Page 10 - 1964-10

Nr. 3037'
Fag. 2
___________.r-aMUW— MlHI i M I M i i im li i —

Q ţ u m a l d e s e e n ă / - 4 . fii» SE W
gospodarii

Arta dc care s-a legat, pe care a în- ii • : r • - . - W .
drăgit-o şi de care nu se mai poate SiMBATA 3 OCTOMBRIE 1964
despărţi : teatrul. Şaisprezece ani au
Cărmăzineşll trecut de cînd s-a împrietenit cu ci.
16 ani de succese, de bucurii, de sa­
PROGRAMUL U : 8,36 Fragmente
tisfacţii pe care le încearcă numai a- 1 « S f c W CINEMA din opere; 9,03 Melodii populare \
La Cărmăzineşti am întîlnît oameni ccla care e îndrăgostit de scenă. In DEVA : Sechestratul din Altona — 10.00 Muzică do estradă; 11,03 For­
primitori, ospitalieri. Preşedintele co­ această artă Gheorghe Chim are un cinematograful „Patria" ; Domnişoa­ maţii artistice şcolare; 12,00 „Frun­
mitetului executiv al sfatului popular palmares deosebit de frumos, de bo­ \ m ră Barbă Albastră — cinematograful ze aurii" — muzică uşoară ; 12,45
comunal era bucuros că poate povesti gat* „Arta" ; PETROŞANI : Fata din casa Polci interpretate dc fanfară ; 13,30
despre realizările din comună înfăptu­ 56 de piese regizate. E oare puţin roşie — cinematograful „Republica" ; Din folclorul muzical al regiunilor
ite în ultimii ani. Căci, aici la Cărmă­ pentru omul care numai în orele Liturghia dc la miezul nopţii — cine­ patriei : Melodii munteneşti ; 14.00
zineşti cetăţenii, antrenaţi de deputaţi, lui libere se dedică teatrului ? Cîte matograful „7 Noiembrie" ; ALBA IU- Muzică uşoară romîncqscă ; 14,30 Pa­
au pus umărul la înfrumuseţarea comu­ orc dc repetiţii ? Sute, poate mii de (fete \ LIA : Asasinul din cartea dc telefon — gini din opere ; 15,06 Din cîntecele
nei. La început au fost multe de fă­ orc de căutări, de încercări, pentru ca cinematograful „Victoria" ; Haiducul şi dansurile popoarelor; 16,00 For­
cut. In satele aparţinătoare nu existau totul să fie cît mai aproape de viaţă. ^ f e s de pe Ceremuş — cinematograful „23 maţii vocale şi instrumentale de mu­
localuri de şcoli şi cămine culturale, 56 de piese inmulţite cu zeci şi zeci August"; S E B E Ş : A 12-a noapte zică uşoară; 16,30 Ştiinţa în slujba
drumurile erau aproape impracticabile. de spectacole. Sînt sute de succese, păcii ; 17,10 Melodii populare : 18,25
In adunările populare oamenii şi-au dat nenumărate bucurii, emoţii, satisfac­ — cinematograful „Progresul" ; Pă­ Concert din muzică de operete;
puşile rîd — cinematograful „Sebe­
cu părerea că la Cărmăzineşti este ne­ ţii. Gheorghe Chiru a încercat toate şul" ; ORAŞTIE : Am ajuns şi rege — 19,05 Muzică de dans ; 20,00 Cîntă
cesar să se construiască un local pentru nccste emoţii şi bucurii, aceste satis­ cinematograful „Flacăra" ; LUPENI : Maria Sindilaru, Divid Ohanesian şl
şcoala de 8 ani. Propunerea era justifi­ facţii. care de fiecare data, cu fiecare Arhiva secretă de pe Elba — cinema­ Elena Popa-Rădulescu — muzică din
cată. Copiii din Cărmăzineşti trebuiau premieră, cu fiecare spectacol păreau tograful „Cultural" ; BRAD : Pagini opere ; 20,35 Muzică populari inter-,
să înveţe în săli spaţioase. Apoi oame­ unice. De cîte ori regizorul Gheor­ de istorie şi Romînia orizont ’64 — pretată de Petre Săbădeanu şt Gheor­
nii antrenaţi de deputaţi au pornit la ghe Chiru n-a fost chemat, prin ro­ cinematograful „Steaua roşie" ; SI- ghe Stanică ; 21,10 Muzică de dans, ’
treabă reuşind să facă un local frumos, — Cară-te ) pote de aplauze, la lumina rampei MERIA : Tragedia optimistă — cine­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
