziteze de la Simeria prin Coşla­ u r m ă t o a r e i lo r p o s t u r i :
~ altă parte viulu
preţioase pentru folosirea cu m axi­ siilor do re vi/ic să lie privite de că- Schim idt Ladislatt M N AR I riu la Teiuş, iar două trenuri cu
a început să I ii- I N S E noua, luminoasă, bruto pentru Pcştiş să tranziteze
collcuscă o nouă ------------------------- ----------------- — ‘i m in erilor zi­ de la Teiuş la Simeria. — 2 posturi maistru electromecanic
Pentru buna iernare a animalelor mare pasiune, lelor noastre. Pentru m ărirea capacităţii de — 3 posturi maistru principal turnător
sculptura. Lucrările sculptorului m iner
Prima lucrare de scul piu râ, Schim idt Ladisiuu au trecut şl tragere a grupului dc vagoane la
în cadrul pregătirdor care se fac du! dc la G.A.C. din Galda a cărui
care i a adus şt prim ele satisfac­ hotarele patriei noustie. Lu Con­ cocoaşă, în tria ju l de la Coşlariu Concursul se va ţine la data de
In gospodăriile agricole colective din lucrări dc construcţie mi început In
ţii, a lost cea Intltulatu „Schimb ferinţa internaţională u m inerilor, locomotivele cu seria 140.200 au
raionul Alba In vederea ieruării In omi 1 trecut. 18 decembrie 1963 orele 9, la Uzina
Iq lata locului de muncă” , exe­ ce a avut loc In 1959 la Kalo- fost înlocuite cu locomotive mai
bune conditiuni a animalelor, un loc Demn de subliniat faptul că întrea­
cutată in 1057. Ea ocupd şl In vice, In R.P. Polonă, In cadrul „VICTORIA" Călan.
Important îl ocupă terminarea grab­ ga cantitate de cărămidă folosită la puternice din scria 50.100, iar
prezent un loc de cin sie la mina unei expoziţii, sculptura sa In ti­
nică a construcţiilor zootehnice. construcţii n fost asigurată pc plan pentru evitarea strangulărilor în
Petrila, li in ii esezn/â a lături dc tulată „M in e rii- a lost prem iată
Recent, au fost date în folosinţă local. Tot pe plan local s-au procurat Condiţiile de admitere sint cele
gazeta de perete „Cărbunele pă­ Zilnic, pc sculptorul amator U procesul dc producţie din cauza
un număr de patru grajduri cu o ca­ si pietrişul, piatra, etc., iar în con
c ii\ z\u urmat apoi noi luctăr!, po(i vcr/Ca la club. El dă şi un deselor întreruperi dc curent,
pacitate de 100 capele vite mari fie­ mal mare parte lucrările dc construc- prevăzute in H.C.M. 875-1960.
din ce in ce mai bune. Printre preţios ajutor desfăşurării a c tiv i­ staţia Coşlariu a lost dotată cu
care. Eslc vorba despre noile g ra j­ lic an lost executate de către echipe
(iccs/ea cea cu titlu l „U n grup tic tă ţii artislice dc aici. A stlel, a
duri construite la gospodăriile colec­ do dulgheri si zidari alcătuite din un grup electrogen. De asemenea,
m ineri", de dim ensiuni mai mart, conleclionul decorurile pentru o- Actele se vor depune la serviciul
tive din Henîg. Cărăbant şi V in tu l dc nodul membrilor colectivişti care au pentru scurtarea procesului de
peretele „ S ilv ia " dc Kalrnan şl
Jos. începute in acest an şi de graj- lucrat numai pe bază de zile muncă. personal şi formarea cadrelor, cu 3
„V /n f de lib e ria le " dc DunaicvsLI. alimentare cu apă şi com bustibil
puse In scenă de a rtiş tii am atori a locom otivelor s-a m ontat o a zile înainte de data ţinerii concursului.
oi clubului ; a con tribu it cu ta­ doua coloană şi s-a pus în func­
Asociaţie sportivă cu mari posibilităţi dar cu rezultate modeste lentul său la o seamă de alte lu ­ ţiune staţia de d is trib u it păcură.
