Page 2 - 1963-12

Pag. 2 Drumul socialismului

eca

Miopii văd prost din ruu/ă tă sis- ş'tcluias(â lentilele din s t i( ! i ti să le
Ic-iMi! de rahat tic «il oc hilor lor oslo taie duce! din corneea otliiiîlui.
lonrle puternic si iocarul se altă nu Aceasta este o membrană alcătuita
pe rolină ci in iaţa ei. l'cnlru a muta din 5 slr.iluri avînd o grosime totală
lo(«mil sînt neceseiri ochelari cu len­ de 0,G mm. Tăind din s l va tul dc ta
tile concave. Exista şi o altă por'ibi- mijlocul corneei o lentilă tu o g ro ­
lilalc dc inlălurjre <i miopiei : len­ sime de t(a dona y.ctiml dc milimc-
tilele de cout.u l. Atcslca nu au ne­ 11 ur profesorii! a redus puterea dc re­
voie sa fio montate dcoarewe se npli- fracţie <i sistemului optic al ochiului
O riginea legumelor m direct pe corneea ot Inului. Len­ in aşn m.uur«î iu tii îotali/dica de­
tile;" de ( ont.K l sînl insa resimţi!"
vine normala.
dc otbi ta un corp str.iin .şi tle aceea
Qp r l : 11 ii I ('sin origiii.ir din Mufe
Forma Lunii Spaniolii l au iidus in Luropa |# In ■ de nu prea sini io!o.s;to. pe un cobai, chirurgul a reuşit să o
Puiiiud la punct tehnica mai in tii
Omul de ştiinţa polone/ T«idcus/
«md lliitl. Au'.oiiic-,\u(|tisl.c l’nrincd-
|,er. agronom şi economisi. născu! Iu KtY.vu'it/, profesor la Institutul dc aplice apoi cu succes si la oameni.
viircft v ilo /1*i fio rolnlio a IMmiiUn-
Figura fi? e(hi!ib::i n "noi Mondidicr. <i introdus şi dezvoltat medicină din Lnhlin, a ajuns la <on- Cinci miopi şi-au recăpătat in Je­
fluide şupurtind o «drn< l-c a '«p1 lui prin I;cu ircu inurcolof necni* cu 1 Un <1 cur lotului in lranlu. lui acesta vederea normală.
rompnruU'i Oi o ..minge di' mh|1)V‘‘ <> nit (\ cluzia (ă este de p;eU*:al să iui urni
cdroi <i\n mc re ar li ‘I (Hula hi ) \ x ,i ipoteza csle <*xacl«i, lninn Slccla <i UM adiisii din l’cisia, ci­
sen.Mil «iliiK |;tn. Dm ,i «I nlxil Lud n.i trebuie s«i Le absolut sfericii ci coarea. crislrav clclc vi p.dl.ujelclc
sr înv iritmic in turul #u. >" P'-'- ^ri prezinte o nmf 1 .iinmi in direcţia vinele — ilia India, loşiilc — din Defeclrnicopie cu elicopter
f|•;( ni*;«c şi Irecuri <i căror cu.'i- l'um iniiiuii o in direcţia opusa.