încăpător. Tot la o adunare populară — Locul tău nu-i b lîccu. Nu să se bucure alături de actori, de acei matograful „Mureşul". JURNALE : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00;
cetăţenii din Boiul de jos au hotărît să vezi cum arăţi ? care au dac viaţă operelor dramatice! 12.00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 20,00 ;
construiască un local de şcoală şi că­ Gîcă roti privirea: Nu găsi nici un Cîte seri tîrzi) nu şi le-a petrecut 22.00 ; 23,52 (programul I) ; 9,00 ;
min cultura!. Şi la construcţia acestui sprijin. In jurul lui numai copii din în tovărăşia cărţilor lui Stanlslavskî, RADIO
local au participat sute de cetăţeni. Un „lumea bună". studiindu-l, în cîte seri nu a rămas PROGRAMUL I : S.16 Cîntece 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
olt local pentru şcoala de 4 ani a fost — Şterge-o, mă, n-auzi ? pe scenă după plecarea actorilor, •portîve; 5,40 Cîntece din folclorul 21,00; 23,00 ; 1,52 (programul II).
construit în satul Dănuleştl. Privirile băiatului mai cautară ne­ meditînd, cumpănind. Şi cîte bucurii nou şi jocuri populare; 6,10 Muzi­
Realizările obţinute de-a lungul ani­ liniştite împrejur o clipă. Intîlni nu i-au adus aceste seri? Şi, reţineţi: că de estradă interpretată de mici TELEVIZIUNE
lor au constituit un stimulent pentru aceeaşi ochi dispreţuitori. Privirea i „Mielul turbat" de Aurel Baranga, formaţii; 6,30 Sfatul medicului: Co­
toţi locuitorii comunei. Tocmai de a- •c opri apoi pe hainele lui ponosite, „Sosesc deseară* de Tudor Mtişatescu, lita renala ; 6,40 Muzică ; 7,06 So­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
ceea au înfăptuit şi alte realizări im­ pe diploma de absolvire ce o ţinea in „Carnavalul" dc I. Şopov, „Oameni lişti de muzică uşoara ; 7,45 Melodii Năzdrăvăniile vulpii: Pisica vrea să
portante. Aici însă se simţea nevoia mină. In colţul ochilor lui mari şi care tac" de Al. Voitin, „Şi pe stra­ distractive; 8,06 Muzică populara; mănînce vulturi — adaptare şl dra­
unui local pentru dispensarul medical. negri se iviră două boabe de rouă ce da noastră" de H. Lovînescu, „O zl 8,30 Piese instrumentale; 8,51 Mu­ matizare de Scrgîu MÎIorian ; 19,45
ie rostogoliră pe obraji-i aprinşi. de odihnă" de V. Kataev sun numai Povestea păsării T yo; 20,00 Rodul
Cetăţenii au hotărît ca şi această lu­ zică corală ; 9,10 Muzici uşoară ;
Plecă. Păşea îngîndurat pe strada cîtcva din cele 56 de piese care s-au 9,40 Jocuri populare Interpretate la toamnei îmbelşugate; 20,30 Tonîtza;
crare votata în adunarea populară sa pavată pe care cîtcva frunze ruginii ridicat în vîrful piramidei artistice, diferite instrumente; 10,31 Muzică 20,50 Comici vestiţi ai ecranului :
«c realizeze prin contribuţia voluntară alergau stinghere, vestind zorii toam­ vîrf atins cu trudă dar cu multă bucu­ uşoară ; 11,30 Piese de estradă ; 12,03 Stan şj Bran în retrospectivă ; 22,00
şi munca patriotică a cetăţenilor. Pre­ nei. Liceul rămăsese mult în urmă, rie de aceşti entuziaşti ai scenei. Muzică populară interpretata la tara­ Cîntă Doina Badea; In încheiere
dar în urechi îi mal stăruiau încă buletin de ştiri, sport şi buletin me­
şedintele comitetului de construcţie La număr sînt 56. Un palmares got ; 12,30 Muzică de cameră de
vorbele şi rîsul ce-l batjocoriseră cu demn de un regizor consacrat, al unui Becthoven ; 14,10 Cîntă orchestra de teorologic.
