Page 1 - 1964-10

PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. VNlŢl-VA
Tovarăşului MAO TZE-DUN
Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez
Tovarăşului LIU ŞAO

Preşedintele Republicii Populare C hinere
Tovarăşului CIU DE
Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chină
Tovarăşului CIU EN-LAI

Premierul Consiliului de Stat al Republicii Po puia re Chineze
P E K I N
DRAGI TOVARĂŞI, turii, în opera de construire a socialismului. Succesele Chi­
Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, a XV-a nei Populare, ale tuturor ţărilor socialiste sporesc continuu
aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze, în uriaşa forţă materiali şi niorai-politică a sistemului mon­
numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro- dial socialist, inrîurirea pc care acesta o exercită asupra
mîn, al Consiliului de Stat, al Consiliului dc Miniştri al dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea probleme­
ANUL XVI. Nr. 3035 JOI 1 OCTOMBRIE .1964. 4 pagini, 20 bani Republicii Populare Romîne şi al poporului romîn, vă lor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste,
transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregu­ dc celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea ac­
lui popor chinez un fierbinte salut frăţesc şi cele mai calde ţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi
felicitări. consolidarea păcii, Republica Populară Chineză are un rol de
Conducători de partid' £ de stat poporul chinez, sub conducerea încercatului Partid Comu­ poporul frate chinez, poporul romîn se bucură din toată
ÎN RAIONUL SEBES Instaurarea Republicii Populare Chineze a încununat lup­ marc însemnătate.
Nutrind sentimente dc adîncă prietenie şi stimă faţă de
ta revoluţionară îndelungată dusă cu eroism şi abnegaţie de
TOATE FOITELE GRĂBIREA în vizită în regiunea Galali nist Chinez în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, împotriva inima de marile succese obţinute în cei 15 ani dc existen­
ţă a Chinei Populare.
forţelor coalizate ale rcacţiunii interne şi internaţionale, a
Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie fră­
inaugurat o eră nouă în multimilenara istorie a Chinei. Vic­
ţească, colaborare şi întrajutorare tovărăşească dintre po­
TOAMNĂ GALAŢI 30 (Corespondentul Agerpres). — semnătate istorică, a zdruncinat din temelii poziţiile impe­ mîna şi R.P. Chineza se vor dezvolta continuu pe baza
m 'iiN iiM Y Ă r v i a r toria revoluţiei populare chineze, eveniment dc uriaşă în-, poarele romîn şi chinez, dintre Republica Populară Ro-
rialismului în Asia, a adus o contribuţie considerabilă la
Ghcorghiu-Dej, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlă-
Tovarăşii Gheorghe
ţeastă perioadă, paralel cu acţiu- timpurii, ceea ce a permis celor 8 tracto­ deanu, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Gheorghe Rădoi, ministrul in­ schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoa­ trainică a marxism-lcninîsmului, în interesul ambelor po­
n v de recoltare a culturilor tîrzii, cu rişti permanentizaţi la G.A.C. să efec­ dustriei construcţiilor dc maşini, Jano{ Fazekaş, ministrul industriei alimen­ rea socialismului, a dat un nou şi puternic impuls mişcării poare, al unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, al cauzei
insilozarea furajelor, terminarea cons­ tueze arături pentru însămînţarea griu­ tare, au făcut în zilele de 29 şi 30 septembrie o vizită în regiunea Galaţi. de eliberare naţională, luptei pentru progres social şi pentru socialismului şi păcii.
trucţiilor, culesul strugurilor, fructelor lui pc parcelele eliberate dc tutun, sfe­ Conducătorii de partid şi de stat au vizitat şantierul Combinatului si­ pace în lume. In aceasta zi dc marc sărbătoare, vă adresăm, dragi to­
şi legumelor, colectiviştii din raionul clă dc zahăr şi cartofi. Cunoscînd faptul derurgic de la Galaţi şi Combinatul chimic de la Brăila, nava trauler dc Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi înzestratul varăşi, dumneavoastră şi întregului popor chinez, cele mal
Sebeş se preocupă îndeaproape de asigu­ că producţii sporite dc grîu la hectar sc pescuit oceanic „Galaţi", sosită de cîteva zile din prima cursă experimen­ popor chinez, călăuzit de partidul său comunist, a înfăptuit sinccxc urări de noi succese în făurirea vieţii noi, în în­
rarea unei baze trainice pentru produc­ realizează atunci cînd sc asigură un in­ tală de pescuit, precum şi faleza şi scara monumentală-esplanadă din ora­ adînci transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii florirea patriei socialiste.
