Page 2 - 1964-03

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2854

Comitetul executiv

al Sfatului popular al regiunii Hunedoara

organizează un CONCURS

p e n tru o cu p p -' ea u r m ă to a r e lo r p o s tu r i:
• secretar al Corni .hui exccu liv al S fatului popular al oraşului
raional Pctrila ;
T in e re ţe a unui străvechi oraş Noutăţi tehnice • secretar al C om itetului cxecu liv al S fatului popular al comunelor:
— Luncoiul de Jos, raionul Brad
Aşezare străveche. SibiuI şi-a tria chimică, siderurqică. construc­ C entrală atom ică mobilă — Strungari, raionul Sebeş
scris de-a lungul onilor isloila sa toare de maşini, alimentară, apa­ O întreprindere In L R.S.S, la Ulianovsk, se con­ — Băcia şi C ristur, oraşul rc gional Deva.
m ultim ilenară. A lost distrus de tu- rate de precizie, maşini şi utilaje din S.U.A. a pus struieşte o centrală atomică mobilă La concursul pentru ocuparea postului de secretar al C om itetului
tari, asediul de turci, mistuit de in­ pentru iădustriu textilă, mobilă, la punct un apa­ denumită „Instalaţie atomică în executiv al Sfatului popular al ora şului raional Petrila, pot să se în-
cendii. S-a Întării, înconjurindu-se stole, produse lactate, preparate de ra t care va per­ b lo cu ri-pilc” sau pe scurt „AR BU S ". scrie cei ce au studii medii sau echi valente cu acestea şi au stagiu (prac-
ticâ) de 7 ani în domeniul m uncii adm inistraţiei de stat, de preferîn-
cu ziduri, s-a lortilicat cu turnuri carne etc Această varietate de pro­ m ite scafandrilor Constructorii sovietici au proiecta­ ţâ la sfaturile populare.
şi bastioane I Cu sute de ani in duse duc laimu oraşului, aht in ca şî sportivilor, t-o in blocuri separate. Ansam blul La concursul pentru ocuparea postului de secretar al com itetului
.vioui, aici se încrucişau caravane­ tară. cil şi In peste 50 de alte lari, să poarte conver­ blocurilor arc o greutate totală dc executiv al sfatului popular comun al, pot să se înscrie cei ce au studii
le neguţătorilor din A pui şi O ri­ unde sini exportate mărfurile de saţii între eî în 260 dc tone. medii sau echivalente cu acestea si un stagiu de cel puţin 5 ani în
ent ; uneori, Sibiul ern loc de be­ aici Astăzi, Sibiul, cu cel peste tim p ce se află Pentru prima oară în lume s-a muncă la sfaturile populare, iu invăţăm înt sau în alt domeniu al
jenie pentru dom nitorii romini de 109.000 locuitori ai săi, dă anual a sub apă. Este vor­ folosit ca moderator şi fluid pur­ adm inistraţiei de stat.
dincolo de Cârpeli in Iota prim ej­ produci ie industrială qloba/ă in va­ ba de un cilin d ru tător dc căldură, un lichid organic De asemenea pot să se înscrie şi absolvenţii şcolii de 7 ani care au
— gazoil hidrostabilizat, ridicat la
diei otomane. In 1848. Sibiul u lost loare de aproape 2 miliarde lei. de oţel inoxidabil o temperatură dc 250 grade. Com­ un stagiu de cel puţin 10 ani în mun cu In sfaturile populare sau în alt
sediul trupelor revoluţionare din I.a Sibiu au apătul noi cartiere, care cuprinde un bustibilul folosit este uraniul. domeniu al adm inistraţiei de stat.
