Page 5 - 1964-01

BROtETARI DIN TOATB Ţ Aii MB. UNIŢI-VA1
Operele lui Ion Creangă in ediţie

Wj» y/ JfiJf/m G»iEingvă rosnino-franeeză
ş J iş /fh r r tg is fiifiS M ffith
SVSSBi B scos de sub tipar prima ediţie bi­ război mondial Creangă a devenit
De curlnd Editura Meridiane a
Abia însă după cel de-al doilea
lam iliar citito rilo r din lumea în ­
M M jâ w lU m lingvă tomlno-lrancczu a operelor treagă. Operete lu i au lost tradu­
tom in
Ion
marelui
povestitor
„ Am intirile
Creangă. In volum,
ropa In limbile rusă, engleză, ger­
din copilărie° sint prezentate in se in ultimele două decenii in Eu­
A V g J
V. I Rv yl l J CL, traducerea mal vedre a lui Y\ cs mană, Iranccză, Italiană, spaniolă,
Auge, iar povestirile şl poveştile cehă, ungară, polonă, ucraineană.
H B crarea, edi/afă In condiţii grafi­ In Asia poveştile lui Creangă s-au
In traducerea Elenei Viarut. Lu­
difuzai in sule de mii de cxcmpla- ţ
ce superioare, apare sub în g riji­ re. Ele an lost tipărite In China şi j
rea academicianului Georgc Căli- In Japonia, In Dirmnnia şi In Iran, )
JL XVI nr. 2805 nescu, care a stabilii textul şl va­ In R. D. Vieinam şi India. „Cttpra
riantele şi a prclalul-o. cu trei Iezi" a iosf citită de copil
In limbile majoraţi, guparati, ma- \
ton Creangă cslc bine cunoscut
peste hotare. Primele traduceri din ialană, hindu, tamilă, persană, ben- |
In primele zile operete lui au fost lăcute încă la gală. Marele povestitor romln a >
mm : i- f a sfirşitul secolultrl trecui. Astfel, in lost tipării, dc asemenea, In R.A.U.. \
In Argentina, In Australia. Prin­
OJ PLANUL DE 1082, M i te Krcmnllz o tradus tn tre ultimele apariţii realitate In
germană „Punguţa cu doi bani" 1963 csle volumul de povestiri
Si „Fata babei şi tuia mnş/ieagu-
a/>ărut in Franţa, In editura Fla-
ln iu, tar Jutes Brun şi Leo llache- mmarion, In traducerea lui Dc-
Au trecut doar clleva zile din noul an. Hărnicia şi priceperea tşi
lln au tradus, in 1093, in france­ nise Hasdevant şi ilustrat de Jo-
spun Insă dc pe acum cuvlntul; pla nul de producţie se înfăptuieşte rit- ză, „Povestea porcului" şi „ Stan şcl XVilkon.
mic In marea majoritate a Intreprl nderilor. Aceasta îndeosebi ca ur- Păi itu r. (Agerpres)
mute a lanţului că s-au lâcut pregâ Ifri temeinice pentru producţia anu­
lui 196-1, că încă din trimestrul IV al anului trecut s-a lucrat ia nive­ U -
Iul acestui an.
Astăzi vă Informăm despre le lul cum a decurs munca in zilele de
J şi 2 Ianuarie in unele unilâli sid erurglce din regiunea noastră, acolo
unde locul nu se slinge niciodată. 0 importantă descoperire a specialiştilor romîni
în domeniul combaterii bolilor yirotice
Cocsarii au început bine noul an
In nona stabilirii rolului acizilor In urma unor ample studii şi expe­
La bateriile dc cocs ale Hune­ tdinico-cconomici ridicaţi. Pe nucle ici. din componenta unor v iru ­ rienţe acizi nucleici infectanţi. Acizii
doarei s-a desfăşurat o bogată ac­ această bază, cocsarii au produs suri In producerea bolilor si a mul­ respectivi au proprietăţile caracteris­
tivitate în primele zile ale nou­ în primele două zile ale anului, tiplicării-virusurilor, întrebare la care tice celor extraşi din virusuri.