ţia de cereale din anul viitor. In vede­ terval cît mai mare de timp între pe­ şul Galaţi. sociale, a desfăşurat o gigantică muncă constructivă, obţi- Să trăiască şi să se întărească prietenia frăţească dintre
rea înfăptuirii acestui obiectiv organiza­ rioada de la executarea arăturilor şi pî- In timpul vizitei, oaspeţii au fost însoţiţi de tov. Constantin Scarlat, nînd remarcabile realizări în dezvoltarea economiei şi cul- popoarele romîn şi chinez!
ţiile de partid au îndrumat şi sprijinit nâ la semănat, s-au stabilit măsuri efi­ membru al C.C, al P.M.R., prîm-secrctar al Comitetului regional Galaţi al
conducerile unităţilor agricole să alcă­ ciente şi pentru recoltarea porumbului. P.M.R., Constantin Dumitrache, preşedintele Comitetului executiv al Sfatu­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
tuiască planuri dc măsuri tehnice şi or­ Culesul ştiu!cţilor sc face cu prioritate lui popular regional Galaţi, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de Prîm-sccretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri
ganizatorice cît mai chibzuite, în care de pe loturile destinate a fi însămînţate partid şi de Stat. al Partidului Muncitoresc Romîn
sc prevede modul cum vor fi folosite cu grîu, care sînt cultivate cu hibrizi De-a lungul traseului pe unde au trecut, oaspeţii au fost întîmpir.aţi cu Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne
forţele şi mijloacele existente în fiecare timpurii. Pentru eliberarea la timp a te­ căldură de oameni ai muncii. al Republicii Populare Romîne
p^spodărie colectivă pentru efectuarea renului, pe baza experienţei din anul * v . *
‘arilor agricole din campania de trecut s-a organizat tăiatul cocenilor pe 1 Textul acestui mesaj do felicitări a fost înmînat de to­
'mă la un nivel agrotehnic corcspun- timp dc noapte. Avînd asigurat frontul varăşul Ion Gheorghe Maurer, tovarăşului Ciu En-lai cu
: ar. Principala sarcină căreia colccti- necesar de lucru, tractoriştii ar pregăti prilejul întrevederii pe care a avut-o la Pekin în ziua de
Vi/tii şi mecanizatorii îi acordă cea mai aproape 200 ha teren pentru însămînţa- P este sarcin ile plan ificate 29 septembrie.
mare importanţă este însămînţarea or­ rea griului.
zului, secarei şi griului. Organizînd munca în mod exemplar, Lună de lună colectivul fabricii chi­ nicienii şi inginerii au organizat mai bi­ Adunarea festivă din Capitală cu prilejul celei
Experienţa unităţilor agricole frunta­ colectiviştii din Daia au însâmînţat cu mice din Orăştie a înscris pe graficul ne procesul de producţie, capacitatea
şe a dovedit că există posibilităţi depli­ grîu peste 100 hectare. Suprafeţe însem­ întrecerii succese deosebite în producţie, maşinilor şi utilajelor a fost mai judicios de-a XV-a aniversări a proclam ării 01.P. dilueze
ne pentru ca prin aplicarea diferenţiată nate au fost însămînţate cu grîu, orz şi încheierea celui de-al treilea trimestru folosită. A9tfel, sarcina de creştere a
a măsurilor agrotehnice, în funcţie de secară şi la gospodăriile colective din al anului cu planul îndeplinit înainte de productivităţii muncii a fost îndeplini­ Miercuri după-amiază, la Teatrul dc ton Brciteuhofer, membru al C.C. al diplomatice acreditaţi în R.P. Romîna
condiţiile pedoclimatice locale ale fie­ Sebeş, Pianul de Jos, Răhău etc. termen, le-a prilejbit lucrătorilor de aici tă în primele 8 luni în proporţie dc Operă şi Balet al R.P. Romîne dîn P.M.R., membru a! Consiliului dc Stat, şi alţi membri ai Corpului diplomatic.