Octavian Bota, deputaţii Marian Alexe, citeva clipe înainte. teatru profesionist. Şi mai reţineţi : muzică populară a Uzinelor „Inde­
Teofil Crăciun şi alţii, au antrenat nu­ Copilul, în haine ponosite, ar fi regizorul acestui teatru este un ar­ pendenţa" din Sibiu ; 14,30 Prietenii Buletin meteorologic
meroşi cetăţeni la construirea noubii ştiut să răspundă tuturor ocărilor tist amator, un tehnician, acela în lui do-re-mi; 15,45 Muzică uşoară
obiectiv. In anul trecut au făcut cără­ dacă întîlnirea cu taxele şcolare nu faţa cămia, mai mult cu peste 20 do Interpretată la diferite instrumente; PENTRU 2. ORE
mida, iar în anul acesta au început l-ar fi cutremurat. ani In urmă, nu s-a deschis nici o 16,10 Din folclorul muzical al popoa­ Vremea se menţine frumoasă, cu
Aşadar, a plecat. Batea caldarîmul relor asiatice; 16,30 Cîntece şi ghi­ cerul mai mult senin noaptea şi pu­
lucrările de construcţie. Cetăţenii Ghe-
Bucureştiului dc altădată fără nici o poartă, acela izgonit de odraslele oa­ citori pentru cei mici; 17,30 Emi­ ţin noros ziua. Vîntul va sufla mo­
rase Nicula, Trandafir Crăciun şi mulţi ţintă. Liceul, cu toate visurile ce şi le menilor avuţi, e Gheorghe Chiru, r.ja siune muzicală de la Moscova ; 18,05 derat din sud. Temperatura aerului
alţii au participat cu însufleţire la lu­ ţesuse de mic, de cînd dezlegase tai­ cum îi spun N. Moraru, T. Simolov, Cîntă orchestra do estradă a Radio- staţionară ; ziua va fi cuprinsă între
crări. Acum, noul local ol dispensaru­ nele abecedarului s-au năruit. Dru­ G. Bartha, Stela Barabanţ, C. Maha- IN CARTIERUL' „AEROPORT* DIN PETROŞANI 19 şi 24 de grade, iar noaptea între
mul pe caic şi-l dorise atît s-a în­ televiziunii; 18,55 Metodîi populare 0 şi 6 grade. Pe văi se va depune
lui medical este ridicat la roşu şi se rinov, Gh. Cristescu, toţi cei peste 200 îndrăgite de ascultători; 19,30 Mu­ brumă.
chis.
lucrează la montarea uşilor şi feres­
Zile în şir, săptămîni, luni, băia­ de artişti amatori cărora Ic-a îndru­ zică uşoară ; 20,10 Cîntă Sara Mon-
trelor. Gospodarii din Cărmăzineşti tul cu frunte de poet a bătut la por­ mat paşii spre scenă. Numele lor şî-a C u v i n t e d e m u l ţ u m i r e tîel — muzică uşoară ; 20,40 Muzică PENTRU URMĂTOARELE
spun că pînă la sfîrşitul anului va fi ţile marilor întreprinderi bucureştc- găsit loc nu numai în sufletul lui de dans; 21,30 Program pentru iu­ 3 ZILE
In urma cu cîtcva zile a sosit la re­
dat în folosinţă. De menţionat că pînă ne : „Malaxa", „Vulcan", „Lcmaitre"... Gheorghe Chiru ci şi în jurnalul său. dacţia ziarului nostru o scrisoare de cu toate actele şi cei 2.500 dc lei. Gestul bitorii dc romanţe ; 22,15 Muzică de Vreme relativ frumoasă, cu tempe­
m-a impresionat foarte mult şi dc aceea
în prezent valoarea muncilor patrio­ Nu i s-a deschis niciuna. Nu l-a pri­ ...Emoţii, greutăţi, bucurii, ore tîr- m-am gîndit că c bine să o cunoaşteţi dans. ratura la început staţionara, apoi în
mit nicuina. Era în anul cind cizma mulţumire, tocmai din sudul ţării. Mun­ creştere uşoara.