lui an. Colectivele de muncă care 162 tone cocs peste plan. infraniirrobio’.ogii si biochim işlii din Deosebit de interesant este faptul
au deservit agregatele s-au stră­ O contribuţie valoroasă la ob­ lume trebuiau să dea un răspuns, că. introduşi tn organism ei pot pro­
dui să menţină un proces dc ţinerea acestui succes au adus-o era dacă acizii nucleici inlectanli, duce boli asemănătoare cu cele dale
producţie intens, să respecte pa­ muncitorii şi maiştrii de la în­ vlrolici, pot fi obţinuţi In cprubcU, dc virusurile complete. Descoperirea
treţinere, care s-au îngrijit ca
rametrii tehnologici, reuşind să agregatele să funcţioneze bine, în - absenta celulei vii. constituie un punct de plecare pen­
înregistreze în acest fel indici fără stagnări. Un colectiv dc meiHci. biologi si tru noi cercetări In domeniul com­
chimişli, condus de dr. Radu Porto­ baterii bolilor virotice, pentru rea­
Furnaliştii se afirmă cală, şef de secţie de la Institutul do lizarea unor alte tipuri de vaccinuri.
mm intramicrobiologie ol Academici R. P. Rezultatele obţinute de cercetătorii
In anul trecut furnaliştii de Astfel, ei au acordat multă aten­
la secţiile I-a şi a Il-a de la C. S. ţie reparării agregatelor şi pre­ Romine, a dat pentru prima dală rorntni aduc astfel noi şi importante
Hunedoara au obţinut realizări gătirilor pentru perioada rece. StrungSria de cilindri a noilor laminoare dc Ia Hunedoara. răspunsul la această problemă. Cer­ dale in problema natuni virusurilor.
frumoase: peste planul anual de In felul acesta furnaliştii se Aspect de muncă din hala de strungărie. cetătorii au oblinut pe cale chimică, (Agerpres)
producţie au produs mai mult afirmă din nou în întrecerea so­
de 23.000 tone fontă. Paralel cu cialistă. In primele două zile ei
aceasta furnaliştii s-au pregătit au produs peste planul de pro­
temeinic pentru ca în noul an ducţie mai mult dc 700 tone A intrat în funcţiune
să obţină succese şi mai mari. fontă. ( T u le d e o a e a n ţ ă
„Uzina de medicamente-Bucureşti" 0 0 9
2182 tone oţel peste plan A intrat in producţie o nouă uni­ noua întreprindere sint livrate de fa­ Pentru elevii dc la Şcoala me­ ţelor doblndite dc elevi la istorie, tablourile din galeria cu operele
tate a industriei chimice — «Uzina brici din ţară. Întregul proces de pro­ die „ Aurel V laicu- din Orăştie zi­ (ar laptele, a căror mărturie stau unor artişti plastici renumiţi: Ru-
La oţelăria Martin nr. 2 s-a zut durata de elaborare a şarje­ dc medicamente Bucureşti". Aceasta ducţie este dirijat şi urm ărit fază cu monumentele istorice ale oraşului, bens, Tizziano, D)rK Aman, Grigo-
lele vacantei de iarnă aduc şi in
făcut din creşterea indicilor dc lor, crcscînd în acest fel indicii este prima fabrică <te medicamente fază a i ajutorul unor aparate dc înal­ acesl an nenumura/c bucurii. Con­ Ic-a trezii interes şi o vie cmofic. rescu, Luchian) Vănciia.
utilizare o preocupare perma­ dc utilizare. La O.S.M. nr. 2 s-au dc sinleză din tara. In acest an. aici tă precizie. ducerea şcolii, împreună cu orga- Din Alba luiia trenul ne-a dus la Excursia a lost un iu n prilej de
nentă a Întregului colectiv. In realizat încă din trimestrul IV se vor produce peste 120 tone dc nizafiile dc tinerel, au întocmit un Sighişoara. Elevii uu cercetat cu îmbogăţire a cunoştinţelor şi depli­
acest scop s-a acordat mai multă al anului 1963 indici de utiliza­ vitamina C, Piramidon şi Novalgin. Folosind cu întregul randament uti­ plan de activităţi bogate In conţi­ deosebit interes cetatea cu vestitul nă reconfortate după o perioadă de
atenţie întreţinerii şi reparării re la nivelul anului în curs. medicamente care prin puritate, as­ lajele moderne dc care dispun şi nut, atractive $i recreative, cale se turn cu ceas. Apoi a lost vizitat muncă intensa pe băncile şcolii.
