Page 7 - 1965-01

N r. 3115 Dtumul socialismului1 Pog. 3
—Stfc, . w.-

O datorie cefăfenească

A " " "

In cursul anului trecut, la turnă­
toria de lingotiere a U.V. Câlnn s-au
aplicat noi procedee moderne de lu ­
cru cai c au dus la creşterea produc­
ţiei, îm bunătăţirea ca lită ţii, reduce­
Paralel cu dezvoltarea u n ită ţilor plan. M ultă atenţie s-a acordat şl ca­ creat opinia cuvenită. Iată şi cîteva In fotografia a- rea preţului de cost şi uşurarea e-
Industriale, la Cugir s-a schimbat lită ţii acestor lucrări. Numai in a- exemple in această privinţă. Loca­ lăturatâ vă pre­ fo rlu lu i fizic al m uncitorilor. Prin
m ult si aspectul oraşului. A lă tu ri nul trecut I.G.O. a executat aseme­ tarul Gheorghe Prim aru, din strada zentăm un aspect introducerea modelelor metalice in
de casele ce alcătuiau comuna de nea lucrări în valoare de peste T ineretului nr. 10 apartam entul 23 locul celor de lemn, în proporţie de
odinioară, s-nu construit un mare GOO.OOO lei. spre exemplu. în mai multe rin du ri. din secţia calan­
num ăr de blocuri moderne, cu apar­ Dar, rolul cel mai im portant în din neatenţie, a lăsat robinetele de dru a Fabricii de 90 la sulă, s-au realizat 37 000 lei
tamente confortabile. In noul oraş. întreţinerea im obilelor revine loca­ In apă deschise, provocind inunda­ hîrtie din Pe- economii.
cum numesc locuitorii cartierul de tarilor. Tocmai de aceea, comitetul ţie nu numai în propriul apartament Pentru uscarea form elor în sol
blocuri, s-au construit 1.241 aparta­ executiv, cu sp rijin u l permanent al ci şi în cel al locatarului de dede­ treşti. s-au introdus radianţi infraroşii, care
mente, 5 cămine pentru tineret, un grupelor de partid pe blocuri sau subt Tot locatarul am intit nu res­
spital cu 134 paturi, o policlinică străzi a desfăşurat o susţinută m un­ pecta ordinea Ja curăţenie pe scară, funcţionează C’J gaz metan, ceea ce
dotată cu aparatură modernă, un că educativă în rîndul celor care lo­ avea o atitudine arogantă faţă de a condus la scurtarea tim pului da
stadion, un club prevăzut cu săli de cuiesc în blocuri sau alte locuinţe ceilalţi colocatari. Intr-una din zile, uscare, la înlăturarea m ultor cauze
cinematograf, teatru, sală de con­ de stat. In repetate rînduri s-au o r­ toţi locatarii din bloc au organizat care dădeau naştere la rebut şl re­
ferinţe, sală de muzică si cîteva ma­ ganizat consfătuiri cu locatarii, la o discuţie in ju ru l cazului tov. P ri­
gazine construite la parterul blocu­ care erau prezenţi reprezentanţi ai mam şi i-au arătat acestuia de ce manieri. Intr-o perioadă de 7 lu ni,
rilo r. O dată cu aceste construcţii, sfatului popular şi ai I.G.O. Prin este necesar să respecte regulile de cînd se aplică acest procedeu,
s-a executat un volum sporit dc lu­ discuţiile purlate s-au scos în evi­ de convieţuire în bloc. Acest lucru s-au obţinut 354 000 lei economii.