Cererile de înscriere Ia concurs se vor depune la Com itetul exceu-
Ardeal. cu sute de apartamente cnntorla- am plificator şi un tiv al S fatului popular regional Hu nedoara, în Deva, pînă la dala de
In acest oruş vectii, care post rea­ bile. Siluetele zvelte ale schelelor em iţător, alim en­ Termometru electronic ÎG m artie 19G4. fiind însoţite de următoarele acte :
lă între zidurile caselor sale cu us- \estesc prezenta unor noi şantiere tate de baterii si • copie de pe actul de naştere :
pcct medieval, Iile din istoria pa­ de locuinţe... tn Tcrc/.iunum — ;na- care perm it trans­ întreprinderea „L le klio rn e d iţiiia !‘ • actul de studii în original sau în copie legalizată :
triei noastre, se altă multe edificii hatuua de piuă mal ieri — se rid i­ miterea vo rb irii. din Lubliana a pus la punct pro­ • dovadă asupra stagiului în muncă în adm inistraţia de stat ;
interesante. Ele alrarj alenlia oa­ că un nou cartier modern In loto : Con­ ducţia de termometre medicale elec­ • certificat de sănătate eliberat de circum scripţia sanitaro sau poli-
tronice. Spre deosebire dc termo­
menilor (le ştiin/ă şi turiştilor In Noile evadate, mogazinete mari, versaţie pe fu n­ metrele cu mercur, care reacţionea­ clinica de care aparţine candi datul :
centrul Sibiului este muzeul Bni- t/uminalut Ifuorescent dau Sibiului dul unei aoc. ză încet la m odificări de tempera­ • dovada situaţiei m ilitare clib erată dc comisariatul m ilita r (pentru
kenlhat. o construcţie In stil baroc. aspectul urnii oraş modern In cursul tură, term om etrul electronic poate bărbaţi) :
V izitatorul intilneşle aici lucrări v*:t- după-amiez.elor, mii de sibieni se stabili cu mare precizie în numai o autobiografic.
Concui-sul va avea loc !a Comî letnl executiv al Sfatului popular
loronse de Rubens, Van Dycli, Ti- îndreaptă de cele mai multe ori trei secunde temperatura corpului al regiunii Hunedoara cu sediul in Devii, str. Dr. Petru Groza nr. 22,
y.ian, Poussin, Grigorescu. Andre- spic cluburile amc/iajo/e pe lingă omenesc. în ziua de 26 martie 1964, orele 9.
escu. Lnchian, tipărituri rare din se­ uzine şi instituţii, spre bibliotecile Aceeaşi întreprindere a început să Concursul va consta dintr-o pro bă scrisă şi una orală asupra cunoş-
producă şi aparate electronice „Le-
colele XV şi XVII. Deosebit de înzestrate cu mii de volume în d i­ rikont*', folosite pentru analiza sin- tin ţe lo r în domeniul construcţiei şi adm inistraţiei de stat.
valoroasă este, de asemenea, clă­ ferite limbi, spre numeroasele ci­ getui. Tematica problem elor concursu lui se poate consulta la Comitetul
direa primei tipografii din Transil­ nematografe, spre teatrul unde func­ Alergători fenomenali executiv al Sfatului popular regio nai (secţiunea secretariat-adm inîstra-
vania, construită in anul 1529. In ţionează două sedii — una In lim ­ Autom atul de taxat liv), precum şi la comitetele execu live ale sfa tu rilo r populare raionale,
biblioteca oraşului, veche de un se­ ba romină şi alta In limba germa­ orăşeneşti si comunale.
nă. Viala oamenilor, a întregului In Mexic de pe acum se vorbeşte de-a dreptul neverosimil, dar e fapt care dă restul
col, se aflu documente şi scrieri In­ despre o posibilă senzaţie la Jocu­ cu Luis Rohas a alergat 560 km. în
tr-o colecţie care cuprinde 1500 oraş. a căpătat un sens nou. lum i­ rile Olimpice care vor avea loc in 72 de ore, iar un alt indian — ta- In troleibuzele şi tram vaiele din
nos. Stră\ echiul oraş si-a rcdnbln-
piese si peste 250.000 de volume. todmna acestui an la Tokio După ralnim ara a fugit în 5 2ile 960 km. oraşul Plovdiv (R. P. Bulgaria) a
dii tinereţea.
A ici se păstrează diploma de li­ T K A IA N CATIVCESCU cum se ştie, la jocurile precedente, La concursuri) alergătorii din Sie- fost introdus un aparat automat care
bertin a trădătorului Iul Horia, do­ desfăşurate la Roma, abisinianul rra Madre fug desculţi sau încăl­ poate da restul atunci cînd sînt in ­
corespondent Agerpres pentru B ikila Abebe, în vîrstă de 28 de ţaţi cu guaracia (un fel de sandale). troduse monc2i cu o valoare mai
cumente istorice purlind pccefi/e lui
roşiunea Braşov ani, soldat din garda personală a C hiar şî animalele sînt neputin­ mare dccît costul biletelor respec­
Va sile Lupu şi Siqismund Ba thory,
îm păratului Etiopiei,a parcurs des­ cioase în fata unor astfel de fugari tive. Noul aparat este prevăzut cu
corcspondenln lui I. i. Caraqiale cu culţ distanţa de 42 km. în 2 ore, 15 neobişnuiţi, care gonesc vinatul prin patru fente (deschizături) dc dife­
Horia Petra Petrescu, fost bibliote­ minute, IC.2 secunde. O astfel de rite grosimi, p o trivit unui număr
car la Sibiu, manuscrise ale lui A1. Linişte cu ajutorul perform anţă n-ar constitui n pro­ stepă pînă cînd acesta cade frîn t corespunzător dc valori monetare.