cuptoarelor, s-a îmbunătăţit or­ Pe această bază oţelarii au ob­ pect şl calitate egalează cele mai experienţa căpătată pe alte mari şan­ realizează punct cu punct. complexul industrial de sticlă şi Un loc important In programul
ganizarea activităţii de încărcare ţinut succese de seamă în pri­ bune produse similare, realizate în tiere, muncitori), tehnicienii şi Ingi­ ...Prima lilă din repertoriul vo- lalanfă. una din măreţele realizări de aclivitâ li l-a ocupat serbarea
a cuptoarelor şi evacuare a şar­ mele zile ale noului an, cînd au străinătate. nerii întreprinderii de construcţii şl ale regimului democral-popular. De consacrată aniversării a şaisprezece
jelor. montaje Bucureşti au ridicat această canlei a lost deschisă in 22 de­
produs peste plan 2182 tone de Uzina a fost proiectată in ţară cembrie 1963, cind trenul 2002 a aici elevii au plecai cu impresii de ani de la proclamarea Republicii
îmbunătăţiri în procesul de oţel; din aceasta numai la de câîre specialişti dc la Instîtulul dc modernă unitate chimică cu aproape pornii la drum cu un grup de elevi neuitat. Ei au avut prilejul încă Populare Romine. Cu acesl prilcl.
producţie s-au zdus şi la oţelă­ O.S.M. nr. 2 s-au produs peste proiectări chimice şi este dotată cu două luni mai devreme decit era In direcţia Alba luiia, Blaj, Sighi­ odată sd se convingă de minuna- elevii s-au In tiln it cu tov. Balasz
ria Martin nr. 1. Ca urmare, şi 1900 tone oţel în afara sarcini­ utilaje moderne, de mare tehnicitate. prevăzut. şoara, Sibiu. Intre excursionişti, cu tele condiţii de muncă create celor Rezso, secretar al Comitetului ra­
aici, ca şi la O.S.M. nr. 2, a scă­ lor de plan. Principalele materii prime folosite dc (Agerpres) ielele radiind de fericire, se aflau ce muncesc, prin grija partidului şi ional Orăştie al P.M.R., cate Ic-'i
elevii Jruntaşi la Invătălură.dlidulY guvernului M u/fi elevi, atraşi dc vorbit despre realizările obţinute de
V iviana, din clasa a iX-a, Mflfcu activităţile întllnitc In cadrul com­ popotul nostru. sub conducerea
plexului, şi-au manilcstnl clorinfa
partidului, în opera de desăvlrşire
Surcă
Marcc/a, Codrcanu Sabina,
I R j F W E O © N ţ! 9 6 4 Marin din clasa a X-a şl a/f/i. No- ca după terminarea şcolii să u r­ a construcţiei socialiste. Această
tele lor bune obţinute la slirşitul meze chimia industrială. Intllnire a lost urmată de un bo­
prim ului trimestru îndreptăţesc, de­ Următorul popas a losl făcut la gat program artistic.
«bit la muncă. împreună sint şj Voicu de la F. C. Orăştle, pe Du­ Şl chiar aşa a fost. Familia Cion- sigur, pefrecereo unor clipe dintre Zilele vacantei au adus elevilor
Lupeni acum olnd vor să intim pine cum se mitru Văduva şi V ictor Dela de Ia ca a găsit’ rezolvarea. „V oi elibera Sibiu. Sălile Muzeului Bruckenlhal şi bucuria serbării pomului de Iar­
cuvine sosirea anului 1964. industria locală pe tînăra Doina apartamentul meu — a 6pus Elisa- cele mal plăcute pe itinerarlul ne-au prim it cu multă căldură. V i­ nă. Darurile bogate udase fiecă­
In sala mare de cultură a clubu­ Borza de la G.A.C. şi pe m ulţi al­ excursiei. zitarea lor a durai aproape trei ruia de Moş Gerilă au lost răsplă­
Pe străzi un freamăt deosebit, tor- beta Gonea — iar în hol voro aran­ tite prin poezii, ctntecc şl calde
lui, In sala de apel a minei, la res­ ţii. La masă, laborantul S. Vă clor de Primul popas a lost tăcut la Alba o re ; timpul Insă s-a scurs pe ne­
fotă continuă. Grupuri, grupuri de taurantul i.Someşul", 6-au strîns sute ja pomul si vom dansa. cuvinte de mulţumire. La lei dc
tineri se îndreaptă spre sala clubului (a F. C. Orăştie a legat prietenie Seară de revelion. Seară de nea­ fuh'a. Datele culese prin vizitarea simţite. In fiecare seefie a muzeu­ plin de clipe plăcute a fost pen­
de fam ilii, de tineri şi virstnici. Dea­
sindicatelor din Lupeni. T o ii sint ve­ supra meselor încărcate cu bunătăţi cu tinărul loan Sudu de la P.T.T.R. semuită bucurie, de adevărată mul­ muzeului şi a cefdfii au contribuit lui. elevii s-au oprit îndelung. Cel tru elevi revelionul petrecut Intr-o
seli, bine dispuşi. Din colectivele în­ Timpul sţa scurs nebăgat în sea­ ţumire. In hol, bradul şi-a aprins lu­ la consolidarea şi lărgirea cunoştin­ mal mult au retlnut insă atenţia
se lntîlnesc buchete de pahare. atmosferă de entuziasm şi veselie.