crări edilitare : reţele de apă şi ca­ denţă acele comitete de blocuri şi l-a dat de gîndit locatarului nedisci­
nal, centrale termice, reţele elec­ locatarii care manifestă g rijă faţă plinat. VASI LE T A T A nU Ş
trice, asfaltări de străzi si altele. de apartam entul în care locuiesc, Să luăm un alt caz. Nu de mult turnător
Noul aspect al oraşului a îndem­ privin du-l ca pe un bun propriu. Nu loan Pascu s-a m utat dintr-un apar­ (din colectivul subredacţiel
nat pe m u lţi locuitori să participe au fost trecute cu vederea nici aba­ tam ent din strada V iito ru lu i in tr-a l­ voluntare de la U.V. Călan)
la acţiunile de muncă patriotică terile săvirşite de unii locatari cer­ tul, nou. Firesc era ca să lase in a-
pentru gospodărirea şi înfrum useţa­ taţi cu regulile unei convieţuiri in partam entul de unde plecase totul
rea lui. Numai în anul 19G4. cetă­ comun. în perfectă stare. Dar nu a făcut aşa.
ţenii oraşului nostru, m obilizaţi de Un rol im portant îl are însă con­ Noul locatar a găsit apartam entul La concursul „Cele mai frumoase cărţi ale lumii" SĂ NE CUNOAŞTEM PATRIA
deputaţii sfatului popular, au exe­ din strada V iito ru lu i cu broaştele la
cutat prin acţiuni patriotice lucrări ştiinţa fiecărui cetăţean, sentimentul usi rupte, geamuri sparte, instalaţia
cu caracter gospodăresc e d ilita r în de dragoste si grijă faţă de bunul electrică defecta, pereţiî m urdari şi Ediţia ilustrată „Poezii“ de Eminescu
valoare de 019.706 lei. lucrări cate obştesc. In oraşul Cugir. asemenea zgîriaţi etc. Oare ce înseamnă acea­ Scurt pofiai
au schimbat in bine aspectul aces­ exemple .sînt multe. Locatarii din stă lipsă de respect faţă de un bun a primit o menţiune de onoare
tuia. In acţiunile de gospodărire blocurile D 11/4. unde este preşedin­ care ţi-a fost încredinţat?!
şi înfrum useţare n oraşului un loc te al com itetului de bloc iov. Leon Sint si unele cazuri cînd p ă rinţii
Faur, ca şi la blocul E 1. unde este
im portant îl ocupă si întreţinerea nu supraveghează copiii, câre aduc Ediţia ilustrată „Poezii" de Emi­ ciâri, aeordindu-se şase prem ii şi
preşedinte de comitet de bloc tov. nescu (19G4), prezentată de Editura zece m enţiuni de onoare.
fondului locativ-. loan Horilac. dau atenţie cuvenită unele stricăciuni .imobilelor: sparg
Plecind de la premisa că între­ geamuri, dislocă burlanele de scur­ pentru literatură la concursul „Cele Editura pentru literatură a ocupat
ţinerea im obilelor nu constituie doar locuinţelor lor. Aici îţi este mai mare gerea apelor de ploaie, degradează mai frumoase cărţi ale lum ii", orga­ locul 1 în ediţiile 19G2 si 1963 ale
o problemă de sezon, ci una con­ dragul să stai. Peste tot se vede spi­ pereţii etc. Un asemenea exemplu îl nizat in 19G4 in cadrul T irg u lui in ­ concursului „Cele mai frumoase cărţi
tinuă, Comitetul executiv al Sfa­ rit gospodăresc, grijă faţă de imobil. constituie copilul fam iliei M arin ternaţional de carte de la Leipzig. ale anului", organizat de Comitetul Sînt unele oraşe al căror nu­ construcţie se află un mlcroralon.