r| o; cMc in Inii "(linie împrumut .du |)i:i l'K.S.S. vine ştirea că studii­ IV ni. do* leacul — din < aruu"*a, topi ratlioathvi, iar deasupra con-
energici «In rriL l| io. \ ile/n u(.".»lci le |,i< nlc in uî'ămii nni de r.ilrc Sp.'WlOC'ui vi *>luvi»i sini do origina Spetiaiişlii dc la lo li'.iitid de izo­
«t'l; on;*n»i din Lu/on «isnpm n l ic topi i/itlioat. tiv i .il Academici l'ohme tiiKlelor zlniara un elicopter prevă­
I of4it'i ar -curlen <le< i in .»*>■• In. iisi.ilică. I'dtiniijoln) provine din hn-
Incit globul nrn'.'i inlnldiv.uun «icr.- Iu ni diferilolof mi-curi iile suinii- de Şm iiiU* <m lu d.iiii >.1 lolu>c<i:a â zut cu contoare. Daca in conductă
Cilui nostru nu i onlirmal «metis Li
wisi Inlrî masei a curei -.ir/1< L" " /inul Mani Mediicra;ic, s.iLdu — dm i/olt»pn i'.-nlioat h\ 1 peidi'u \ ci ifit'vii'Cii exista vreo defecţiune şi gazele .-«c
s-iporlfî cii condiţia ( n i n ii" inn.) iprle/.n : Lcuu (A c n-or u'uuuiit.i .Japonia >i .Asia Mică, (julia vi 1«:>o- t onilu, Iclor tle ţ|.-i/<*.
"t* sn!;:'iil( " In I"' ni ace l« >*’ o report cu axa curo o "neşlc I ii tpi/clc cart* lc".c prin coiiduc'ă scurg contorul o iniegislrcazâ ime­
u l'.'.ininlnl. u-l — din America.
laplul f •' i" m Pi N1f'r ’1- intcodiicc o canlilale mica de i/o- diat.
nrn lî metcu <iccia>;i inl<i SoniiMii | -Iu n problema pe curo u-l r onii.i- M o u o v ’d or.i cu n o n | <dil în lai-
jrtr Luni. lYuniululni. ' ;i ,1 V* ; r 1 ’ IIi 11«> 111 î df' rci)"lle S.l O i eij»î*i. (.iL şi in Asul Mita, Abisinia,
In nrt‘‘Mîi l('l *•" e-vplnn i" l.ivn .;.%c«i in mod definitiv.
Madona, insulele Canare şi Alnca
do noi d.
l'.ILS.S.: ltS.S.
Ablui/iunu
Continentele terestre provin din Lună ? e.s/c li/u.tul LChlcnm iloi. Aici
In in {inneu/ă un eolech'v i/e P uiului luinuiccnlic din du/u Ala/e este inchi:s dc
Conloi m ( "!or a! i r - h in >i inii o /iiiumilă numeroase i r<»lero Do uih^H umuluti : ilansulnn, cin- F a s c i c u l u l e m a i t a r e c a o | e l u ( circa Irci luni. Dcji cc/b/c/hi nu iar nl numeroase se­
mate do sav.mlnl S;c UIMII <1 III 111 Mii (II d alunii, cei do> iişlri sizări, conducerea u ln iu lu i icunuuculic icrjionul nu a
Gcorge Da: u ;n, l.un » sau -1 mi lin i de de an:, s-ar li pus de moid Idrcli, mu/mmfi u turor \/is* luat nici o măsură peni ni u-l icdeschidc.
ce', o doua panou* - în miş< arca lor ret i- Ui mci/ic e.sIc (Ic 100 de ani.
cr ii o origina Icres proi a piua s-au slabi* IX /'O /O : Dansatorii so- In laborator vi se arată o tic impulsuri, lumina, rcllec- J
Lrâ : Oc eanul Pat (licăr l'ancnlul şi I.ic'.a. av li lit in s:lna|ia lor pra- i placă "roasa de otc‘1. in care i i i de pereţi, se revarsă asii- *
constitui c:c alrii (‘a a- [onJ Ionele dpioplato \ i’atie-n.da de aslă/l. Oşj/' — Sauthd Mntludiun de pra rubinului. Este ea şi cum j
unu di* uita. )\<:i>rnlnt 07 de ani fs/ior/n; v" C»t/rc;> J este dată. parcă cu un ac, o
(C.'-toi (jiriauliio aniini l'nul d'.n prmcipa- 1 "aură lii]v rlin ă . Mu există in s-ar aprinde simultan 50.000 »
lan n glolialui ar (i sincls o parte im- lele arciumeiite mco- D juni ia do 1->U de uni. \ lume burcliiu eu care s-ar pu- de becuri obişnuite tic cile 100 |
Ull. poilanl.i din mu.»a I.n- rale iu sprijinul aco>* j tea executa această "aură. tic waţi ! Din compoziţia m b i- j
Protcvoi ul tioi'inau. nii pi- auu.i : de ’J-d lei loorii osie eă con- Cea mai veche nu Ini lac parte ioni tic crom. !