tice se ridică la 10.500 lei. citorul Niculiţă Puţu din Constanţa, ne şi dumneavoastră. Este vorba despre to­
fascistă călca greu pe pămintul ţării zii, satisfacţii, împilniri, pe care re­
In acest an satele comunei Cărmăzi­ romîncşti, cind războiul se anunţa a- gizorul, artistul amator, le-a consem­ ruga să publicăm în coloanele ziarului varăşa Maria Cazan, muncitoare în sta­
neşti au devenit mai frumoase prin meninţător. nat cu modestie în filele unui jurnal nostru, scrisoarea lui. li satisfacem do­ ţia C. F. R. Peştiş, căreia îi mulţumesc
munca oamenilor. Au fost amenajate Au trecut mai bine dc două dece­ unic : jurnalul lui de scenă. rinţa : călduros pentru gestul său frumos de
„Cînd îmi luasem tot gîndu! dc la
drumuri pe marginea cărora s-au plan­ nii de atunci... portmoneul cu acte şi cei 2.500 de lei pe a-mi înapoia actole şi banii".
tat 900 bucăţi pomi ornamentali, la Băiatul cu frunte de poet, ce bătea LUCIA LICIU care-i pierdusem, iată ca din celălalt colţ Asemenea oameni sînt caracteristici
la porţile şcolilor şi uzinelor bucu* după scrisoarea tovarăşului societăţii noastre noi, oameni crescuţi şl Bulevardul Lenin nr. 7 telefon 3448
Boiul de Jos s-a mai dat în folosinţă al ţarii o tovarăşă cinstită mi-a înapo­
reştene, conduce azi lucrările birou­ educaţi de partid.
o sală de clasă şi s-a împrejmuit loca­ lui tehnic de specialitate al sectoru­ Trie Traian iat portmoneul aşa cum îl pierdusem :
lul şcolii, la Brctoteşti s-a construit o lui mecanic şef de la Uzina metalur­ A N U N Ţ Ă
fîntîna pentru apă potabilă şi multe al­ gica Cu gir. E Gheorghe Chim, omul
tele. Toate acestea s-au înfăptuit dato­ pe care îl apreciază şi îl respectă toţi Sfatul specialistului
cugireniî. E omul care s-a făcut cu­ ca primeşte înscrieri pentru examenul de admitere în anul I
rită hărniciei oamenilor avînd mereu noscut şi îndrăgit prin pasiunea cu oentru profilele următoarea
în frunte pe deputaţi. care munceşte. © asistenta ginecologie obstetrică, asistentă medicală, osii-
GH. MIRCEA ‘ In afara uzinei, pasiunea lui e arta. Folosirea melasei în hrana tentă ocrotire, asistent radiologie, asistent igienă, aslstont fiziote­
rapie, asistent medical dentar, asistent laborator clinic, laborator
animalelor anatomo-patologic, asistent de farmacie.