tu lu i popular Cugir. îndrum at de Aşa stau lucrurile şi la blocul D 1/2, Bratu din blocul B 11/7, care a spart a p rim it o menţiune de onoare. In de Stat pentru C ultură şi Artă. — care cuprinde 1.200 de aparta­
com itetul orăşenesc de partid, a 27/IT şî m ulte altele. un geam la o uşă de la intrare. Deşi concurs au fost prezentate 9000 lu- (Agerpres) me. deşi binecunoscut în toată
avut lot tim pul in atenţia sa buna Sint însă unii locatari — ce-i drept fam iliei respective i s-a atras aten­ ţara, nu trezeşte oamenilor dinafa­ mente — pentru chimiştii. meta-
conservare a fondului locativ de puţini la număr — care nu se înca­ ţia că trebuie să suporte această ră lui decît reflecţii şi evocări fu­ lurgiştii şl ceferiştii buzoieni, şl
stat. In această direcţie, s-au folo­ drează în disciplina generală. Pe stricăciune, nici acum, după cîteva Introducerea în fabricaţie a noi modele gare : o gară zărită într-o noapte alte construcţii social-culturale, In
sit mijloace si metode diferite. A st­ lingă faptul eă nu se preocupă dc luni de zile, geamul nu a fost în­ din tren printr-o fereastră som­ partea de vest a oraşului se în­
fel. s-a avut in vedere ca în tre p rin ­ buna întreţinere a apartam entelor locui r. noroasă, un cunoscut din parteo tinde o mare pădure, în mijlocul
ei distrug unele bunuri, sînt delăsă­ Există şi unii locatari care dau. de îmbrăcăminte şi încălţăminte
derea de gospodărie orăşenească să locului, cu figura aproape estom­ căreia se află un lac cu bărci,
tori in ce priveşte curăţenia şi buna
execute pe baza unui grafic toate gospodărire, produc avarii unor in ­ fără nici o permisiune, altă destina­ In lre p rin d e iile industriei uşoare modele de încălţăm inte pentru sezo­ pată de trecerea anilor. Nu sînt restaurant, complex sportiv, scenă
lucrările de întreţinere cuprinse in stalaţii etc. îm potriva acestora am ţie unor încăperi de folosinţă comu­ nul rece, cît si pentru prim ăvară şi nici mari noduri de cale ferată, de spectacole, unde numeroşi oa­
nă. Ba mai mult. aduc grave degra­ au introdus în fabricaţie, încă din
dări acestora. Aşa este cazul tov. prim ele zile ale anului, noi modele vară : .cizmuliţe îm blănite, pantofi nici vestite centre industriale sau meni ai muncii din locolitate şi
Gheorghe Constantin, locatar în blo­ de îm brăcăm inte şi încălţăm inte. Fa­ din piele şi plasă de rclon. ţesături aşezări pitoreşti, atracţie pentru din comunele vecine vin în zilele
cul 27'I scara a 11-a care a transfor­ brica de încălţăm inte „C risu!" din superioare dc textile, sandale din turişti. Buzăul se află printre a- de sărbătoare sau în timpul lor
mat spălătoria în magazie de a li­ Oradea, de exemplu, a început să piele metalizată, elegante şi comode. cestea. Numele î-l ştiu toţi, mulţi liber să petreacă ore plăcute,
mente şi coteţ de porumbei. De ase­ producă in serie modele noi dc ghete întreprinderile de confecţii şi tr i­ îi cunosc gara dintr-un popas de Fabrica de mase plastice, con­
menea. locatarul Vasitc Stoica a luat şi cizm uliţe pentru femei. Fabrica cotaje realizează, de asemenea, a- cinci minute, puţini ştiu însă ce struită cu 10 ani în urmă, consti­
ţiglele de pe acoperişul blocului, dc tricotaje „M io riţa " a introdus în pronpe 4 000 de modele dc îmbrăcă­ tuie mindria contemporană a Bu­
pentru n face loc de intrare porum ­ fabricaţie noi modele de jachete, pal­ minte : balonzaîde căptuşite, trico ­ se află în spatele acestei gări.