cărei gospodării colective, să sc realize­ Există însă şi unităţi agricole în care noi bucurii. Bilanţul arată că fabrica şi-a 104,5 Ia sută. Bucureşti, a avut loc o adunare fes­ Bujor Almăşan, membru al C.C. al Au fost intonate imnurile de stat ale
ze o sporire simţitoare a producţiei de pregătirea şi desfăşurarea însămînţărilor depăşit planul producţiei globale cu Cele mai bune rezultate în întrecere tiva organizată dc Comitetul Executiv P.M.R., ministrul minelor şi energiei R.P. Chineze şi R.P. Romîne.
cereale. Acest lucru a fost scos în evi­ este rămasa în urmă. Iată cîteva exem­ 3.4 Ia sută, că preţul de cost al produ­ le-au obţinut secţiile I chimică şi a IlI-a al Sfatului Popular al Capitalei şi In­ electrice, Ghizela Vass, membru al C.C, Adunarea a fost deschisă de Octav
denţă cu prilejul unei şedinţe de lucru ple. La G.A.C. din Presaca din cele 180 selor a fost redus în primele 8 luni cu metalurgică. Dc aici au pornit spre be­ stitutul romîn pentru relaţiile cultu­ al P.M.R., Petre Constantinescu-Iaşi, Livezeanu, vicepreşedinte a) I.R.R.C.S.
a consiliului agricol raional, care a avut ha ce urmează a sc însămînţa, patul ger­ 3.04 procente, înrcgîstrîndu-se economii neficiari mai mult tanin praf, oxid de rale cu străinătatea, cu prilejul celcî membru al Consiliului dc Stat, Voinea Au luat apoi cuvîntul acad. Gheorghe
loc recent şi la care nu participat toţi minativ s-a pregătit pc abîa 30 ha. Aici peste plan în valoare dc 3.288.000 lei. fier şi obiecte de mase plastice de cea de-a XV-a aniversări a proclamării Marinescu, ministrul sănătăţii şi pre­ Milioc, rectorul Universităţii Bucu­
preşedinţii de gospodării colective si nu s-au luat din timp măsuri pentru »- îndrumarea competenta a întregii ac­ mai bună calitate. In primele rîndurî ale Republicii Populare Chineze. Au par­ vederilor sociale, reprezentanţi ai con­ reşti.
specialiştii din unităţile de producţie. Ce sigurarca seminţei necesare. O situaţie tivităţi economice de către organizaţiile întrecerii socialiste s-au situat lucrători ticipat Gheorghe Apostol, membru al ducerii unor instituţii centrale şî or­ A vorbit apoi ambasadorul R.P. Chi­
învăţăminte s-au desprins în urma şe­ de partid s-a concretizat în eforturile cum sînt Ioan Bcştelcic, Paul Roman, Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ganizaţii obşteşti, academicieni şi alţi neze la Bucureşti, Liu Fan.
asemănătoare se întîlneştc la gospodăria
dinţei respective şi cum sînt ole apli­ colectiva din Draşov, unde s-a pregătit colective pentru sporirea productivităţii Constantin Strcjan, Nîcolac Vcsa, Vla- prim-vicepreşcdinte ai Consiliului de oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ge­ In încheierea adunării a fost prezen­
cate ? abia 25 la sută din terenul destinat pen­ muncii. Ridicîndu-şi continuu nivelul dimir Doroftese, Nicolae Cîurdărescu şi Miniştri, Avram Bunaciu, vicepreşedinte tat un spectacol artistic.