11 GofsIcnLom si li- ori mai \ oluinuioasâ Uium'"'," lerosUe an o i După cum veţi afla, metalul
zinoiud sumlo/. IC;ii- docil a sl i. i. Accslc* deiisilide opnlâ (-u data [ a lo.sl străpuns de un laseieul Sub acţiunea im pulsului lu- [
nns AIKi.n, «u cni.s nijlcrn snn’sc. capt.i- atcea a Lunii luata In Melodii d.Ilarii cu pol asin-a njmi J de lumină, emis de un eenera* minos. care nu durează tlecit \
rocrril o lci*r;o caro Iu de IVnniul. ur li ansamblul oi iu \re s(> dov i'Jeşie Iul mai tobrsitoare <|om \ lor cuantic optic. Acesta este cîteva m iim i tic secundă, ionii v
oslo opusă teoriei lui Imunul amorsa ronli- nu* < (* ..inlraslint tnrri" lupilor. In are avanta|ii| de a pnl.'U J unul din numeroasele lip m i tle crum trec în stare excita- )
O. Driruin l.nna ai li 11«*i»1 c> oi 111 ri*s 1 ri*, d ir Paiuinlul'ij are o den* li npjitaln la o loarto mare varie- | tle "cneraloarc eonslruite în ta, absorbintl enei"ia. Se pro- [
la oriţiin.i n pin- mau*" deosebii de in- Miale mull superi- laie (le îm i. După rum se şl;e, ae^a:;- ‘ L’ni unea Sovietică. duce oarecum o acumulare
nel«ă imlrpendoniâ. ca- IriiM* du 11 km. ampli oară. ( oi doi ,s.i\ anii la metod.i a şi peimis i> (on.idern- Suie de laboratoare din neîntreruptă tle lumină in cris- î
re riravilu in jurul tudiuo ur li irvelal in alinul :|j spera ca vii- bi lu marne a paulelor perioadei iu- t lume se ocupă în prczcnl eu tal. iar apoi aceasta este ceda- l
Soarelui, pc o mlrCi pnrtr at.i'Nle conLucnle loai'ele obsoiv ali i pe- irpuimilor amaicbdii. Asllel. sa proiectarea şi construirea ge­ tă instantaneu sub lorm a u- J
Iruri calice ever nt.de ia
foarle e.vconlricâ- A- năşi iude. Aee<i tuno- s;i p ral a|-i 1 .n ni i voi con*laui‘ cu l’ieislot unul hebiiio plu­ neratoarelor miraculoase de mii laseieul ascuţit, prelăeîntl J
traclia PăininUilui. a men de lrnns["/ do eonii naa idealilalc.i io- sul tu ’J. milioane de ani linii in ur­ lumină. Lceâiurile cosmice la
vind niai'i oloi Ic asu­ maiorii neputiml să se (.'for ( anl\ (lupa i>.i ro­ ma dorii s-> (ivd"a piuă acum Mn- J distaiUe lo jile mari cu alic în cenuşă lot cc întilneşte m j
pra unei planele \e\i- produc a lar.i o anume irsi l«»r mi lost iu Ir-0 loda amiulil.i a fost Io 11>■-11 ăi la d,i- i lumi şi planete, noile posibili- calea sa. Nici un material, ori* •
n? de mai mu i dimen- l»i di*'ordir.e. enorme zi m tumbule intre ce- luren roiilor p: ocaiubrione. l’ină } lăţi lâra precedent oier de de cit tle dur ar li el. nu poale re- ?