beilor. FI insă a „u ita t" că apa de toane pentru femei si bărbaţi, iar taje din materiale buclate cu fire de Dar viaţa aceasta atît de fremă­ zăului. Situată în partea de nord
ploaie distruge plafonul blocului (!). Fabrica de blănuri „1 Mai" produce efect din lină şi Unu in amestec cu tătoare. care a generat entuzias­ a oraşului, ea cuprinde mai multe
Tot la acest bloc, coridoarele sînt printre altele, sortimente noi de hai­ fire sintetice superioare etc. O marc mul atîtor energii a pătruns de secţii de producţie, in cadrul că­
murdare, pereţii zgîriaţi, iar între­ ne de blană pentru femei din im i­ parte din noile produse vor fi li­ mult şi în Buzău, aducindu-î, de rora lucrează maşini şi instalaţii
rupătoarele lipsesc. taţie de leopard multe ori, numele in pagina I a de mare productivitate, în cea
Faţă de aceste nereguli comitetul Răspunzînd cerinţelor cum părăto­ vrate u n ită ţilo r comerciale încă din ziarelor şi făcindu-i mai întinsă mai mare parte automatizate. Pe
executiv va trebui să intervină mai rilor, întreprinderile industriei uşoa­ prim ele luni ale anului. un panou din incinta fabricii se
hotărît liste necesar ca în prim ul re produc în acest an peste 1.500 dc (Agerpres) faima sa veche şi nouă. Fiindcă
rînd să întărim autoritatea acelor Buzăul — oraş de seomă al re­ află mostrele tuturor articolelor
comitete de bloc unde se semnalea­ giunii Ploieşti — se bucură de re­ produse aici : subansamble pen­
ză abateri. Dc asemenea, comitetul nume de peste 500 de ani, fa tru industria electrotehnică şi con­
executiv va trebui să desfăşoare şi Piei speciale pentru încălţăminte vulcanizată care se adaugă, cît un veac, cele structoare de maşini, garnituri
în continuare o activitate susţinută 20 de primăveri socialisto. pentru industria de petrol chimie,
pentru educarea locatarilor în vede­ Pentru încălţăm inte cu talpă de scop. la Institutul de cercetări în ambalaje de mase plastice pen­
rea dezvoltării spiritului gospodă­ cauciuc vulcanizntă sînt necesare domeniul pielăriei şi cauciucului a Primul document care vorbeşte tru industria alimentară şi far­
resc, a g rijii faţă de avutul obştesc. piei de feţe (box. bizon, antilopă) u i fost elaborat un proces tehnologic nou despre vestitele tîrguri ce se ţi­ maceutică, căşti de protecţie pen­
inq. GHEORGHE LEURZEANU proprietăţi speciale. Pielea trebuie să dc prelucrare prin care pielea a fost neau aici este actul din 1431, prin tru motociclîşti, petrolişti şî mineri,
vicepreşedinte al Com itetului reziste in bune condiţii la tempe­ tăbăcită mai intens şi rctăbucită cu care Dan al ll-lea acordă privi­ fulgarine de ploaie şi multe al­
executiv al Sfatului popular raturile la care sc face vulcanizarea tananţi sintetici şi vegetali care re­ legii negustorilor braşoveni de a tele. Numai anul trecut au fost
orăşenesc Cugir •şi care depăşesc 100 grade C. In acest zistă la tem peraturi înalte. face comerţ cu oraşele Ţării Ro-
mîneşti, printre care se numără asimilate aproape 40 de preduse
şi „Tîrgul Buzoîenilor". Acest lu­ noi care se disting prin colitate
cru a făcut ca, spre sfîrşitul se­ superioară : filtre de ulei şi ben­
colului al XV-lea, Buzăul să cu­ zină pentru tractoare şi autoca­
Comunista Ava I,oglgou, bobinatoare, este binecunoscută la între­ mioane, diferite articole tehnice
prinderea „Viscoza" di}i Lupeni. Oamenii spun despre eu că este deose­ noască o oarecare dezvoltare şi folii din polistiren pentru agri­
bit de harnică, pricepută, entuziastă. economică. Epidemiilor de ciumă cultură,
din anii 1792, 1824 şi deselor dis­
Buzăul mal găzduieşte şl alte
trugeri de război li se alătură ni­
Colectivul dc muncă al seclorului ţiile din cadrul unui ciclu să se peste 900 vagonelc cu minereu pen­ unităţi industriale : uzina meta­
II de la E. M. Teliuc a făcut, cu suprapună. Aceasta duce la econo­ tru depăşirea procentului admis de micitorul incendiu din 1807, cind lurgică, depoul C.F.R. şi altele,
p rile ju l dezbaterii cifrelor de plan mie de tim p, la creşterea producti­ steril, rebuturi ce au grevat asupra oraşul arde in întregime. Refăcut, care în anii puterii populare au
pe acest an, o analiză am ănunţită v ită ţii muncii. Dacă în schimbul I p roductivităţii muncii. Or, tocmai Buzăul se dezvoltă destul de în­ cunoscut şl ele o intensă dez­
n a ctivită ţii de producţie desfăşura­ s-a reuşit să se realizeze în m a jo ri­ de la noi a pornit cu cîlva tim p în cet şi anul 1944 îl găseşte reşe­ voltare.