de oboseală. Rezistenţa neobişnuită
Emlnescu. G/i. Coşbuc, Alecsandri. blemă pentru indienii din trib u l şi însuşirile fiz.ice excepţionale per­ Restul este plătit pe ioc, în func­
Ion Slavici. Alexandrii V/a/iu/ă vi zgomotului taralm m m a („tarahum ara* înseam­ mit indienilor tarahuniara să aler­ ţie dc moneda introdusă in fenta
m ul\i al(l reprezentanţi de frunte ui nă alergător). ge şi iar să alerge, fără sa sc mai respectivă Inovaţia bulgară ş tir­
Inginerul sovietic prof. Bukovski ii eş te un deosebit interes.
lite ra tu rii noastre. a term inat probele de verificare ale Indienii acestui trib trăiesc în oprească.
Oraşul de jos şi oraşul de sus, unui aparat care, combălînd râul regiunile centrale ale platoului Laser portativ polonez
leqate între ele prin scări, prin pla­ prin rAn, perm ite să suprime în muntos Sieira Madre din Mexic şi
nuri înclinate Şi uUcioare .ce şer­ apartamente orice fel de zgomote, sînt consideraţi cei mai buni aler­ Aplicaţiile electronicii La laboratorul de aparate pentru
gători din lume pe distanţe lungi.
puiesc pe sub vechile ziduri, işi ca­ indiferent de sursa — stradă, apar­ măsurători ştîîn*îfice al Institu tu lu i
pătă pe zi ce trece o nouă tine­ tamentele vecine etc. Probele an Taialuim ara aleargă cu uşurinţă în Mausoleul „V.i. Lenin“ de Fizică ai Academiei de Ştiinţe
cite 270 km. facă oprire. In fiecare
rele. In construcţiile recente a ii fost concludente. Aparatul care se an la ei se organizează întreceri, de­ In prezent, în Mausoleul unde este din R. P. Polonă a fost construit
oraşului se Îmbină armonios măre­ branşează la un aparat de rad;o numite „karrera", care se dispută păstrai corpul neînsufleţit ak lui sub conducerea îng. Stanislaw Siem-
obişnuit, absoarbe zgomotele de pînski, un laser portativ cu rubin.
ţia trecutului cu prezentul unu. so­ V. 1. Lenin se efectuează im portan­ ^ Boqat sortiment de mărţişocn
joasă frecvenţa si le transformă în nu pe drum uri amenajate, ci prin După părerea c o n d u c to rilo r, ero­
cialist. stepă, prin m unţi şi peste rin ri. D is­ te lucrări cu caracter tehnic pentru
senina le electrice de frecventă şi de area unei asemenea instalaţii por­ cjâsiti /a magazinele cooperaţiei de conşum
Sibiului de azi ii este caracteris­ puteri date El reconverteşte apoi tanţa este de circa 270 km. Acest asigurarea unui regim optim dc tative constituie o nouă etapă pen­
tică viola nonă, trepidantă, cure aceste semnale în sunete cu ace­ Mipermnraton a fost deja parcurs conservare. Electronica este chema­ tru pregătirea de noi mcdele caro
pulsează pretutindeni. In ultim ii leaşi frecvente, dar cu faze opuse. în 27 de ore, ceea cc nu este de tă sâ-si aducă o contribuţie im por­ vor pune bazele folosirii pe scară
ani. oraşul s-a imboqălit cu nume­ mirare, avînd în vedere că în anul tantă. Traducioare speciale insta­
Undele sonore se anulează şi rezul­ largă a laserelor cu rubin în chi­
roase întreprinderi industriale şi 1927 o tînără de 14 ani a fugit )4."> late în sala m ortuară voi sem nali­
tatul este., liniştea totală. Dispo­ km. în 14 ore şi 42 minute, tar un za dispozitivelor electronice cele mie, industria constructoare de ma­
economice: Maşinile modeme şi zitivul, pe cit de sim plu pe atît de alergător a străbătut aceeaşi dis­ mai mici ra diaţii ale m icroclim ei. şini. mecanica de precizie şi medi­
u tila ju l de marc, productivitate mon­ cină.