aimia. v i:<la color nun vechi roci
sinni. a contribuit la l)l0CUii .ir fi l eCir/.ul Ic două corpuri ce • iiiuisciile er.i <ipioei«ilă la d.500 mi­ * telmiea ealcuîaioi ie, de medi- zisla puterii lascieulului emis f
deformarea acestei or- pC Luna, săpind aici r")h tle rubin. J
lioane de uni Dar. un i]eo!o(| sovi-j- j cină. de tehnologia producţiei,
lic, C. Gorlimi. a ( — iată orizonturile atiăjiăloa- Cu ajutorul unor lentile, fas- Ş
(îminlat recent o î ic pc ca rt generatoarele le c itu lu i este concentrat înlr-un i
dală cart? repune 1 deschid omenirii. spot microscopic, unde lumi- '
in chosluine ulii- s Cieneratoi u! nu este mare. ua posetlă o energic uriaşă cu J — Ce te tlome ?
Ulii ( if ră; roi de des- 1 el ar putea li postat pe o masă o tle n s ita te tic su le de m ilia r d e v — Mă dor picioarele de-aiîicu d ru m u iî (acute degeaba!
( openle iii nord* j obişnuită. Dur bateriile vie tle waţi pe centimetru pat ral. !
cesbil ' VU.S.S., iii j condensatoare si sisiemc'c re- Puterea im pulsului luminos j
' epinnca l’.ulini. j fi i"ei ente ocupă dccdul dc al străfulgerării "enei atorului < SiKitla M. Kurjalnir canu din Devei csle una din ai ic ­
ar av im vi rsla fie I m ull loc. Ieste oare cu pul inia este tle un m ilion tle ori mai 1 rele. a i u marc circulaţie deoarece aici -se alia num.
5 1)00 miliaide do 1 ca in acest tub clipite destul marc deciL la conccotrarca hi \ ba/a t.ll.T.A. Lipsa de ptcucupnrc a tovarăşilor dc h
| dc scurt să ia naştere un las- m inii solaie ! Generatorul ' slutul popular al oruyului ierpunal pentru buna in tre-
Uncie u drum urilor publice, u la n d ca aceasta strada
i cicul de o putere ncmamilîl- cuantic lurnizca/ă aşadar, un ! să lic (pcit practicabilă. La repetatele sesizări ale con­
1 nilă ? lascivul care nu poale li ob J
I ii vara atv*a>'a Inima generatorului cuantic [imn cu nici un alt m ijlo c .. [ ducerii I l\ l A. rit Si a locuitatilnr ale căror tuse sini
cilivri oanu'in de i c.-dc o bară roşie de nmin. rasciculul miraculos îşi cro- ) practic „zurpin ilc “ t u noroi to \u ră y i dc la slut r.u
şliinla şi nni/:, o- ic*ş!e. eu lennitate, drum ul J nu dai inra ntci-un taspuns.
loiji irlaiub'/i dm i Cind \n interiorul tubului se
1
Dublin au plecai i apiindc o lampă ecncratoare spre viilor. ' \
in iminln ,,(,.iibul
\ullurilor" d" lin-
»j, i lacul Kdlar-
nev, lui nil cu o:
UlslrUlUO-lde nlll/.i-
calo şi mngm.'lo-
fuaiio. Scopul ev-
pndi tic-i era slu- In laboratoarele de la Kciclill- Eebipameniul experimental cu-
dioro.i muu fei'.o l;on (Elveţia) eereetălorii efec­ prindea, pe tle o parte, circuitele
meu ciuiLit u! na- tuează o experienţă eu totul tic m odulai şi em iţătorul laseru­
lucii — nu pulcr- nouă. Ej au reuşit să transmită lui şi. pe tle altă parte, recepto­
lii( ecou. După vocea umană prin intermediul rul avintl un tub cu vtd l’oîoclcc-
spusele alpinişli- unei raze luminoase eicatc vie un iric si circuite tle dcmoilulat.