tă în anul 19G4, seoţînd în eviden­ tatea cazurilor un rilm aproape u- urmă in iţiativa „N ici un vagonet de dinţă de judeţ, oraş însă puţin
tă noi rezerve de creştere a pro­ njform dc luoru. în schimbul 11 şi, minereu rebulat". Cele peste 900 de dezvoltot din punct de vedere e- 'Ar
d u ctivită ţii muncii. Rezultatele fiu - mai nle.s, în schimbul III se pierde vagonete rebut a te arată că in iţia ­ conomîc şi edilitar. Buzoieni! ţin Ia oraşul lor şl-l
moase cu care a încheiat exploata­ m ult timp. Pentru înlăturarea aces­ tiva n-a mai fost aplicată cu tontă gospodăresc cu dragoste. E un
Calitatea firelor te rezulta că au fost calificaţi în rea noastră anul 19G4, cind planul tei deficienţe, la indicaţia organi­ exigenţa, că nu s-n dat atenţia cu­ Astăzi, bătrînul tîrg al Buzău­ oraş al parcurilor bine îngrijite şi
meseria de m ineri 90l) m uncitori. 52 a fost depăşit cu mai m ult dc 23.000 zaţiei de partid, a fost luată măsu­ venită calităţii. Această iniţia tivă lui întinereşte cu flecare zi ce a! florilor. Le poţi vedea, aceste
de m uncitori în meseria de prepa­ rone de minereu extras şi cu peste ra ca in aceste schim buri să se în­ este actuală şi acum, cind în faţa trece. Au apărut cartiere noi, cu flori, şi în gara impunătoare în
poate fi îmbunătăţită ratori, 327 m uncitori calificaţi şi 8.000 tone de fie r livra t în minereul tărească controlul prin repartiza­ noastră a fost pusă în mod deose­ peste 500 de apartamente şi blo­ spatele căreia pulsează Inîma
m aiştri au urm at cursuri dc îmbo­ marfă, arată că mai sînt incă în­ rea tovarăşilor din conducerea sec­ bit sarcina îm bunătăţirii calităţii curi, spitale, cinematografe, şcoli unui oraş tînăr.