Actele necesare sînt .: cererea candidatului (ei), certificat de
naştere în copie legalizată, diploma de maturitate în originol,
In urma procesului de fabricare a aceea este mai avantajos ca furajele fiecare 10 tone de coceni şî cîte 2-3 autobiografia (modelul dat de şcoală), acte de starea materială
zahărului rezultă un produs secundar respective să se însilozeze. Pentru a le doze de lactobacterin. a părinţilor, sau susţinătorului, certificat de sânâtQte eliberat de
sub formă de lichid lipicios şi gros, de asigura o fermentare mai bună prin Melasa, dacă este păstrată în bune policlinica studenţească Cluj.
culoare brun închis, cu miros parti­ îmbunătăţirea conţinutului în zahăr, se condiţiuni îşi găseşte o mare întrebuin­ Materiile la care se dau examene : anatomie — scris şl oral,
cular şi gust dulce, denumit melasă. foloseşte adaosul de soluţie de melasă, ţare în toată perioada de iarnă la pre­
Melasa avînd un gust plăcut şi o va­ soluţie ce se prepară din o parte me­ pararea furajelor grosiere. Nutreţuri­ chimie — scris şi oral, fizică — oral, iar pentru farmacie se dă
loare hrănitoare ridicată, pe lîngă în­ lasă la 2 părţi apă, sau o parte me­ le grosiere, bine pregătite şi preparate, botanica în Ioc de anatomie — scris şi oral.
.U • trebuinţările ei industriale, se foloseşte lasă şi o parte apă, folosind 8-10 litri pot înlocui în poporţîe de pînă la 50 Data examenului 25 octombrie 1964. înscrierile pînă la data
în mare măsură şi în hrana animale­ soluţie la 100 kg dc nutreţ verde. Stro­ la sută fînurile de calitate mijlocie. de 20 octombrie 1964, zilnic între orele 12—14 Io secretariatul
v ■-'r& ' . Y A lor, deoarece 1 kg de melasă conţine pitul se face în straturi alternative în Melasa îmbunătăţeşte calitatea coceni­ şcolii.
0,81 unităţi nutritive şi 47 gr. pro­ groapa dc siloz, iar însilozarea se face lor, a plcvei şi a paielor, trebuind să
' : teină brută digestibilă. Conţinutul în obişnuit ca şi la celelalte nutreţuri. fîe folosită în soluţie preparată din- Cei reuşiţi şi admişi pot primi burse în condiţiile legale;
albumină este însă mai scăzut. Melasa In practica gospodăriilor agricole tr-o parte melasa şi 3-5 părţi apă. Pen­ Informaţii suplimentare, Io secretariatul şcolii, tolefon 3448
sc foloseşte sub diferite forme : pen­ colective s-a generalizat modul de păs­ tru omogenizarea şi uniformizarea so­ Cluj.
. --' . • ţ>, tru prepararea brichetelor furajere şi a trare şi folosire a cocenilor de porumb luţiei este bine să sc folosească apă
IrT O W ''v. •* >-1 V -y J nutreţurilor combinate, pentru îmbu­ sub formă însilozată cu diferite alte caldă. Practic, paiele şi cocenii se toacă
nătăţirea gustului nutreţurilor grosiere nutreţuri suculente ca sfeclă, dovlccî, şî ce aşează în straturi dc 30—35 cm
ca paie, pleavă, coceni şi a unor uruieli frunze şi colcte de sfeclă ctc. In lipsa grosime în lăzi, ciubere, în camerele de
dc concentrate, la însilozarea cocenilor acestor nutreţuri suculente pentru n- preparare a furajelor şi se stropesc cu Revista LUMEA
de porumb ctc. mestec, cocenii se pot însiloza cu so­ o soluţie de melasă diluată, folosin-
. ■ In acest an gospodăriile agricole co­ luţie de apă melasată, care se pre­ du-se 15—25 litri la 100 kg de nutreţ. ' - -a— — — — — —
lective primesc de la fabricile de za­ pară folosind 2 kg melasă şi 0.5 kg saro După stropire furajul se lasă 6-10 ore
hăr însemnate cantităţi dc melasă cu Ia 100 litri apă. Pentru ca toţi cocenii ca sa sc înmoaie şi să se producă o reaminteşte cititorilor săi că se pot
: scopul de a fi folosită în hrana anima­ de porumb sâ se poată însiloza bine ei uşoară fermentare care-i dă un gust
lelor. Tină la folosire melasa trebuie să trebuie să aibă un grad de umiditate plăcut. Nu este bine să se lase fura­ face abonamente la toate oficiile
fie depozitată şi păstrată în butoaie, de 65—75 la sută. In mod normal la jul preparat în acest mod pentru a doua
căzi sau rezervoare curate şi bine aco­ recoltare ci nu au decît 25—40 la zi. căci se pot produce fermentaţii ne- poştale locale.