treprinderilor de pe raza oraşului Lu­ mă. Au mai rămas clleva clipe plnă minile nlullicolore. Strălucirea lui Programul artistic a lost bogat şi
Prin pocnete de bici şi sunete de
peni, care au raportat la sffrsitul zurgălăi se anunţă pluguşorul. E clnd vechiul an urma să 6e retragă s-a opriţi în privirile celor 18 copii, variat. Au uvut apoi loc concursuri
anului 1963 obţinerea unor frumoase din calea tînărului an 1954. copiii blocului 4. Se import pachete pentru cei mai buni solişti, cei m u
pluguşorul minerilor, pe care briga­
succese, fac parte şi e i: sint m i­ da artistică de agitaţie (textier Geor- Ora 24. Sala rămîne cufundată In cu daruri. Bucuria e şl a frăţiorilor bum dnnsatorl precum şi jocuri
neri, preparatori, filatori constructori, ne Negraru) îl pregăteşte de fieca­ întuneric ca apoi să fie scăldată Ileana şi Nelutu Surd, şi a minutu­ distractive.
energetioieni. bruso de o lumină feerică. Tinerii T E L E G R A M A
re dată : lui Horatiu Vulcan şl a Gherghinei In perioada ce urmează, elevii
Sala este îmbrăcată In veşminte se ridică in pioioare toasUnd cu Dragomlr şi a lui Adrian Chioreanu, şcolii noastre vor aven prilejul sd
noi, de sărbătoare. Becurile colora­ „Aho, aho mineri Urlaţi tradiţionalul „La mulţi ani". In aces­ a tuturor. la parte la noi a ctivllă ll de vacan­
Stoli puţin şi m-ascultafl Excelenţei Sale
te, ghirlandele de flori, pomul de Cuci cu plugul în ăst an te clipe glndurile lor s-au Îndreptai In ju ru l meselor încăraale cu cele tă la lei de plăcute şt, In acelaşi
iarnă Incintă privirile. Gntecul şi spre noi izblnzi pe drumul arătat de timp, instructive.
Am arat ogoare bune mai gustoase preparate culinare — Generalului NE WIN
voia bună şi-au dat mina. Entuzias­ partid, spre munca paşnică pentru de. Prof. RAISA CHETREANU
Nu de glii, ci de cărbune“ .„ gătite de neîntrecutele gospodine ale
mul şl bucuria domină peste tot. La săvîrşirea construcţiei socialismului. blocului — se lntîlnesc buchete de Preşedintele Consiliului Revoluţionar Şcoala medie „Aurel Vlaicu*
mese tinerii tsi povestesc unii al­ Pluguşorul trece pe la fiecare sec­ Muzica, dansul şi vota bună Ia u al Uniunii Birmane Orăştie
tora fapte şi lntîm plări oare pasio­ tor. In cele 10.000 tone cărbune tri­ Insolit pe tinerii din Orăştie pină pahare închină pentru fericire şl fa­
nează, stlrnesc interes. Se fac cu­ mise patriei de minerii Aninoasei tîrziu, la ivirea zorlloor anului 1964. milia mecanicului Eugen Todeasă, şt RANGOON
noştinţe. se leagă prietenii, se etnia peste planul anului 1963, mesenii Isi I. BEŞTELEIE a inginerului M ihai Vasilioa şi a
şi se dansează. recunosc rodul muncii. $i-l vede şi electricianului Vasile Clmpoieşu şi Cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenţei Uniunii Birmane, adresez S crisori
Dintre tinerii de la E. M. Lupeni minerul loan David şi inginerul loan corespondent a scriitorului de vagoane Stelian Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului birman cele mal cordiale feli­
n-au lipsit Gal Franoisc, Preolu Mi- Tnrcea, şeful sectorului fruntaş st David şi a şlefuitorului In marmură citări din partea mea personal, a C onsiliului dc Stal al Republicii Popu­ de la corespondenţi
hal. Bistrian Berghil, Năsălean Radu, lăcătuşul Aurel Tudoroiu şi Iosif loan Dragorair şi a maistrului Gheor-
Butacu Alexandru, electricieni la Ledrer, şeful exploatării, toti cei care Ha|eg ghe luhasz, toii închină. E numai lare Romine şl a poporului romîn.