cră ri nccesate m uncii artislice. In
La depoul din Teiuş s-a complec­
prezent, tovarăşul Schimidt i>re-
Ca în m ajoritatea localităţilor pat p rim ul loc pc raion şi a par­ volei, handbal, baschet, atletism
regiunii noastre şi la Sebeş sînt ticipat la laza regională unde s-a ctc. dotate cu anum ite cupe, găteşte o nouă lucrare, pc cote o tat personalul dc locomotivă pen­ n c . a a e? e □ m r n a
m u lţi am atori dc spoit. Unii do­ clasat pc locul I I I . Totuşi, per­ sportivii ar fi stim ulaţi, s-ar des­ vom puica curind ap re cia : „E vo ­ tru a sc putea face faţă nevoilor
luţia m in e ritu lu i". dc transport. Aceste măsuri asi­ P R O D U C Ă T O R I I
resc să-l practice, a!(ii să asiste form anţa echipei de volei a aso­ coperi noi talente, s-ar putea a- Oare vrcoiktlă in regim ul lic ­ □
la diferite în li) ni ri. Sarcina atra­ ciaţiei Textila Sebeş nu este de junge la un sport de perform an­ eul avea posibilitatea un miner gură buna desfăşurare a trans­ • Contractînd laptele de vacă şl de oale cu I.C.LL'. Simeria
gerii tin erilo r la practicarea spor­ natură să mulţumească. In fa bri­ ţă. Activitatea sportivă a asoci­ portului de m ă rfu ri şi materiale
să-şi dezvol/e talentul, aşa cum j§beneficiaţi de următoarele avantaje:
tului revine in p rim u l rinei aso­ că lucrează peste 800 fele sub aţiei „Textila" Sebeş este ncsa- către beneficiarii C.F.R.
ciaţiei din întreprinderea sau 22 dc ani. Intre ele sînt multe tisfăcătoarc. Cu o mai bună pre­ S clum iill arc posibilitatea in anii • primiţi furaje concentrate pentru Întreţinerea animalelor
nnşlri să devină un scu//)/or apre- VASILE S1REMŢAN
in stitu ţia respectivă. talentate. Secţia de volei însă ocupare şi sp irit dc iniţiativă
ciut ? L\ idcnt )(iu / le hn itidii • avansuri dc bani In contul contractului,
La Sebeş cea mai puternică a- nu s-a străduit să le atragă. Ţ i­ aici se pot face m ulte lucruri B C O NSTANTIN (Din postul dc corespondenţi
sociaţic, fin in d cont de num ărul uitul cont de num ărul m uncitoa­ frumoase. corc-pondenl voluntari dc la Depoul C.P.R. ® preţuri convenabile pentru produsele predate,
salariaţilor, este „Textila", a păr­ relor existente, la fabrica V . A. Teiuş). Q • rcpai Uzări de păşuni.
tin in d fa bricii „Sebeşul" din lo­ „Sebeşul" s-ar puica form a o e-
calitate. Această asociaţie s-a fă­ chipă care să activeze chiar şi Tentau încheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele j
cut intr-un fel cunoscută prin c- in prim a categoric a ţării. 1,1 centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sai
Mai există la fabrica „Sebeşul"
chipa de fotbal „Textila" care Unul din cei mulţi
o echipă dc handbal în 7 — fete, s direct oficiilor raionale..