sută umiditate. Ei pot fi aduşi la umi­ dorite şi alterări.
perite, in aşa fel ca să fie ferită de
ditatea necesară, stropindu-i cu solu­
îngheţ, zăpezi sau ploi, pentru a nu ţie de melasă atunci cînd sînt tocaţi Animalele mănîncă cu multă poftă
se deprecia sau altera. şi se aşează în groapa de siloz. Pen­ si plăcere nutreţurile preparate cu so­
luţii dc melasă eub diferite forme. Se
In perioada de toamnă şî de iarnă, tru 100 kg coceni tocaţi se foloseşte va avea însă grijă ca dozele de melasă
gospodăriile colective pot folosi mela­ în general o cantitate de 60—80 litri brută ce revin pe cap de animal si COIUBiWfiTSIL SCDESSMB6IC HUNEDOARA
sa în mai multe moduri, în raport cu soluţie de apa melasată, în raport cu nu depăşească zilnic cantitatea de
nutreţurile pe care le au la îndcmînă gradul dc umiditate a cocenilor. Apa 1,5—2 kg pentru vaci şi cai, iar la oi
0,400 kg pentru 100 kg greutate vie, angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii;
şi care trebuie preparate şi îmbunătă­ melasată îmbunătăţeşte gustul şi mă­ >entru că melasa conţine săruri nlca-
ţite. Recolta a doua de trifoi de pe reşte gradul de digestibilitate şi con­ E ine, care, daci se folosesc în cantităţi
suprafeţe însemnate sau trifoiul ce a sum a cocenilor. Pentru a se obţine mari, produc diferite boli. La animalele strungari; — macaragii;
gestante şi Ia tineret cantităţile trebuie
fost semănat în cultură ascunsă se re­ rezultate mai bune ţi o fermentare mai să fie mai mici. Nu este indicat ca — frezori; — lăcătuşi;
coltează în această perioadă. Uscatul completă, pe lînga soluţia de apă me­ melasa să se folosească ca adaus la în­
.VEDERE SPRE CIMPUL MIELULUI acestor nutreţuri se face greoi. De lasată, este necesar să se adauge la silozarea porumbului verde, mtrucît rabotori; — zidari şamotori;
acesta conţine zahăr în cantităţi su­
ficiente, iar melasa nu are nici-o in­ electricieni; — sudori;
fluenţă asupra silozului rezultat, în a-
PASIUNILE m m I COLECTIVISTE cest caz fiind irosită în zadar. precum şi muncitori necalificaţi şi paznici.
Pe măsură ce gospodăriile colective
C ondijiife de angajare sîn l: să aibă vîrs ia îm .
vor primi uree, este indicat să se fo­
losească şî melasa cu ureea la prepa­ pJinifă de 18 ani.
rarea cocenilor sau la însilozarea lor
Cînd i-am cerut părerea, preşedin­ ţe cum trebuie furajaţi, îngrijiţi şi cres­ le Măriei Crişan. In ccî trei ani şi ceva trecut cu calificativul „foarte bine" a pentru animalele puse la îngrăşat. Fo­ Inform aşi suplimentare se prim esc de fa CS.H.
tele gospodăriei colective din Boz, to­ cuţi porcii. De la început şi-a spus că de cînd lucrează ca îngrijitoare la fost în primăvară, cînd la gospodărie losirea urcci cerînd o atenţie mai — serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, In­
varăşul Tovică Manea, mi-a răspuns va munci in aşa fel îneît sa nu dez­ porci, gospodăria a realizat peste a sosit un lot de 1,300 pui dc găină, mare, operaţia se va face numai de că­
bucuros : mintă încrederea acordată dc adunarea 350.000 Ici venituri dîn această ramu­ înainte de primirea puilor, Aurica Cis­ fe rio r 42, unde se adresează cererile şl autobiografia.