găţire' a cunoştinţelor profesionale, semnate rezerve de creştere a pro­ torului care să răspundă dc acti­ m inereului. Şefii de brigăzi şi echi­
iar un număr de 77G de m uncitori ducţiei de minereu şi de îmbunătă­ vitatea fiecărui schimb în parte. pe, m aiştrii şi tehnicienii au dato­ medii, profesionale şi pedagogice, I. ZAM FIRESCU
La 1 S „Viscoza" din Lupeni, en- îşi completează studiile în invăţă- ţire a calităţii lui. Jn anul care a trecut .sectorul nos­ ria să respecte întocmai indicaţiile complexe industriale şi comer­ corespondent „Agerpres" pentru
lilaten fire lo r produse anul trecut nu m întul general de 0 ani şi mediu. tru a avut de suferit de pe urma prim ite, de aplicare a puşcării se­ ciale, magazine de desfacere- Jn regiunea Ploieşti
In acest an şi sectorului nostru ii
s-a rid icai întotdeauna la nivelul Ţinînd seama dc continua înzes­ revin sarcini sporite. Faţă de anul n e ritm icilă ţiî producţiei. S-a cons­ lective în fro n tu rile de lucru unde
sarcinilor şi a p o sibilităţilor exis­ trare tehnică a întreprind erilor şi trecut sarcina de creştere a produc­ tatat că la începutul lu n ii m ajori­ zăcâmîntul prezintă intercalaţii de
tente. Au fost perioade in care ca­ ridicarea nivelului tehnic al pro­ tiv ită ţii muncii este mai mare cu tatea echipelor, de obicei aceleaşi, steril, să urmărească îndeaproape
litatea fire lo r a crescut, semn că ducţiei, comitetele sindicatelor îm ­ 5,7 procente. Realizarea ei a impus nu-şi realizează sarcinile, pentru ca felul în care se face alegerea ste­
s-a putut munci bine, pentru ca preună cu comitetele organizaţiilor ca încă de la începutul trim estrului spre s firş ilu l lu n ii să dea bătălia rilu lu i viz ib il în abataje, aceasta
apoi. imediat, să se înregistreze un U.T.M. din oraşul nostru, vor lua IV al anului trecut să luăm măsuri pentru recuperarea răm înerii în ur­ fiin d una din sarcinile principale
indice ridicat de rebut. Lucrul a- noi măsuri de îmbogăţire a cunoş­ de asigurare a liniei de front pen­ mă. Aeeasia a făcut ca peste GO la de serviciu. De la un an la altul sarcinile de ming, faţă de 1964, cne$te planul cif
cesta ne dovedeşte că n a existat tinţelor tehnico-profesionale ale sută din totalul echipelor din sec­ In sectorul nostru avem posibili­ plan cresc la laminonrele blum ing 204.000 tone, ia r la semifabricate cu
tru tot anul 19G5. Recomandarea or­
suficientă preocupare din partea m uncitorilor. ganizaţiei de partid de a pregăti tor să nu-şi realizeze sarcinile de tăţi ca saicinile să fie nu numai în­ şi de semifabricate. Cu toate aces­ 359.000 tone. Cele două colective da
conducerii între p rin d erii pentru din tim p abataje gata să intre în plan. Lichidarea acestor defioienţe, deplinite, ci chiar depăşite. Va tre­ tea, datorită hărniciei celor două co­ muncă, sub îndrumarea organizaţii­
consolidarea şi dezvoltarea succe­ producţie s-a concretizat în inten­ care grevează direct asupra produc­ bui în.să, ca întregul colectiv să fie lective şi eficacităţii m ăsurilor me­ lor de partid sînt hotărlte să depă­
selor obţinute. sificarea lu cră rilor de deschidere şi tiv ită ţii muncii, impune în prim ul m obilizat la muncă susţinură pentru nite să perfecţioneze procesul de şească din nou planul de pix>ductie<
Numai aşa se explică faptul câ Mărfuri vîndute pregătire. Deoarece în prim ul tr i­ rînd exigenţă din partea cadrelor creşterea continuă a productivităţii, producţie, planul a fost depăşit în In acest scop s-au luat măsuri pen­
fiecare an. In anul trecut, de pildă,
indicele de calitate la firele ex- mestru vom extrage minereu din tehnice şi inginereşti din sector pen­ pentru reducerea ste rilu lu i vizib il s-a depăşit planul cu peste 36.000 tru utilizarea intensivă şi extensia
vă a agregatelor. De asemenea, p.nin
trn plus prim a a scăzut la Gl.O la
tru respectarea strictă a tehnologiei
sută faţă de G4 la sută eît s-a no­ populaţiei abatajele aflate în exploatare în de extracţie. Pentru înlăturarea a- sub procentul admis — căi p rin ci­ tone Ia blum ing şi cu peste 41.000 planul de măsuri al com binatului
pale de sporire a producţiei de m i­
anul 19G4, au fost luate măsuri de
tă ri t de către conferinţa orăşeneas­ pregătire a abatajelor de rezervă, ba teri lor de la procesul tehnologic, nereu. tone la semifabricate. La amîndouă siderurgic se asigură o aproviziona­
că de partid din anul 19G3. Acum. care vor intra în exploatare în va trebui ca personalul tehnic să ing CONSTANTIN GUZU agregatele au crescut sim ţito r ind i­ re cu şarje calde în proporţie de
se caută fel şi fel de scuze. Este U nităţile comerciale din oraşul cursul acestui an. A fost începută urmărească îndeaproape efectuarea adjunctul şefului sectorului II cii de utilizare. ce! puţin 55 Ia sută.