activează în cam pionatul regio­ Q
nal. Unele activităţi cum sint care a obţinut rezultate slabe în
campionatul regional. Roland
gimnastica in producţie şi voleiul sa sc deschise lutg şi In împărtăşească „dascălului" lor bu­ sc vorbeşte elogios la udresi ti­
se m ai fac simţite. Dar alte ra­ Seidel, antrenorul echipei de u m ilitu l ei o/tăru hgurn ro ­ curia m uncii, a succesului. ne rilo r c a lilie a li Iu locul dc mun­
m u ri sînt neglijate. handbal, lasă ca lucrurile să bustă q m inerului Vasile Pcltu Uie il as m ită , i / priveşte că. Această su)isluc{ic nu se opreş­
Cele mai îndrăgite sporturi meargă de la sine. nu se ocupă ih itn in . In urm a lui ini tură oc a ilm ira tiv şi, /utalc Iară \o iu lui,
de pregătirea lotului. In tim p ce te numai nici, Ja minu, ci ca il
sint fotbalul şi handbalul in 7. riad SIu ih u Tcoihuescu, Vasile dă glas g în d u tiio t ; însoţeşte şi dmeo/u de poarta ei,
Aşteptările su porterilor pentru a există sule dc Ictc în fabrică, el Apitslol, Iam b M axim şi n lfi m i­ — hi spune H n fia n e sau tu in oraşul U ricani, acolo unde din
vedea în tîln iri de bună calitate vrea să ceară spri jin şcolii medii neri. ToM iruşul Pchu Uie, preşe­ Apostoic dc cile o ii nu v-nfi vă­ prim ăvară pinu-n toamnă q m un­
la ram urile a m in litc n-au fost din localitate, lucru greu dc în­ dintele com ite tu lu i sindicalului dc zu/ in ziarele noastre ? I Dar pe cit cu migală, cu răbdurc şl pa­
insă satisfăcute. Echipa de fol ţeles. la mma U ncuni ii intim pin ă zi iu­ Cuzuban l-a',i in tiln it vreodată? siune să Iacă din noua aşezare dc
bal „Textila", ocupă un loc mo­ Despre alte activităţi sportive bind : — Dar, cc-ai vrea să scrie des­ pc harta V ă ii J iu lu i un oraş al
dest în clasamentul genera'. De practicate la fabrica „Sebeşul" pre mine la r/a/c/ă ? intrebă Gheor-
— Asta zic şi cu punctualitate I ilo iilo r.
remarcat că pină la ultim a etapă, ca atletism, baschet, şah, tenis Luaţi loc. Cum so.sesc şi ce//a/fi. r//ic Cuzuban şi iuta i sc îm bu­ Cind l-au ales deputat In sta­
echipa a m intită n-a câştigat nici de masă etc. se poale vorbi şi intepem A vem dc discuită (ite v n jora. tu l popular lo c a lu rii ilin
mai puţin. O marc parte din vină
măcar un singur punct in depla­ probleme despre cu/n su muncim i \ cu dieplute tovarăşul IIic. blocul „ vi “ n-au bănuit că G licot-
pentru acest lucru revine consi­ Despre Ghcorghe Cuz.uhun
sare. Care sînt cauzele ? Unii şi nun b in e ... ghe Cu/.uhan nu se va m u/tum i
fotbalişti ca Sim ilic, Oprea, Ga- liului asociaţiei sportive „Texti­ M in e rii n-au mai aşteptai altă L nu s-n sciis dc tel. 51 doar numai cu goxpodărirca h lo m lu i
la" care nu s-a preocupat in su­ p. dc mult in U t nani. dc aproape lor. Cind l-au văzul pasiunea,
vrilâ şi Popa nu sc pregătesc cu Invitaţie. S-au aşezat, şi glum ele
ficientă măsură Uc ridicarea ac- un deceniu, tim p in care s-a in iţia ! dragostea dc muncă pentru in tru - x
destulă seriozitate la antrena­ liv ită ţii sportive în fabrică. Nc- şi voia bună sc jii/iri/Kjră lepede, bine in tainele m in eritului. im- musetarea în tre g u lu i oraş I s-au
mente. Apoi se parc că intre ins­ pennis dc slab în organizarea u- cu intre mineri. pm tuşind m ultor tin e ri măiestria idăhuat şi ci. A poi au \e n il şi
C ind uşa se deschise iar, In acestei m unţi. V icto r C.irciumaru.
tructorul voluntar E m il Lucaci nor com petiţii se ocupă Consiliu) toi a iu rii b lu m iilo r vecine Sl zi
prag se i\ i Gheorghc Cu/.uhan, S'i(ă tliu tcn . S ii oiac Şlelun, Gheot- dc zi tot mai m ulţi. C urind, in
şi jucători nu există relaţiile caic raional U C.F.S. Sebeş. Dacă — Credeam c-am inlirz.ial — ghe >\isciiic sini doar r<ifru dintre
ar trebui să fie. U ricani a răsărit un scuar, apoi m m W
consiliul a m intii ar organiza une­ z.ise noul venit. Al-au op rit băieţii aceştia. Sum ai palm dintre acei ( Deva zone vet zi, apia altele şl
Echipa dc volei — fete a ocu- le com petiţii pe plan raional la şi... V iito r să-mi spună una, S ilă rare lună dc luna — prin succe­
u l id e .
alta, Ghifă a//a.. Ce să lac, sint sele ce Ic in s tru i — aduc „dasva-
Au nvii rămas Hori In U ricani
bă ie ţii mei... lu lu i" lor sulislaclia pc care li-o
şl in ace astă toamnă tir/ie . F lori
Ghcorghe Cu/uba/i continua să dă munca îndeplinită.