lor şi lurişlilor. laser eu injecţii.
ecoul iuloiuifu â Laserul cu injecţie transformă Pentru realizarea experienţei,
smielul do HM de un inginer a rostit cîteva cuvinte
ori. urnind ilu/n cncrcia electrică in unde lu m i­ intr-un m icrofon. Acest semnal
unui r<»r nn/iş. noase coherentc. Peniiu a trans­ acustic a mcMluia- emisiunea la­
L.\p(*(li Ua ..iiin/i- mite un fenomen de frecventă serului. Receptorul a transform at
rala" neolnţaniila variabila aşa enm este vocea u*
a in roi i :siraI iu mană, a iusl nevoie să se m odu­ apoi im pulsurile laserului intr-un
l)ii111' condilii pe leze frecvenţa cu caic silit emise semnal electric transmis ulterior
l)iinrl.i ,,i|!asul muu* im pulsurile unui laser. de un diluzor.
Iilor*.
Vedere din Pompei — ___- --x m n w i- s iv a «--TirT/j 4kiiASMu B a m attaatut mam-n,-* *±*±*3 *>*m . . I — 11 Vj— B tXHISUD « « » « " OQISUS «irw,.c 1 iiianm m-i
oraşul acoperit acum 2.000
de ani în urmă de lava vul­ bogăţia lucrărilor apărute în rici pentru stabilirea unor eve­
canului Vezuviu. hă cunoaştem monumentele de cultură ate regiunii cursul leagănului tiparului, aliate nimente din trecutul Transilva­
şi in biblioteca noastră intr-un niei. De o autentică valoare sînt
număr imprcsiunanl. in acest sens un num ăr dc scri­
Baobabul trăieşte
Eslc inicTcsant să arătăm ci- sori care dau relaţii cu privire
Intr-adevăr de mii de ani lilc iiio r , in aceasta extrem tic la răscoala din 1784 şi la m a rti­
concisa prezentare, că mai există riul lui flo ria şi Crişan pc Dea­
Numeroşi bolanişii «u <;ou<u<lr*M! Siiăvochiul otnş Alba luliu, laşi tim p un caracter bibliofil si celcbiă luci are. In anul 1622. nu* contribuţie la dezvoltarea astru- aci şj al ie valori tic un rar înţe­ lul T urcilor din Alba lulia.
ră anumiţi baobabi trebuie să fir iu găzduieşte una dini re cele mai o mare valoare documentară, nusciisul, caic încă din 1555 se numiei din zilele noastre ; Liber les. Lsic vorba tic numeroasele boiului iie bibliotecii nu se re­
vlrsta de mai mul le inii do mu. tic scama biblioteci documentare, şl ii ni ilică. găsea la Mcitlelberg, a lost ru p i metlicinalis cum inilicibus ci cu- opere din Ionticii bibliotecii, li­ zumă doar la valurile arătate
Baobabul are un ciclu anual do dm patria noastră. Ceea ce constituie în prim ul m două eu ocazia ja lu lu i provo­ llcclioiie pracscriptionum ir.ctli- pan le in secolele X V I — X V II.