adevărat că nic-î apa industrială n-a nostru, a căror reţea a fost m ult executarea galeriei de preabataj a corectă a tu turor operaţiunilor, să al E. M. Teliuc Pentru 19G5 sarcinile de plan în­ D. STROIB
fost întotdeauna curată. Să nu u i­ lărgită, au vindut populaţiei in a- abatajului 90 de la orizontul +100 nu perm ită rămînerea in urmă a registrează o nouă creştere; La blu- maistru principal la C.S, Hunedoara
tăm însă că multe bobine au fost nul trecut, un volum de m ărfuri m, se sopă suitori pentru abataje­ lucrărilor de ramblecre. M aiştrii
declarate de.şeu din simpla neglijen­ sporit. Numai prin unităţile alim en­ vor trebui să efectueze zilnic recep­
le 149 şi 151 de la orizontul 140 m
ţă a unor m uncitori. Unii maiştri tare an fost vîndute circa 2 500 tone care vor intra în producţie în tri­ ţia fiecărei operaţii de lucru cu
şi controlori de calitate au „Închis făină integrală, peste 1.000 tone un­ mestrul II. iar abatajul 109 de la toată exigenţa. La rîndul său. con­
ochii* cînd trebuia să fie mai exi­ tură şi ulei, aproxim ativ 45 tone orizontul 100 a început să dea pro­ ducerea seclorului va trage la răs­
genţi la calitatea firelor. In astfel zahăr. ducţie încă în cursul lu n ii decem­ pundere personalul tehnic pentru
de situaţie nu e de m irare că de- Prin unităţile industriale au fost brie. orice abatere dc la tehnologia de
seurile au crescut cu 2 la sulă pes- vîndute populaţiei peste 2 300 gar­ Tntrucît în acest trim estru tucrăm extracţie. Aceasta va duce la li­
t ? cifra admisă. nitu ri de mobilă, confecţii şi tri- tot în abatajele anului trecut, o r­ chidarea acelor „recuperări" a lu­
!n anul 1965 sarcinile colectivu­ rotaje în valoare de aproape 0 m i­ ganizaţia de partid ne-a indicat mă­ cră rilo r ncexeeutnte la timp.