Unele gospodării colective cum sînt tru însămînţări. Cu toate că s-a plani­ mulţi alţii, care şi-au depăşit lună dc al Consiliului de Stat. Corneliu Mă- nerali şi ofiţeri superiori.
cele din Pianul de Jos, Cîlnic, Căroîim. ficat a se însămînta 20 ha cu orz, nici pregătirii profesionale, muncitorii, teh- lună angajamentele. ncscu, ministrul afacerilor externe, An- Au fost prezenţi şefii unor misiuni (Agerpres)
'Apoldul de Sus etc. au realizat producţii pînă acum consiliul dc conducere a]
de grîu cu 20-25 la sută mai ridicate fa­ G.A.C. nu s-a îngrijit de procurarea se­
tă de media obţinută pc raion. în timp lucrează, dar mai ales conducătorii
ce alte G.A.C. printre care cele din^Ro­ minţei necesare. Rămase în urmă cu auto. Pînă nu de mult, aceştia întîin-
lucrările de pregătire a terenului sînt şi
şia, Cut, Presata, Sîngătin etc., au înre­ gospodăriile colective din Luduş, Păuca, O zi de muncă la autobaza Deva pînau mari greutăţi din cauza dese­
gistrat producţii sut> nivelul posibilităţi­ lor defecţiuni la carburatoarele S.R.
lor. Din experienţa unităţilor fruntaşe Doştat. Gusu s-a. In unităţile amintite Numeroase maşini rămîncau în pană
o mare parte din suprafaţa ce urmează
s-a desprins concluzia că la baza obţine­ a se însămînţa este ocupată cu cartofi, datorită faptului că sc rupeau gîtu-
rii unor producţii ridicate de cereale fa sfecla, trifoi şi porumb, fapt ce trebuie Ora 4 dimineaţa. Zorile nu s-au ivit Sibiu, Hondol şi Bouţari. împreună ou ceilalţi conducători auto rile carburatoarelor.
hectar stă aplicarea diferenţiată a între­ să determine conducerile gospodăriilor încă. O ceaţă densă învăluie în man­ Sînt pornite şi verificate motoare­ Porneşte In cursă de la autobaza Deva, ei şi-au adus Studiind cu atenţie construcţia a-
gului complex de măsuri agrotehnice. In colective respective să treacă cu toate tia sa oraşul şi împrejurimile. Totul le. Se face ultima „toaleta" a maşi­ dîn plin contribuţia la îndeplinirea cestora, mecanicul Horvat a ajuns la
gospodăriile colective în care s-a negluat e cufundat în linişte. Pe poarta auto­ nilor ce poartă imprimate pe caro­ coloana de deservire coeficientului de utilizare a parcului concluzia ca defecţiunea sc poate în­
pregătirea corespunzătoare, a patului forţele Ia eliberarea acestor terenuri. bazei I.R.T.A. Deva intră grăbiţi cei serii iniţialole T.V. Printre ei dis­ de camioane pc luna august în pro­ lătura dacă sc întăreşte piesa în două
germinativ, amplasarea judicioasă a cul­ Se constată, de asemenea, ca în unele care vor începe o nouă zi dc muncă. tingem pe comuniştii Zafci Bodca, După ora 6,30. platoul pînă atunci porţie dc 106,7 b sută. puncte. In acest scop el a proiectat şi
turilor, fertilizarea terenului sau folosi­ G.A.C. este neglijată acţiunea de fertili­ Sabin Faur şi Ştefan Tocaci. înainte „înţesat" cu autocamioane şi bascu­
rea seminţelor valoroase, rezultatele nu zase a soluluî. Aşa se explica faptul de de a părăsi Incinta autobazei, maşi­ lante într-o aliniere perfecta, începe Trafic intens confecţionat o matriţă în care se toar­
au fost cele.ăşfeptate. ce la gospodăriile colective din Gusu, nile sînt verificate din punct de ve­ să se descongestioneze. Porneşte in nă piesa respectivă. Inovaţia sa î-a
Tinînd seama de experienţa oozîtîvă Presaca, Draşov, Luduş ş. a, stau nefo­ dere tehnic de comunistul Traian cursă coloana de deservire ce va adus numeroase cuvinte de laudă.