sectorul IX, evidenţiaţi în Întrecerea sint aici. Şi pluguşorul îşi continuă strălucirea m ulţum irii tn priviri, e îm i exprim convingerea că priel enia şi colaborarea intre tărtlc noas­ Cele mai active
socialistă. Zilele trecute aceşti tineri urările. numai voie bună. Un sincer „L a , tre se vor dezvolta şi întări continuu in folosul ambelor noastre po­ cercuri de citit
au descurcat prin muncă voluntară, frin toate sectoarele minei, prin Numeroase au fost colectivele de mulţi ani- înfloreşte pe buzele tu­ poare, în interesul consolidării păcii.
In depozitul de lemne al minei, pes­ ţoale Instituţiile şi unităţile comer­ muncitori, tehnicieni, ingineri şi func­ turor. Acordurile muzicii ii chea­ Pe raza oraşului regional Petro­
te 60 de vagoane cu buşteni, evi- ciale din comună trece „plugul- bri­ ţionari din ora$ui Haţeg oare au l i ­ mă mereu în Iureşul dansului. ] GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ şani işi desfăşoară activitatea 637
Und astfel intrarea tn locaţie. Acum găzii artistice de agitaţie şi. pentru nul să-şi petreacă Împreună noap­ ! Preşedintele Consiliului dc Stal cercuri de citit. După cum ne-a re­
cu totil stau Ia aceeaşi masă şi Işt fiecare are o urare, chiar dacă ea tea de revelion. A$a de exemplu, sa­ LU G A LIC1U al Republicii Populare Romine latat tov. loan Chiraş. aceste cercuri
urează noi succese. La alte mese ti­ e prinsă In acul asrutit al satirei. lariaţii fabricii de conserve, cei de duc c susţinută muncă de ridicare
neri» Meszaroş Ioana, brigadieră la Risetele. aplauzele, Însoţesc conti­ la U.R.C.C., de la cooperativa de con­ a nivelului de cultură al oamenilor
Viscoza, împreună cu solul ei, m i­ nuu pluguşorul. sum „Tara Haţegului", sfatul popu­ muncii. Activitatea lor se desfăşoară
nerul Bugnaru Victor, şef de bri­ Urările pluguşorului, toastul şefu­ lar raional, I.R.l.L, spitalul unificat pe baza unor tematici care cuprind
gadă şi alţii, toastează pentru succe­ lui exploatării, a preşedintelui comi­ clc., au organizat revelionul In in­ lecturi In grup din diferite ziare şi
sele obţinute In muncă. tetului sindicatului au fost înlîrapi- cinta unităţilor respective. reviste, prezentări şi recenz:i da
* natc cu Îndelungi aplauze. Iar cind In sala festiva a oraşului, Împo­ cărţi, inform ări politice ele. NumM
„A tunci ne-am Înţeles. Petrecem luminile ş-au stins si s-au aprins tar, dobită cu ghirlande de brad şi eşarfe In oraşul Petroşani funcţionează 111
amintind tînărul 1964, din sule de multicolore, sute de tineri eviden­ asemenea cercuri, dintre care mai
revelionul la mine aoasă. îmi ştii
piepturi a răsunat un sincer „La ţiaţi In Întrecerea socialistă sau In active sint cele conduse de tovară­
adresa cea nouă: blocul G 1, sca­
ra a r... mulţi ani-. Cuvintele acestea In­ activitatea obştească din diferi-te În­ şele Vinga Maria, Hoklu Garolina.