lui de la 7. S. „Viscoza1* sînt m ult lioane lei şi aparate de uz casnic suri caic să ducă la folosirea din Creşterea productivităţii muncii
sporite şi în ce priveşte calitatea in valoare de 3.300.000 lei. plin a fondului de tim p, aceasta este condiţională şi de funcţionarea
producţiei. G8 In sulă din totalul f i­ fiind una din rezervele importante în cele mai bune condiţiuni a ma­
relor. trebuie să fie de calitate ex- de creştere a productivităţii mun­ şinilor si utilajelor. Introducerea
1 rn plus prima. înfăptuirea acestei cii. In anul trecui s a constatat că scivperelor pentru rambleerc şî a
sarcini este strict condiţională de Prin acţiuni din cauza . unor deficienţe de or­ m aşinilor de încărcat în abataje a
eficienta m ăsurilor ce se iau încă ganizare a transportului de perso­ dus la sporirea productivităţii m un­
de pe acum. Efectuarea unui con­ patriotice nal pe verticală se pierde mult cii. In anul care a trecut aceste ma­
trol sistematic, pe faze şi operaţi­ timp. A fost luată măsura ca in tra ­ şini au fost bine utilizate, la srre-
rea şî ieşirea pe puţul principal şj pere sarcina planificată fiind înde­
uni. ridicarea ca lifică rii m uncitori­
puţul orb să se facă sub directa su­ pliniră în proporţie de 123 la sută,
lo r sînt sarcini ce nu trebuie să T in e rii din oraşul Lupeni au par­ praveghere a personalului tehnic. iar la maşinile de încărcat in pro­
scape din vedere conducerii între­ ticipat cu m ult entuziasm la acţi­ Astfel, tim pul de transport pe ver­ porţie de 150 la sută. In acest an
prinderii. unile de muncă patriotică întreprin­ ticală se reduce, crescind tim pul sectorul nostru va fi dotat cu noi
se în oraşul lor. In mod organizat, efectiv prestat în frontul de lucru. maşini de încărcat. Dc aceea, pro­
comitetele organizaţiilor U.T.M. de Se preconizează, de asemenea, ca punerea făcută în adunarea de dez­
Io Prepa raţia de cărbuni Lupeni, în scurtă vreme să se treacă la e- batere a cifre lo r de plan de a se
Creşte nivelul I. S. „Viscoza" şi organizaţiile nr. feetnarea schim bului la locul de iniţia cursuri de specializare a per­
3, 7 şi 9 de la E. M. Lupeni au făcut muncă, ceea ce va face ca m inerii sonalului. care va manipula aceste
Ieşiri in grup. la care au participat să poată folosi din plin toate cele maşini, este binevenită. Va trebui
de cunoştinţe toii utemiştîi. 400 minute de lucru. S-a constatat să începem încă ele pe acum pregă­
Un mate volum de muncă a fast în.să că în cadrul unuî schimb se tirea cadrelor respective ca la in ­
prestat la plantarea a 9.200 bucăţi munceşte neuniform, că la începu­ trarea m aşinilor in producţie sa se
al muncitorilor pomi fructiferi, arbori ornam entali tul lucrului se pierde timp, ia r spre realizeze încă din prima zi sarcina
si la amenajarea a peste 86.000 m.p. sfîrşititl celor 8 ore de lucru r it­ planificată pentru fiecare maşină.
zonc verzi. Valoarea tuturor lucră­ mul creste. Aceasta duce la supra­ Dacă conducerea sectorului şi-a
In anul care s a încheiat. în uni­ rilo r efectuate anul trecut prin m un­ solicitarea m aşinilor si utila je lo r de înscris pe agenda zilnică sporirea
tăţile industriale din oraşul nostru că patriotică este mai mare de transport, la aglomerarea puţurilor. productivităţii muncii, n-au fast ne­
a existai o preocupare susţinută în 250,000 lei. Pentru a înlătura neritm icitatea din glijate nici celelalte a ctivită ţi care
ce priveşte organizai'ea şi desfăşu­ M ARG ARETA C ITA cadrul schim bului s-a luat măsura concură la aceasta. A lă tu ri de pro­
rarea cursurilor de calificare şl r i­ funcţionară ca în primele ot>e fiecare a rtific ie r ductivitate vom acorda o deosebită
dicarea ca lifică rii profesionale a EUGEN POPA Bâ îndrume echipele de m ineri In atenţie calită ţii m inereului. In anul Noi blocuri de locuinţe în oraşul Brăila,
muncitorilor. Din statisticile existen­ electrician organizarea muncii, astfel oă opera- trecut flectaruKd l-au fost rebutata