La autogara, impiegatul dc mişcare
9 unităţilor agricole fruntaşe şi de lipsu­ losite cantităţi însemnate de îngrăşămin­ Adam. Exigent cu cl însuşi revizoru­ transporta diferite mărfuri pentru a- şi casierii nu mai prididesc cu lu­
rile care s-au manifestat, consiliul agri­ te organice. Ei, autobuziştii, sînt prezenţi la au­ proviziomrea unităţilor comerţului crul. Aici pleacă şi sosesc din cursă
col raional a făcut recomandări preţioa­ Analizînd posibilităţile existente se tobază cu „noaptea-n cap“ pentru a lui tehnic nu-i scapă nici un amănunt socialist. împreună cu autobasculantele între orele 4,45 şi 23, 326 autobuze. Scrisori ds mulţumire
se cu privire îa desfăşurarea lucrărilor constată că însămînţarea cerealelor pă­ transporta în diferite colţuri ale re­ ce ar putea aduce prejudicii circula­ ce se îndreaptă spre şanticrole Dacă ar fi eşalonate la intervale ega­
agricole din campania de toamnă. ioase în G. A. C. din raionul Sebeş pe giunii sau ale ţării zeci, sute, mii de ţiei pe drumurile publice. După ce T.R.C.H., ori spre silozurile exploa­ le, ar trebui să se dea plecarea ori să
Ne aflăm într-o perioadă în care toa­ cele peste 13.500 ha. planificate se poate oameni ai muncii. Cei dinţii îşi fac sînt verificate frînelc, farurile, sem­ tărilor miniere, pleacă şi carosatele fie primit în staţie cîtc un autobuz Pc adresa autobazei I.R.T.A. dîn
te forţele şi mijloacele trebuie mo­ realiza Ia timp şi în condiţii agrotehnice apariţia şoferii şi taxatorii ce vor cu remorci, conduse cu dibăcie de din 3 în 3 minute. Deva sosesc nenumărate scrisori dc
bilizate ta asigurarea unei baze trai­ corespunzătoare. In acest scop. cele 235 pleca în cursă spre Bampotoc, Cluj, nalizatoarele laterale, motoarele etc., şoferii Ioan Tudor, Laurean Stoica, Un trafic intens, pe o lungime dc mulţumire. Majoritatea lor vin din
nice pentru producţia de cereale tractoare şi 137 semănători pentru ce­ Băiţa, Brad, llia, Lugoj, ChimindLa, conducătorii auto se „aştern 1a drum", Victor Circu, Emil Codică şi aH‘i» peste 1.700 km.(în anul 1954 lungi­ alte regiuni ale ţării. Conducerile gos­
din anul viitor. Cunoscînd faptul reale păioase cu care este dotat SM.T. mea traseelor autobazei Deva era de podăriilor agricole de stat din Bc-
ca însămînţarea culturilor la un ni­ Miercurea trebuie folosite la întreaga ca­ 290 km), este deservit zilnic de 75 cicherccul Mic şi Hodoni, regiunea
vel agrotehnic superior constituie pacitate. Faptul că pînă acum în unele autobuze (în 1954 erau numai 11 au­ Banat, transmit mulţumiri pentru fe­
o etapa hotarîtoare în lupta pentru spo­ gospodării colective nu s-a acordat oten- tobuze). lul conştiincios în care au muncit e-
rirea producţiei de grîu. orz şi secară ţic cuvenită eliberării terenului şi folo­ chipajele trimise în ajutor la trans­
ne-am interesat de modul cum se desfă­ sirii dîn plin a mijloacelor mecanizate portul recoltei ; conducerile unor au­
şoară această lucrare în cîteva gospoda­ este dovedit de aceea că pregătirea pa­ Defecţiuni neprevăzute tobaze din regiunile Braşov, Banat,
rii colective. Iată pc scurt unele din tului germinativ s-a făcut pe mai puţin Cluj şi Crişana au trimis scrisori elo­
constatările făcute. dc 50 la sută din suprafaţa prevăzută: In atelierele autobazei a fost adus gioase pentru rapiditatea şi calitatea
La gospodăria colectivă din Apoldul Tata He ce este necesar ca în fiecare autobuzul 50.599 HD. După ce s-a executării reparaţiilor la maşinile a-
ide Jos se vor însămînta cu păioase a- G.A.C. să se asigure o organizare exem­ convins de cauzele ce au generat de­ ccsiora aflate în trecere prin Deva.
proape 500 heotare. Tov. Tlîc Antinie, plară a muncii, mobilizînd toate forţele fectarea maşinii, revizorul tehnic şi-a Dar cîtc nu s-ar putea înşirui aicî
vicepreşedintele gosoodarici colective, şi mijloacele la eliberarea terenului, fer­ pus rezoluţia : „Defecţiune neprevă­ despre activitatea fructuoasă a auto­
ne-a informat că nînă acum s-a termin-u tilizarea lui. pregătirea patului germina­ zuta". bazei condusă de comunistul Ioan D.