creştere, adică isi piordo frunzele in Hibholcca Balllivancinn. p a r­ lin ii marile ei valori bibliolile cat acolo tic armata generalului cinaliiim (Carie tle medicină cu extrem tle preţioase sub raport pină aici. Am mai putea înşira
timpul sezonului uscat. Se poale dori iind niimcic lo n tla lo iu lu i ci, a Tilly. Prima parte — cea mai indicii şi o colecţie tle reţele me­ şi altele, prin!re care o intere­
credo ca inele pe caro lemnul său le şi documentare sînl cele peste dicale), foarte interesanta lu­ bibliolîl şi ştiinţilico-docum cnlar. santă colecţie de numismatică,
prezintă sini melc anuale, oi toa­ luat fiinţa *în anul 1794. I.24U mantisei isc, cu deosebire preţioasă — a ajuns, nu se ştie Acestea, publicate în d ile rile ex-librisuri, potire de argint au­
te că acest fapt nu a fost direct ve­ Inca înainte tic tlcschitlcica ci codexuri, care datează înccpmtl prin ce îm prejurări, în bibliote­ crare din istoria dezvoltării me­ părţi ale Europei, cuprinzi iul ţoa­ rit, altist ic executate dc către
rificat. uhcială, accas.'a a lost înzestra­ cu secolul a! VI])-lca. Pane din ca cardinalului Migazzi şi tic aco­ dianei; Jagtl a lui Hadamar von lă gama Înecărilor stiinţilicc, li- meşteri aurari din Transilvania
Avliul )a dispo/ifie nu trunchi d-* ta eu numeroase manuscrise acestea, prin conţinutul lor, dai lo, ceva mai tirziu, la Alba lulia, Laber, din secolul al XlV-lca, lu ­ tuzulicc şi beleiristice, constituie şi alte părţi, diferite obiecte dc
baobab cu un dianirhn de ■r.'îO m. vechi, codexuri si mai cu scamă mai cu scamă prin podoaba lui împreună cu celelalte lucrări crare din domeniul beletristicei, un valoros tezaur pentru cerce­ muzeu, o valoruasă colecţie dc
doboril recrut in Ubodosin do su l. iiicunaoulc, achiziţionate din dt- artistică, sînt buiuii i inestima­ cumpărate tle către fondator. devenită şi mai preţioasă prin lap- tătorii tic la noi şi tle peste ho­ scoici şi alta de minereuri.
un cerc ol.'dur p scos d bucăţi mari Ic u lc (aii. bile. Partea a doua a ajuns la Roma lul eă drept filă tic proiecţie, la tare.
din inima copacului, dm porţiunea coperta tlm faţă, a a u d un liag- Simeni convinşi ca succinta
situată la jumătate distanta intre inima Cea mai im portantă creştere a Tară îndoială, cel mai vechi şi şi se găseşte azi în biblioteca m cnl din epopeea Xicbelungcn Disculind despre fondurile bi­ dcscncie dc pină aci a londuri-
$i secai l«î si «le sub.scoarţă si lo-a ana­ fondului tic cărţi a avut loc in in acelaşi tim p cel mai preţios Vaticanului. bliotecii, nu putem licee cu ve­ lor bibliotecii Datlhyancum a
lizat conţinuturile rclal've in car­ anul 1786, prin cumpărarea bi- manuscris, pe pergament, exem­ Copertele, executate din jilăci dispărut la s lirş ilu l veacului tre­ derea vechea carte romiiicască. reuşit să lăurcască în mintea ci­
bon 14. bl a aflat pentru inimă o biiolccii contelui Cristeilor Miga- plar unic in lume prin frum use­ tle liltleş, m inunat ornamentale cut, dar tic la care a rămas nega­ Biblioteca dispune de cîteva lu­ tito rilo r o imagine cît dc cît clară
vlrstă rle l.OlO-t-IOO ani, iar pentru zzi tlm Vicna, cunţinintl un nu ţea sa artistică, este „Codex eu personaje executate in baso­ tivul in lip ă rd pe cleiul care ser­ crări luarlc valoroase Î11 ceea ce
bucata oblinulă de la jumătatea d'S- măr tic pesle 8.000 volume, atin­ Aurcus“ , scris la s lirş ilu l secolu­ relief, au lust şi ele rupte în vise, cu cîteva veacuri în urmă, priveşte atestarea începuturilor asupra deosebitei însemnătăţi pc
care această m slilu ţic o prezintă
tanloi dinlre mimă si scoarţa o vir­ se la Âfl>a lulia )ie calea apelor lui al V ilI-Iea, în limba latină, şi tlouă. Una dintre ele se găseşte la lipirea Idei pe copertă. lim bii noastre literare, printre
ilă de 7-10+1(10 ani. Biblioteca Ballhvaneum pose­ m istoria culturii.