solite de calde îmbrăţişări au ră­ treprinderi şi instituţii haţegane. Antal Ana, Neagu Maria, Cristea
A juto ru l de miner Levinschi Tra-
lan, din brigada Iui Băoanu Sava, sunat mereu, piuă dimineaţa Si nu­ şi-nu petrecut revelionul Împreună. Margareta etc. In cadrul acestora au
mai etnd primii zori ai noului an Am Intllnît aici printre alţii pe ti­ fost prezentate cărţile „Pieton tn
primise invitaţia tovarăşului său de
si-au arătat zglobii fata de după co­ nerii Aurel Şeroni, Constantin $te- Cuba- de Pop Simion, „Două vieţi**
muncă Chivu Nicolao. $i acum la-
tă-l ciocnind paharul... line, numai atunci minerii s-au des­ foni, loan Vlăiconi, Rozica Ştefan, de Serghei Voronin, broşurile „T ru ­
Veselia răzbate In noapte şi din părţi!. Iar urările lor de bun rămas Aurica Ştefan, Florica FI lip şl Iotul pul si sufletul- , „Cine l-a creat pe
au fost tot „La mulR a n ii-, Neiconi. dumnezeu" şi altele.
alte multe apartamente, dintre cele
Numeroşi alţi oameni ai muncii
600 dale In folosinţă In anul 1963 L. ELENA
oamenilor muncii din Lupeni. In din Haţeg şi Petroşani şi-au petrecut Cinematograf
revelionul la cabanele Baleia şi Gura
case noi şi-au petrecut revelionut şi
Zlata din munţii Retezat. cu activitate bogată
familia minerului şef de brigadă Pe­ Orăştffe
tre Constantin de la sectorul II!, NICU SBUCHEA Printre cinematografele din re­
profesorul lonescu Constantin, func­ corespondent
giunea Hunedoara care funcţionează
ţionara litiu Elena, minerul Bogolea Cantina Fabricii chimice din Orăş- pe bandă normală şi care au desfă­
loan, maistrul mecanic Tomuş Iosif tte Împodobită sărbătoreşte cu ghir­ şurat o activitate bogată în anul
si mulţi alţii. lande de flori şi iluminată feeric, a Simeria care s-a scurs, ne relatează In co­
AVR AM MICA fost punctul de întîlnlre al tinerilor respondenta sa Iov. A iire l Anca, este
corespondent muncitori evidenţiaţi tn producţie de cinematograful popular din Haţeg,
la fabrica chimică, Întreprinderea de Despre armonia In care trăiesc Aoesta. datorită acţiunilor întreprin­
industrie looală, fabrica „V idra'* 1 etc., cele 20 de fam ilii din blocul 4 „Pia­ se pentru popularizarea filmelor, cai
Aninoasa care şi-au petrecut Împreună reve­ ţa U nirii- , Simeria, ziarul nostru a simpozioane, prezentări etc., datori­
lionul. consemnat nu demult In coloanele tă unei bune proiecţii realizate de
Perechi, perechi, tinerii se avinlă sale. Atunci, singura problemă care
E seară de revelion, seară scălda­ In iureşul dansului. Veselia şi voia frămlnta pe aceşti locatari era gă­ operatorul Pop loon. a reuşit să-si
tă In lum ini multicolore, beteală, bună nu conteneşte nici o clipă. Sur­ sirea unui local corespunzător pen­ depăşească sarcinile de plan în anul
muzică şi multă voie bună. M inerii prizele apar una cile una. In clin­ tru a-şi petrece revelionul Împreună. Uzina de reparat utUaj m inier dfn Petroşani execută reparaţii capitale şl curcnle utilajelor miniere oare a trecut.
de la Anlnoasa au venit 6ă-şi pe­ chetul paharelor cu vin, se fac cele „Dar buni gospodari cum sint, o vor din Valea Jiului şi confecţionează piese dc schimb pentru utilajele cu care sint înzestrate minele car­ Responsabilul cinematografului, tov.
treacă împreună această noapte de mai calde şi sincere urări. Printre rezolva — conchidea articolul nos­ bonifere. Barta Gheorghe, se interesează În­
sflrşit şi început de an, aşa cum obiş­ dansatori zărim pe laboranta Sma- tru. Au holărit doar ca revelionul In foto: In secţia reparaţii mecanice, Ing. Gh. Constantin şl lăcătuşul Vasile Ştefan, verifică dimen­ deaproape de buna desfăşurare a ac­
nuiesc In ultima vreme, Împreună randa Scoiţean şl lăcătuşul Nicolae să-l petreacă Împreună-, siunile dinţilor interiori de Ia o piesă destinată Instalaţiilor de preparaţie a cărbunelui de Ia Lupeni. tivită ţii la acest cinematograf.