eficace, este menit să fie dc mare tanţă în 14 ore şi 53 de minute. Dispozitivele electronice la rîndut
tate In ultim ul timp asiqură lucră­ Doi indieni necunoscuţi au aler­ lor vor trim ite comenzi tuturor
rilor un mare (/rad de mecanizare ajutor în lupta dîrză care se duce gat 100 km în 8 ore şi 32 minute, agregatelor. Pe un panou special Un nou creier electronic
şi automatizare. ia Sibiu se produ­ în întreaga lume îm potriva zgomo­ iar Juan Maseira a parcurs dis­ operatorul va putea urm ări în tre­ Magazinele Agrosern au pus în vînzare cantităţi
ce u tila i minier si pentru indus­ telor. tanta de 265 km. în 27 dc ore Parc gul proces de prelucrare a aerului. La Academia Polonă de Ştiinţe a mari de seminţe de legume într-uu sortim ent m ai1
început să funcţioneze un tuni cre­ bogat, care asigură producţii mari, cu calităţi cu*
■ ■ i ■ ■■ ■ ■■ ■■ mmmm , m i m ii di u
ier electronic. Este vorba de o m a -‘ inare $i tehnolotrce superioare.
Soiuri pentru sere, răsadniţe şi c u ltu ri în cîm p;
ţa şină electronică dc calcul „Z A M -3", produse de staţiunile experimentale ale Instirutu*'
construită dc un grup dc colabora­
tori ai In stitu tu lu i dc maşini mate­ lui de cercetări hortiviticole şi gospodării agri­
cole de stat.
matice de pe lingă Academia Po­
C roitorul Ral, şei dc scciic La Orăştic funcţionează un Popicari sînt, popicărie este... dar... lonă dc Ştiinţe, sub conducerea prof. Depozitele Agrosem desfac:
la cooperativa „Retezatul" din magazin „ludo-bar" unde se Luluszewicz. Cu ajutorul acestei ma­
viiul şi băuturi spirtoase. P O R U M B
H'Jtcq. cnnlcctioncază haine cu şini sc pot efectua o scrie dc ope­
Tocmai de la acest „dar..." por­ uşa popicârici a apărut un lacăt (
multe (Iclcctinm . neşte necazul membrilor U C F S. ai care constituie un avertisment pen- I ra ţii m atem atice: adunările şi scă­ Seminţe din hibrizi dubli de mare productivitate
asociaţiei sportive din Lăpusnic, ra­ tru oricine se mai qindcsle sâ prac- 4 derile cu o viteză dc 14.000 dc ope­ [cu perioadă de vegetaţie de la 105—145 zile, pen-
ionul llia. Dar iată cum stau lucru­ ficc acest sport. j| raţii pc secundă, în m u lţirile — 4.000 ti.tru cultura uscată sau pentru irigaţii, pentru boabe
rile. Asociaţia care cuprinde un nu­ Popicarii dc la Lăpuşnfc, optimişti, siloz.
măr de aproupe 80 membri a creit aşa cum stă bine de utilei sporii- I şi îm p ă rţirile — 1 000 de operaţii
printre altele şi o secţie de popice, pc secundă.
vilor, nu şi-ou pierdui încă nădej- !■
tn cadrul acesteia activează nu mm dea. Ei speră că încă in această Acest creier electronic modern
pnim dc oO membri ai asocinlici, iarnă problema popicărie/ se va re­ CULTURI TEHNICE
iubitori ai acestui spoit. zolva, avînd posibilitatea de a se poate fi folosit atît la autom atiza­
lată insă că o dată cu venirea rea lu crărilor legate dc conducerea Seminţe dm soiuri raionale, rezistente Ia boli şi
pregăti pentru noi concursuri Cei -
iernii, iu Lupuşnic seci ia de popice dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create
nu-şi mai poale desfăşura aclivilo- In drept urme uză a-şi spune cu- 1 economiei naţionale, cît şi pentru de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de.
lea. M o tiv u l? Foarte simplu. Pe Violul. 1 cercetări .ştiinţifice. Cercetări Agricole.