Dunării, Tisei şi Mureşului. avintl coperte tlm fildeş cu lu- azi la B rilis h Mtiseum din Lon­ care am intim Palia tic la Orăş-
Dat fiind c<1 exista baobabi enormi ^ ia ri tle artă în basoreliel. Ceea dra, iar a tloua la Museo Sacro tlă. tic asemenea, cea mai bogata tie ( 1582), Noul Testament tic Ia Jncejiind cu anul 1901, b iblio­
cu trunchiuri măsurlnd piuă la d m Aeeaslă instituţie dispune a/.i ce atrage la această lucrare nu din Roma. colecţie tle incunabule din ţară. teca Ballhyancum a devenit u-
In diamolru. Instiainnă că viola lui tle peste 56.000 volume, printre Intre cele 580 tle lucrări, păstra­ Dălgiatl (1648), Sici iul tic Aur 1 in!ă a Bibliotecii Centrale de
poale li apreciata cu un urmi mare va re manuscrise, incunabule, u- este numai Iaptul că scrierea Este demn tle remarcat faptul te ca şi manuscrisele in asa-zisa tic la Sebeş ( 1683) şi altele. Stal a R.IVR. Dc atunci încoace,
do certitudine la mai multe mu de jtă iitu ri obişnuite si alte valori este executată pe două coloane, că partea de manuscris care se cameră blindată, m ulte sini tic Cit despre liicralu ra referitoa­ prin grija deosebită a acestei
ani. culturale. cu cerneală de aur, ei şi încadra­ găseşte la noi, păstrează şi azi o valoare unică. Executate în cele re la istoria patriei noastre, cu malle instituţii tle cultură sau
Depozitul principal, pe ale că­ rea coloanelor în chenare avintl prospeţime. mai vestite tip o g ia lii tle pe cu­ deosebire la cea a Transilvaniei, croat largi condiţii tic dezvolta­
„Motan cibernetic" n ii ral tu n sini expuse lucrările o policromie extrem tle variată, Din secolul al X-lea. biblioteca prinsul Europei,1 aceste lucrări aceasta este masiv reprezentată re şi bibliotecii uoaslic.
achiziţionate tle Bailhyănv, arc u eu nenumărate ornamente geo­ are o lucrare a lui Sallustius prezintă o mare im portanţă pen­ prinlt-o scrie de lucrări publi­
„Molanul ( ibet nelit" jirt/rulat ld metrice şi zoomorfe. Chenarele Primul lapi cc trcimie eviden­
înfăţişare speciiică stilului ba­ Crispui» care poartă titlul Despic tru cercetai ca apariţiei şi evolu­ cate in cursul secolelor X V I I —
expoziţia unională a creaţiilor (ons- roc, prin ornam entalile sale pe sini a iil dc variate incit motivele războiul iugurîin, scrisă pe un X IX . Cităm cîteva din lre aces­ ţiat eslc ca au Iusl alocate su­
tructorilor-nmalori, inaugurala icccul lor artistice nu se mai repetă. ţiei tiparului sau a gravurilor, a- mele necesare reparaţiei capila.e
un Ionii verzui deschis. Aspectul pergament destul tle rudim entar tea :
la Moscova seamănă ulmilor de general al depozitului, cărţile le­ .Excepţie lac paginile ce se gă­ executat, extrem tle interesantă vintl in acelaşi tim p o nedezmin­ a clădirii şi dolarii ei cu mobi­
mult cu un motan ddevăraf. CI oco­ ţită valoare documentară şi ştiin- Curioasă descriere a Moldovei lierul necesar. Lucrai ile sînt pc
gate in piele, m ajori laica lor sesc la{ă în laţă, care uneori se însă prin conţinutul şi prezenta­ ţil ică. şî Valahiei... (in limba germană,