Normal trebuia ca motorul respec­
semănatul orzului pe suprafaţa planifi­ tiv si a seminţelor, astfel înrîe însămîn- Popa.
cată. Avînd preeătit din timo terenul, tărle din această toamnă să fie efectuate tiv să fie trimis fabricii pentru a fi Mecanici şi sudori, strungari, elec­
reparat.
Aceasta dura cel puţin o
rămînta <i masinde tractoriştii Nico- la timp. Organizaţiilor de partid le re­ lună. Echipa condusă de comunistul
lae Bozdoc si Moîse Oorean lucrează din vine sarcina de a snrijmi şi îndruma în­ Ioan Rusu s-a angajat să înlăture de­ tricieni şi vulcanizatori, tîmplari şî
plin la msămîntatul griului. Pentru înca­ deaproape consîliPe dc conducere ale fecţiunile ivite. Lucrînd cu însufleţire fierari, antrenaţi într-o pasionanta
drarea în^mîntărilor în epoca ootimă, în G.A.C. sa asigure înfăptuirea punct cu mecanicii din echipa lui Rusu au reu­ întrecere socialistă, sc străduiesc să
organizaţiile de partid pe bricăzi şi în punot a măsurilor din planurile tehnice şit să redea autobuzul în exploatare înlăture cu maximum dc rapiditate
consiliu) de conducere s-a prelucrat pla­ şi organizatorice întocmite în fiecare u- în numai 4 zile.
nul de măsuri tehnice şi organizatorice nîtate agricolă. De asemenea, specialiştii Cu aceeaşi conştiinciozitate şi re­ toate defecţiunile ivite la maşinile
stahilit pentru campania de toamnă. 7n nu trebuie sa scape dîn vedere faptul ca peziciune au lucrat şi mecanicii din aflate în dotarea autobazei. împreună
vederea înfăptuirii sarcinilor înscrise în lor le revine o mare răspundere pentru echipa condusă de Dionisie Ambruş, cu cî, conducătorii auto — aceşti oa­
acest plan s-a trecut la mobilizarea la realizarea însămînţărilor h un nivel a- care au reparat motoarele autocami­ meni ai volanului ce au în grija lor
lucru a tuturor forţelor si mijloacelor grotehnic superior, EI trebuie să urmă­ oanelor 26.455 HD şî 26.522 HD ce
de care dispune gospodăria colectivă. rească îndeaproape respectarea recoman- trebuiau trimise la fabrică, tot dîn mii dc vieţi omeneşti — străbat un
7ilnic la fiecare din cele 5 brigăzi de dar’lor Consiliului Superior al Agricul­ cauza unor defecţiuni neprevăzute. vast păienjeniş dc trasee, ziua şi noap­
cîmp participă la munca’ neste 150 colec­ torii, tinînd seama de condiţiile pedo­ tea, pc arşiţa ori pe furtună, avînd
tivişti. Atentîa principală este acordată climatice locale ale fiecă-ei unităţi agri­ Un inovator fiecare în parte satisfacţia datoriei
eliberării terenului în vederea pregătirii cole, pe acea9tă cale creîndu-se condiţii împlinite.