PLANTE DE NUTREŢ
Seminţe de plante furajere din provenienţe va­
loroase. raionale în diferite zone pedoclimatice care
Păi. spuneţi şi dumneavoastră, vastâ-.va o c/ieamă Voichila. nu telefon decîl dormeam Pină Iu u r­
tui-i bine să ai Ictgţzn acasă? Vrei Uva r $i a inclus telelonul. Ei, ce mă m-am trezit cu o insomnie cum "‘ asigură furaje cu valoare nulritiră ridicată şi seminţe
să ştii cînd pleacă un tren, ridici mai zici ? putini cred că au cunoscut. Ce să :*de ierburi perene pentru înţeleniri de taluzuri, te­
Unul scurt, a ltul prea lung, receptorul, formezi numărul şi... Intr-adevăr, ce să mai zic ? De tuc. m-am prezentat Iu medic. Mă rase ele.
M înecile nu s-ajung. a lli) vrei să mergi undeva cu ta­ unde \ă şt/e mama că „ l.R V.A ' consultă omul după toate legile,
C L IE N T U L : — Păcat, că ar xiul procedezi la tel; ai nevoie să o numele unei întreprinderi, care mă ntreabă ce măninc. cum mă îm­
fi fost costum frumos... v orbeşti cu n persoană din oraş, ie are numărul dc telefon apropiat dc pac cu sofia, cu colegii de muncă, POMI FRUCTIFERI
C R O IT O R U L: — Dumnea­ loicjscşti de lelclon. Ei. dar cite al meu. Am încercat eu să-î explic, cu ce mă ocup. dacă am — auziţi Intr-un bogat sortiment
voastră să fiţi sănătos ! dar nici n-a vrut să mă asculte. dumneavoastră ? — telelon. Dar VI Ţ E
servicii nu aduce bălrinul tclelon I
— II spun ncvesli-ti tot şi plec. cite nu m-a inlrebot I $i cind mă Din soiuri de masă şî de vin, altoite pe port-altoi
Numai că uneoti aduce şi dexet- pentru diferite tipuri de sol.
Tov. Braia, directorul clubu­ vicii. Da. da. Uite, mie de exemplu. La line nu mai am ce căuta aşteplam să-mi pună un diagnostic
lui m uncitorilor dc ta grupul Eiu s-o pălesc u rii; dur ce spun, Bineînţeles că s-a /inut de cu- — ce mai — grozav, ba poale să
dc laminoare Pcştiş nu du Aici da î Aşa lactate c-am şi pâ(it-o. Cum s-q in tim - vint Acum i-am scris o scrisoare mo trim ită In vreun sanalorm —
alenlia cuvenită muncii cultu­ Să tot bem pe sălui a te ! plai? UHc-aşu-. in care i-am explicat din nou cum păi cc-i de glumă? — numai ce-l
rale ta club Cînd plecăm sâ lin i în vervă stau lucrurile. Poale o să mă infe- aud :
M ai zilele trecute a venii mama
Şi luăm şi dc rezerv ' â . . . lca</ă. De nu. am să i sciiu din — Dumneata, tovarăşe, n-ai ni­ F L O R I
pe la mine. A adus de toa te : şi mic I Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şi gră-
vin. şi (uică. şi cîrnati. „$tiu maică. nou. Ce mal. treabă serioasă. Si ,rdmi din diferite specii şi varietăţi.
ştiu că ai. du ca ale mele iot nu-s" nici măcar nu ştiu cui să-i mulţu­ Am rămas cu gura căscată. Cum
mesc că s-a pind it să-mi dea de vine astu ? '< IERBURI
— im i spunea ca. Ce moi, m-arn
lucru !... — A dică.. a i; telelon Dc aceea i Pentru spaţii verzi, terenuri de sport etc.
bucurat... Pină uici totul bine. G hi­ cşh bolnav. Dai eu nu ie pot vin­
nionul meu a fost că am găzduit-o Aşa-I cu telefonul Dar acesta a deca. Eşti victima unei bo li: tclelo-
in comera unde-l instalat telelonul. lo st numai începutul. Ce mi om zis nomania Boala asta e nouă pe me­ ADRESATI-V A T U T U R O R UNITĂŢILOR \
eu, alai frate că nti-i de joacă. Dacă
N ici nu s-a făcut bine ziuă şi leagurile noastre, dar i-a atins pe A AGROSEM DINŢARA CARE VA LIVREAZĂ DINj
„z.birrr" telelonul. Nu ştiu ce-o li sc tepelă lucrurile si intră nevasta mulfi. Se manifestă intr-un tel des­ A DEPOZITE $1 MAGAZINE SEMINŢE SI MA 1
\ orbit moina ta telelon şi cu cine, tul de sim plu: bolnavul simte ne­ TERIAL SADITOR DIN SOIURI CU AUTENTl\
dar ştiu că abia a lăsat receptorul voia să dea mereu telefoane, la f i CITATE ŞI VALOARE CULTURALA GARAN-
in turcă şi m-a şi luat in pi im ite : O I l e t o n oricine Nu tine seama că-i noapte, fl * TATA.