leşte diîe.ritclc obslaiolc ivite in ca­ uvind titlu ri aurile la cotoi, pre­ aseamănă. rea ci gialică. terminate şi, o dală cu încheierea
lc, rc*i|ionrn?u la sunetele omise în zintă aspectul tipic al m arilor bi­ O frumuseţe artistică repre­ Poarte interesante sînt şî o sc­ Este tic ajuns să am intim des­ 1699) ; istoria Transilvaniei în ioi, vom putea lace la(a cu m in­
apropierea sa, «aulă hrana şi, cjâsiu- pre faptul că in aceste incunabu­ convorbiri serale (în limlni ger­ tii ic a lil necesităţilor pc pian in­
blioteci din veacul al X V I iMea. zintă şi cele douăsprezece ca­ rie tle manuscrise eu conţinui mană. 1764) ; Dacia vedic şi
d-o, începe s& emilf» sunete dc mul- Toate disciplinele laice cunos­ noane ale manuscrisului, im e d ia ­ iaie. A m intim şi din acestea le îşi găsesc loc, p lin ire alţii, cla­ tern cit .şi in relaţiile cu străină­
lumîre ca un molan veritabil. Dacă cute pină in secuiul al X V I 11-lea te cu stilpi, cei tlm centru im- cîteva : sicii latini şi greci ca tAnslolelcs nouă, adică istoria veche şi ac­ tatea.
cineva apropie ui repeziciune mina (Dc natura anim alium , HoS) ; tuală a stărilor din Ardeal... Colective tle specialişti vor
sini bine reprezentate, tlispunîiul picunafi cu arcuri, cci din m ar­ Epislolac cx Ponto (Scrisori tle (în limba maghiară, 1791), ele.
de el. molanul îiue-pe să minime, lu- in prim ul rînd tic serici i ale cla­ gine cu altare şi care se relevă Rlolomaeus (Cosmogialia, 1482), lucra intens la redactarea unor
zoslial cu un număr de reflexe con­ la Marea Neagră) ale lui Ovidîu, singura carte tle acest gen în e- In biblioteca Ballhyancum publicaţii tle specialitate, care s i
sicilor greci si romani, ale uma­ prin aceeaşi variaţie tic motive ilatîntl din secolul al X II Mea.
diţionale in baza cărora rcacţionează niştilor italieni, germani şi fran­ şi culori. vul mediu; Vergilius Rubl. Maro mai există un număr im presio­ Iacă cunoscute lum ii îfiiregi m-
U diferiţi cxcilonţi din mediul in- preţioasă copie după celebrele (Opera cum V Comentai iis, 1492); nau/' de documente arliiv istice — icrcsanlclc' şi variatele opere
cezi, opere tle ştiinţe naturale, Cu marc măiestrie sînt cxecti- elenii ale marelui c lasic lai in, sur­ Ovidiits Ptibîlus Nnso (Duhlii
(Onjurător, „Molaiud cibemclic" este geugra'ic. lilo /o iic. medicina, f i­ laIc şi puţinele m iniaturi pe caic aproximativ Î7.00I! — tlalîntl din existente acî.
o creaţie a sludrnlilor radioamatori zica, malemalici ete. le arc manuscrisul. ghiunii şi moM pe meleagurile Ovîilii Xasonîs E pistolam m He- secolele X I I I — X V III. M ulte d in ­
de la Institutul Pedagogic din Slov- Datorită acestor colecţii, bi­ noastre; Variac Opera Astrologi- roidum, 1494), lucrare unică azi tre aceste documente sînt lega­ ÎOAN l'OPA
ropol. De remarcat că la noi se găseş­ ca... (D ile rile opere tle astrologie) în lume, pentru ca citito ru l să-şi le de probleme economice şt directorul bibliotecii documentaro
blioteca Ballhyancum arc in ace­ te numai jum ătate clin această din secolul al X lV Iea, însemnată poală lăui'i o idee claia tic spre sociale şi p ul fi lolosilc de isto­ Baltliyancum — Alba lulia