— Scrie despre Maria şi Aurica. generală a colectiviştilor. Deşi efecti­ ră de producţie. Astăzi, îngrijitoarea maş s-a pregătit aşa cum îi stă bine u- tre specialişti, sub directa lor supra­
Sînt tinere amîndouă şi pricepute în­ vul dc porci era mic, se iveau totuşi Marîa are în primire un număr dc 30 nui gospodar priceput. Mai întîi a în­ veghere, căci ureea în cantităţi ne­
grijitoare, fruntaşe ale sectorului zoo­ probleme pe care tînăra îngrijitoare nu porci puşî la îngrăşat, care nu peste călzit camerele unde aveau să fie „găz­ corespunzătoare are o toxicitate ridi­
tehnic... le puica rezolva singură. Atunci ce­ mult timp vor fi predaţi în baza con­ duiţi" puii, a curăţat şi dezinfectat bine cată.
li mulţumesc preşedintelui şi îi urmez rca ajutorul celor mai vîrstnici, briga­ tractului încheiat cu I.R.I.C. Este me­ puierniţa, a pus la punct cele mai mici întreprinderea comerţului cu ridicata
sfatul. Maria Crişan este utemîstă. A dierilor şi chiar preşedintelui gospodă­ ritul Măriei Crişan că fiecare din cei amănunte pentru ca puii să fie, cum ing. CERNEIEA EUGEN
împlinit de curind 19 ani. Este o fată riei. Cu cit înţelegea mai bine impor­ 30 dc porci sporeşte zilnic în greuta­ spunea ca, mulţumiţi. dc la consiliul agricol regional
scundă, brunetă, cu ochi vioi şi tare tanţa muncii sale, se lega mai mult de te cu circa 500 grame. După sosirea puilor, tînăra crescă­ PENTRU PRODUSE ALIMENTARE DEVA
vorbăreaţă. Pasiuni ? Mai multe. Dîn ea. Şi astfel, copila de atunci, a deve­ Pentru meritele sale în muncă, ti­ toare n-a mai avut linişte. Zi de zi era
roate însă, pasiunea pentru numea dc nit astăzi o îngrijitoare de porci cu ex­ nerii au ales-o locţiîtoarea secretarului în mijlocul lor, sc interesa dc procura­
rea hranei, nplîcîndn-le o hrănire şi o
îngrijitoare cîntăreşte cel mai greu şi perienţă, care posedă nuilte cunoştinţe comitetului comunal U. T. M. Sarcini an u n ţă o c u p a re a
este cea mai statornica. Ea se simte le­ profesionale. Cele aproape 250 zile mari îi revin şi aici, dar pentru toate, îngrijire raţională. Puii au crescut re­ Carne de pasăre urm ătoarelor posturi v a ca n te prin
gată dc munca ei ca orice tînăr de me­ muncă efectuate anul acesta vorbesc de ea găseşte timo să le rezolve în mod pede, iar mortalitatea a scăzut aproa­
seria aleasă. îşi iubeşte şi profesează Ia sine despre hărnicia Măriei Crişan. exemplar. Diploma de onoare a C.C. pe la zoro în comparaţie cu alţi ani. livrată peste plan
cu drag această muncă, dar nu uită ni­ — Să vezi cu ochii tăi cum fiecare al U.TM. ue care a primit-o dc curînd Recent, consiliul dc conducere a ana­ C O N C U R S
ciodată ziua cînd colectiviştii au repar- purcel sporeşte zi de zi în greutate, este aprecierea rezultatelor dobîndite lizat stadiul dezvoltării sectorului a-
tizat-o în sectorul zootehnic. Era cu creşte şi se dezvoltă, e o mare satisfac­ de Marîa Crişan în sectorul zootehnic vicol şi munca crescătoarelor de pă­ In gospodăriile agricole de stat din
treî ani şi ceva în urmă, cînd în adu­ ţie. N-aş schimba cu nimeni, niciodată, şi în munca desfăşurata pe linie de or­ sări. Concluzia ? Aurica Cismaş este o regiunea noastră creşterea păsărilor ocu­ pentru localitatea Deva