patuluî germinativ. Ca urmare, s-a reu­ nen’*-u obţinerea uno- n-oducţii spori­ Comunista Filip Ecaterina sortatoare de bobine la sectorul IQ ai întreprinderii „Viscoza* din Lupeni îşi de­ Pe comunistul Ştefan Horvar îl cu­
şit să se termine recoltatul culturilor te de cereale în anul viitor. păşeşte zilnic sarcinile de plan. Foto Ni Moldovcanu nosc bine mecanicii din atelierul unde A. DA VID

care sînt întreţinute liniile ferate. La
se scurg ape care trec peste linii şi
lante, uncie conducte sînt acoperite cu
R A I D A N C H E T A Almaş s-a executat ridicarea liniei care ajung în silozurile funicularului, ume­ diverse alte materiale. Este vorba de
leagă triajul de culbutorul funicularu­ zind minereul. Nu mai vorbim de pe­ conducta care în iarna trecută a în­
lui, dc altfel ca şi linia cc duce la halda ricolul ce-1 prezintă noroiul pentru gheţat. Din cauza neglijenţei, pe con­
CUM iNTlMPINAM SEZONUL RECE? să fie ferită de mijloacele de transport lucrătorii care deservesc transportul cu ductă se sprijină o însemnata cantitate
dc steril Haneş. Aici, pentru ca linia
locomotivele electrice din mină pînă
de lemn dc mină. Fără îndoială, izo­
auto, s-a amenajat un drum ce duce
pînă la noul depozit de lemn. Trebuie la culbutorul funicularului. Aici există larea acestei conducte se va putea face
posibilitatea ca odată cu venirea ploi­
spus însă că la Haneş nu s-au luat mă­ lor, apa să se scurgă între liniile tria­ numai după ce conducta va fi deblo­
dc mină, şină C.F. şi altele), pînă la lucrări se execută in prezent şi la gura surile corespunzătoare pentru repararea lului periclitînd astfel transportul c- cată. întrebarea este — cînd va începe
In anii trecuţi iarna a pricinuit greutăţi exploatărilor miniere care nu gurile de mină Acra, Roşia şi Crăîasca, dc mină Victoria din secţia Hancş, macazelor şî ridicarea liniilor din triaj. lectric. Afirmaţia tov. ing. Ioan Daş- deblocarea conductei pentru ca să se
s-au pregătit din timp. S-au înregisirac goluri în aprovizionarea cu ma­ s-au efectuat reparaţii şi amenajări de unde a maj rămas de transportat o Intre linii este şi în prezent noroi dîn cău — şeful secţiei Hancş — că „aici poată face izolarea ci ?
teriale, lipsă de aer comprimat şi apă, toate determinate dc îngheţarea con­ drumuri pe toate porţiunile degradate mică cantitate de lemn de mină, beto- cauza lipsei canalelor dc scurgere a n-a fost niciodată canal dc colectare a
ductelor. Nu rare au fose cazurile cind drumurile dc acces au devenit im­ şi s-au legat gurile dc mină Acra şi nîte şi alte materiale. Stocurile tam­ apelor, iar triajul nu este prote[at de apelor" este cu totul neîntemeiată, ca Este bine că conducerea secţiei a con­
practicabile încă din toamnă. Asemenea greutăţi au avut de înfruntat şi Roşia cu un nou drum dc acces. Pc pon create la aceste guri de mină, un şanţ colector înspre taluzul dea­ vădeşte lipsă de preocupare pentru fecţionat o sobă pentru încălzirea sălii
minerii dc la E.M. Zlarna. Pentru a vedea în ce stadiu sc află pregătirile aceste drumuri se transportă acum ul­ cît şi materialele transportate din timp lului, deşi se ştie că de pe acest taluz buna întreţinere a incintei secţiei. dc apel, că s-au luat măsuri pentru
de iarnă, redacţia ziarului a organizat un raid prin secţiile exploatării. timele cantităţi dc materiale necesare în depozitele secţiilor, asigură o bună etanşa rea uşilor şi ferestrelor (trebuie
Redăm cîteva din constatările făcute cu acest prilej. creării subdepozitclor cu ajutorul unui aprovizionare a echipelor de mineri Să fie vorba de „lucruri mărunte4?