N O T A ne toamnă. Au lost sădite de
vorbească despre „/Jă/cf/i" lui, des­ Gheorghc C.uzuhan înce-uriă n- m iim le harnice ulc unui vrednic
Ou şi fără încălzire pre V ii tor Circiumarii, despic S ită <caută satisfacţie mereu. Şi cind gospodm. Gospodurul căruia ia
Ghcorghe
llu rlcti, S icotuc Ştetan,
trei c prin lala panouiui e vide nţia­
mină j se spune „ dascăl“ şl care
In ultim ii ani, la Cugir au fost rate ori conducerii I.G.O. acest ne­ M isciiic, despre acei tine ri i>c m re ţilo r in întrecerea socialiştii dc pc aici, la com itelui sin dica lu lui se
dale In folosinţă oamenilor muncii caz al lor. dar piuă in prezent nu el i-a invăfaf meserie şi cmc carc-i zimbe.se Unei ii m ineri cres­ Uilrcho m irat ce s-ar putea scrie
numeroa.ee blocuri de locuit. In ge­ s-a luat nici o măsură anim . cind se numără printre x d cuţi de el. şi cind Ic in liln cştc nu­ la gazetă despre, el... - ■
neral loca arii sînt m ulţum iţi de con­ mai In im ici m ineri nu pot să nu mele in coloanele -/.tutelor, şi cind LUCIA LICIU
Actualmente, (lu d timpul s a ră­
fortul ce-l au la dispoziţie. In>tnhv Pntaj de n ofen cadourieder drog/
cit. locatarii slut neliniştiţi. Pe bu­
tlilc sanitare şi finisajul apartamen­
nă dreptate ei se întreabă : cum ne ' f d f S f.C fw îi-1 /X 'k fiU U U i
telor sint de b u n i calitate.
vom Încălzi Încăperile? Cei cure Creşte numărul satelor electrificate H
Dtn păcate, mai există şi uncie * d v * . u r i
răspund de buna funcţionare a in ­
nereguli. Locatarii blocului B-l din Peste 600 dc localităţi din ţară Xum ăru! localităţilor rurale
stalaţiei dc încălzire nu se sinrhi- tric doar cîlcva zeci dc secţii
strada Vasile Roaită nr. 7, sînt ne­ sexe insă. au fost electrificate dc Ia începu­ care au p rim it curent electric um ale G.A.S., îndeosebi cele din _______ fie u d r u a u J rm riz d rk z rd g c ,
m ulţum ii! de faptul că (le mai multă tul anului, iar in alte 250 s-au l% 0 pină acum esie dc peste jurul oraşelor, în prezent peste t m u x t m c o ş t f u - M c e n a .» rs Z 4 *ie s tis ,a r fiitA : <
Dacă conducerea 1 G.O. dm Cugir
vreme apartamentele in care locu­ executat lucrări pentru extinde­ Iici ori mai marc ilccât lotului 85 la sulă din aceste subunităţi
nu-şi face datoria, secţia de gospo­ * d e fo tz t/'a c fitffj& ite , d z : g -'r£ d /rd r'Z * £ $ ,
iesc nu sint încălzite deşi au insta­ rea reţelei. Totodată, in 80.000 de saieloi şi comunelor electrificate
dărie comunală a Stalului Popular agricole sini electrificate. M ajo­
laţii de încălzire centrală, pentru gospodării individuale au lost fă­ pină in 1944. ritatea secţiilor G.A.S. obţin ener­ i t u x h i u , d u u u u n L c io u > a a d ^ c /e , r H ' t u i / 4. ' s i c -
care I.G.O. din Cugir Încasează ou regional, trebuie să la măsurile ne­ cute diferite instalaţii interioare In acelaşi timp, a cunoscut o iu H o u f^ t, ă c & e c t m u c , «6.
regularitate banii. cesare. Sc află în curs lucrările de elec­ creştere însemnată electrificarea gia necesară din sistemul energe­
Comitetele de bloc, deputaţii V1RGIL REBREANU trificare a încă 334 de localităţi unor lucrări agricole. Dacă în tic naţional.
din oartier au sesizat de nenumă­ „ corespondent rurale. 1952 beneficiau de curent elec­ (Agerpresi