narea generală a gospodăriei colective oceastă muncă — îşî mărturiseşte Ma­ ganizaţie. tovarăşă harnică, şi priceputa crescă­ pă un loc important în cadrul sectoru­
s-a pus în discuţie o problemă deosebit ria Crişan gîmlunle. La început n-am Biografia utemistei Aurica Cismaş toare de păsări. lui zootehnic. Urmărind înfăptuirea — doi re v iz o ri g e stiu n e
de importanta : numirea vinei colec­ ştiut ce-î aia hrăni re raţională sau cum este mai scurtă. La începutul acestui 'k sarcinilor stabilite cu privire la profila­
tiviste ca îngrijitoare la porci, Printre «e întocmesc raţiile suplimentare, dar an comitetul U. T. M. a recomandat In fiecare dimineaţă, pe uliţa satului, rea şi concentrarea producţiei agricole, Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute
cele trei colectiviste propuse să lucre­ le-am învăţat repede, şi atunci cind consiliului dc conducere al gospodă­ două tinere îngrijitoare grăbesc pasul creşterea păsărilor a luat o mare dez-
volrare îndeosebi la G.A.S. din Mintia
ze în sectorul zootehnic se afla şi tîn.v şapte din cele 11 scroafe, au fătat, riei sa încredinţeze sectorul avicol ti­ spic sectorul zootehnic al gospodăriei şi Miercurea. de H.C.M. 1053-1960
ra Maria Crişan. Vecinii, rudele, satul le-am hrănit ca la carte. nerei Aurica Cismaş. Cunoscîndu-î colective din Boz. Sînt utemistclc Ma­
Ca urmare a preocupării mani­
întreg, cunoştea vrednicia tinerei fetiş­ Rezultatele realizate de tînăra în­ hărnicia şi dragostea ei pentru păsări, ria Crişan şi Aurica Cismaş. începe o festate faţă dc realizarea prevede­
cane şi mai ales dragostea ei pentru a- grijitoare le cunosc toţi colectiviştii. consiliul dc conducere a consimţit a- nouă zi de muncă şi ele ţin cu tot di­ rilor planurilor de producţie, lu­ angajează fără concurs:
nimale. Aşa ca au fost cu toţii de acord Dîn ccî 42 purcei fătaţi, nu s-a înre­ ccst lucru. Dc la început Aurica Cis­ nadinsul să fie la datorie. Două prie­
ca Maria Crişan să lucreze în sectorul gistrat nici o pierdere. In cei doi ani maş s-a dovedit o pricepută crescătoa­ tene nedespărţite, două pasiuni fru­ crătorii dc Ia cele d o u ă gospo­
zootehnic. La nici 17 ani împliniţi, Ma. de învăţămînr la cursul zootehnie Ma- re dc păsări. Deocamdată era iarnă, nu moase. dării de stat au reuşit să înregistreze o — doi gestionari şefi de secţie
scrie dc rezultate pozitive în sectorul
rîa Crişan lua sub directa ci răspunde­ ria Crişan a dovedit aceeaşi sete de cu­ se ridicau probleme deosebite de îngri­ MJRON TIC zootehnic. Astfel, pînă la sfîrşitul tri­
re si îngrijire 11 scrofiţe. noaştere şi Interes în însuşirea lecţiilor (din colectivul postului de co­ Informaţii suplimentare se pot obţine la aiul
Văzîndu-se la noul ci Ioc dc muncă, predate. Nenumărate fapte vorbesc jire şi hrănire a păsărilor. Primul mare respondenţi voluntari mestrului III al acestui an ei au livrat
tînăra îngrijitoare s-a străduit sa înve­ despre calităţile do burtă îngrijitoare a- examen pe care tînăra îngrijitoare l-a G. A. C. Boz) cu peste 80 la sută mai multă carne de întreprinderii, serviciul personal, telefon 2157
pasăre faţă de sarcina planificată.