tractor dc mare capacitate. Asemenea cu cele necesare în tot timpul iernii. doar să sc ridice sticla din depozitul
In anii trecuţi, exploatarea a întîm- rea conductelor. Dar, curios, în t i m p _______________________
Cînd se an în vedere cerinţele 0 condiţie esenţială — pinat greutăţi în producţie din cauza cc este invocată lipsa dc materiale îzo- (Continuare tn pag. 3-a)
9 9 unor aşa-zise „lucruri mărunte". Dar,
aşa mărunte cum sînt, ele şi-au dove­
producţiei accesul în depozite dit importanţa atunci cînd n-au fost
luate în scama. Este vorba dc con­
„In anii trecuţi, exploatarea noastră ducţiei pentru tot timpul sezonului Nu este însă suficient ca în depo­ teriale vor conduce la eliminarea tim­ ductele de apă şi aer comprimat de la
a avut dc suferit de pe urnu insufi­ rece". zite să existe materiale. Dacă atunci pilor morţi, a „surprizelor* provocate suprafaţă. In iarna anului trecut, sub
cientei pregătiri pentru iarnă — nc-a Difuzai din timp serviciilor şî sec­ cînd vor începe ploile, sau cînd va de desfundarea sau înzăpczîrea drumu­ conducta care alimentează compresoa-
spus tov. ing. Ioan Stoica, şeful E.M. toarelor exploatării, planul este în ninge abundent, sc va intra greu în de­ rilor. rclc de Ia Haneş cu apă. a trebuit să
Zlatna. Condiţiile specifice ale exploa­ marc parte înfăptuit. Secţia Almaş s-a pozite, problema aprovizionării cu ma­ Altfel stau lucrurile în secţia Hancş. se facă foc zile în şir, consumîndu-se
tării, cu secţii dispersate la distanţe aprovizionat cu lemn de mină pentru teriale nu va fi rezolvata. Prevenirea In depozitul de la gura minei lemnul mai multe butoaie cu motorină. Pro­
mari de depozitul central pc dc o par­ aproximativ 6 luni, iar secţia Hancş blocării drumurilor dc acces în depo­ se află aşa cum a fost descărcat din
te, şi cu guri dc mină îndepărtate dc are în depozitele dc la gura minei pes­ zite a preocupat îndeaproape condu­ autocamioane. Deşi în prezent timpul verbul spune că „după ce te-ai fript
depozitele din sectoare, pc dc altă par­ te 1.200 m.c. lemr». cantitate care aco­ cerea secţiei Almaş care a luat măsuri este încă frumos, drumul de acces spre cu ciorbă, sufli şi-n iaurt". La Hancş
te, cer o temeinică pregătire pentru peră necesarul pînă în luna mai 1965. ca, încă dc la depozitare, materialele depozit (e vorba de drumul care trece însă nu sc întîmplă chiar aşa. Deşi nu
sezonul rece. Respectînd indicaţiile co­ In atenţia conducerii secţiei Almaş, să fie aşezate pe sorturi, lăsîndu-se prin incinta secţiei) este desfundat. Şi este izolat nici un metru de conductă,
mitetului de partid, în acest an con- care arc mai multe guri de mină în­ căile necesare de acces. Aici ordinea în prezent gropile de pe drumuri sînt
ducorca tehnică a exploatării a întoc­ depărtate. a stat crearea unor 9ubdc- cu care s-a făcut depozitarea îţi lasă pline cu apă şi noroi, creînd greutăţi pînă acum nu s-a întreprins nimic. Şe­
mit din timp un plan amănunţit de pozite de lemn dc mină pentru întrea­ o impresie plăcută. S-au amenajat spa­ şoferilor care transportă materiale. Ce ful secţiei spune că în depozitul ex­
masuri caro, pe lîngă lucrările res­ ga perioadă a sezonului de toamnă şi ţii uşor accesibile pînă şi pentru de­ se va întîmpla cînd vor începe ploile, ploatării nu există vată minerală. Pe
pective, prevede responsabilităţi şi ter­ iarnă. Această măsură a fost impusă de pozitarea fierului vechi care să poată este uşor de înţeles. de altă parte însă, şeful exploatării
mene scadente de execuţie. Cum este drumurile care odată cu începerea ploi­ fi ridicat dc I.C.M. în orice condiţii Deoarece problema transportului la
fi normal, la întocmirea acestor pîa- lor devin greu accesibile. Pentru uşu­ atmosferice. Buna organizare a depo­ suprafaţă este deosebit de importantă, susţine că secţiile n-au dccît să-şi ri­
ouri i-au avut în vedere cerinţele pro­ rarea transportului de materiale (lemn zitelor şi asigurarea accesului spre a r ­ ie cuvine să amintim de modul in dice yata minerală şi să înceapă izola­