— Păi bine maică, aşa te-am edu­ că-i zi de lucru ori de repaus, ce ţ Agrosem
cat cu ? Se poote să-mi luci tu de-a/ mar, nu-i interesează nimic decit
Iu bănuieli ? iu să mu culc cu in s’ă vorbească la telefon. Şi. co-i mai
de astea ? Te-am crescut muică curios, urmarea bolii m j-i atinge pe
greu. cu sudoarea Inintii, le-am d h corner a cu lelelonul şi să răspund bolnavi, ci pe cei din im ul lor.
cină sună. Zis şi tăcut. Pe' la II
la şcoli să ajungi om învălui si Bineînţeles, uluru de cazul cind sini
seara insă. cind abia adormisem,
cînd colo uite cc-ai ajuns! N ici nu sună unul ■ piinşi de organele in drept; căci
s a luminai bine de ziua şi te-rt şi — Gaia ? — întreabă cl. lelmion permite şi acest lucru chiar
căutat una ta telelon I Ah, de-aş ducă centrala tclelonică e auto­ ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
cunouştc-o eu... — Nu. tovarăşe, qieşcolă — I»
răspund eu. mată.
Am incctcut eu să-i spun c-o It Al ai tirzui — ceasul meu arăta — Şi-ahinci — il înlreh eu des­
lost greşeală. dur cmc să nui crea­ curajat — ce-i de făcut ? Poale c-at
oro 2 — m-a întrebat unul dacă e ORĂŞENEASCĂ BRAD
dă ?
abatorul ; pc ta ora 4 am lost intre- li bine să-i tratăm pe bolnavi ?
— Greşeală zici, ai? Păi ia a seni­ — Fireşte că trebuie. In primul
lă şi fu a ici... că fiu minte lot, din but cil e ceasul; pe io 5 un b/ne- rind e necesar să le administrăm
voitoi s-a interesul de sănătatea
lir in p u r.. Sună lelelonul. „Da" — mea. Da (la, vă rog să mă credeţi o doză mare de bun simt. Apoi. vom angajează Imediat:
zic eu. „Cu N icu“ — zice eu. ,.Dn vedea; poate recurgem lotuşi ia
cc-ai cu el?" — o întreb eu „M ă că u$a s-o înlim plut. In noaptea ur- serviciile tehnicii... — doi te h n ic ie n i I c o n s tru c ţii;
piivcştc* — zice cu. z\uz.i vorbă, muloare u lost şi moi şi Pc la 3 .Iată cite necazuri mi-a făcut
pe ea o pn\ eşte, iar pe mi ne nu ! sună telefonul. Ridic receptorul şi mie telelonul. Dar m-am lecuit. — un in g in e r p ro ie c ta n t.
Si-ahinci i-am zis-o: „tu ascultă cu­ răspund. Ua< in loc să aud voce. Acum dorm binc : am desfiinţai Cond t>ile de angajare sini cele prevăzute de
coană. lă bine şi vez.i-li de trebu­ aud muzică. Ascult citeva minute, postul telefonic. Pe mama Insă toi
rile dunulaic. z\un cc-fi spun eu ? z. ic pouie o să vorbească o mut pină n-am convins-o. Zice că dc-aia am H. C. M. nr. 1053.
Ca Nicu e om serios, c însurat Şi la urmă şi mai şir ? i-oi recunoaşte deslllnfat postul ca să nu mai not
are şi un copil Dacă nu (i-u spus-o. vocea si i-oi mulţumi pentru plă­ li dat de gol. Aşa că tot va trebui informaţii suplimentare se primesc la sediul
li-o spun cu". Ea dc colo furioasă? cerea oferită! Dat cind s-a termi­ să-mi instalez telelon. Dar cil timp întreprinderii din Brad, strada Horia nr. 18,
„Da' cine eşti matale acolo ? Nu c nat meiodiu. am auzit tonul.. nu va ft lichidată telefononmnia.
N-are om u-activitate ? Cînd el prim ul se abate Irva „Nu — i-am făial-o eu. Aici 5/ aşa. trece o noapte, trec două, n-o fac. Fie ce-o fi I telefon 548.
Cine poate să susţină, Să îa leafă sau chenzină c Maria, mama lui Nicu, iar pe ne- trec trei, eu mal mult vorbeam la NICU NICULESCU