Page 1 - 1965-02

/ , , n * * n , r â
V

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.
Cu prilejul deschiderii lunii că
A C T M U 1 A T I A
MANIFESTĂRI CULTURALE
Duminică dimineaţa, la clu­
bul Sidcrurgistul din Hunedoara
a avut loc un spectacol literar
coregrafic in titu la t : „Făt frumos LA SATE amatori şi de film e documentare sau
artistice.
Muzărcan", dram atizare după po­
i s a i s i » vestirea cu acelaşi nume de M i- Duminică s-a deschis în satele re­ de Jos. Baia de Criş. Vălişoara. T îr-
La Blăjeni. Luncoiul de Jos, Vaţa
Şi-au dat con­
lia il Sadoveanu
nava de Ci îs, numărul particip a nţi­
cursul form aţia de balet
copii,
form aţia de dansuri a clubului
Ui Sidcrurgistul, laureată a celui g iunii noastre „Luna cărţii la sale", lor a dovedit cu prisosinţă interesul
pentru caile Pentru această sărbă­
acţiune care tim p de o lună va fi
toare form aţiile artistice ale căm i­
de-al V ll-lc a concurs pe ţară al
p rile j de o mai largă popularizare*
■ M B l i w mmm ÎM f e W l l l I m 31! let al casei pionierilor din loca­ a cărţii şi râspindirc a acesteia în sat la Tîrnava de Cris. cele din Vaţa
nului cultural (lin B irtin s-au depla­
a rtiştilo r am atori şi cercul de ba­
masa de cililo r!.
de Sus la Vaţa de Jos. ia r la To-
litate. Regia şi coregrafia au apar­
Sărbătoarea deschiderii „L u n ii c ă i­
ţin u t Iov. Aurora Beci, iar dra­ ţii la sate", manifestare care. în mcsli. Baia de Crîş şî in alte locali­
tăţi. deschiderea „L u n ii cărţii la sa­
matizarea tov. A urelia Pirlca. u ltim ii ani a devenit tradiţie, a lost te" a fost însoţită şi de film e.
ANUL XVII. NR. 3139 | MARJI 2 FEBRUARIE 1965 4 pagini, 25 bani # La căminul cultural din prim ită de* oamenii muncii din sa­ Standul de cărţi organizat la că­
satul Boz, raionul llia , in lata a tele regiunii noastre cu multă bucu­ minul cultural din V in ţu l de Jos.
rie. Peste tot. ea a fost însoţită de*
peste 400 de mem bri ai coopera­ programe artistice sau spec tacole ci­ raionul Alba. ca şi popularizarea
tivei agricole de producţie, a fost nematografice. de standuri cu cărţi susţinulă făcută prin staţia de ra-
prezentată duminică, 31 ianua­ din ultim ele noutăţi apărute în lite­ diofirare în zilele precedente aces­
B O G A T 3H .A N Ţ PRODUCŢIA rie, o conferinţă pe tema : „ T i­ ratura politică, agrozootehnică şi be­ cămin peste 250 de oameni ai m un­
tei sărbători, a adunat dum inică la
neretul, pacea şi progresul ome­
letristică.
nirii**. După conferinţă a urm at
a expus conferinţa p rivin d „Luna
un frumos program cultural-ar- In satele raionului Haţeg, deschi­ cii. După cc profesorul loan Nagy
tistic. derea lun ii că rţii s-a bucurat de cărţii la sate", din standul amenajat
o caldă prim ire. La Baiu Marc*, tov.
DE ÎN F Ă P T U IR I G L O B A L A dat concursul brigada artistică de A. C hiriţâ. metodist la Casa raio­ au fost vindute cărţi de literatură
La reuşita program ului şi-au
agrozootehnică, politică si beletris­
nală de cuiltură din Haţeg, a vorbit
Comunicatul D irecţiei Centrale de rabilă ce revine in medie unui trac­ agitaţie, form aţia de dansuri şi celor peste 150 de participanţi des­ tică în valoare de peste 200 lei. Au
urm at apoi programe artistice sus­
corul căm inului cultural. (MIRON
pre amploarea ce a' luat-o cartea în
Statistică cu p riv ire la îndeplinirea tor fizic a scăzut de la 270 ha in ŢIC, corespondent). satele noastre, reliefînd im portanţa ţinute de form aţiile căm inelor cul­
planului de stat al R epublicii l’ opu- 1959. la 132 ha în 1964. INDUSTRIALĂ acesteia în ridicarea nivelului cultu­
larc Romine pe anul 1964, publicat Creşteri im portante s-au înregis­ O Şi fu această dum inică iu ­ ral al maselor. O dată cu expunerea, turale din Inuri, Varpăr. Mercteu şi
în ziarele de dum inică, arată încă trat la producţia vegetală şi anima­ b ito rii drum eţiei au avut o ac­ au fost prezentate şi acţiunile cu din localitate.
o dată roadele p o liticii înţelepte cu lă. In perioada 1960—1964 s-a obţi­ tivitate bogată. Cabana Rusii a cartea ce vor fi organizate in sat în La Teitiş. sala mare a şcolii nr.
care partidul nostru conduce între­ nut in medie pe an o producţie to­ găzduit numeroşi oaspeţi p rin ­ decursul lu n ii februarie. 2 a fost gătită anume pentru aceas­
gul popor pe drum ul construcţiei tală de 10,3 milioane tone cereale : tre care 80 veniţi prin O.N.T., La Sormisegetuzn. după expune­ tă manifestare. In hol a fost ame­
socialiste. Parcurgând .varul de cifre a crescut producţia de lapte, lină, iar Hunedoara a fost vizitată de rea conferinţei p rivin d „Luna că rţii
Si fapte cuprinse in comunicat, în­ ouă. m ulţi tu rişti sosiţi aici cu auto­ najată, de către secţie „L ib ră rie " a
cercăm un sentiment de profundă Dezvoltarea economiei naţionale carul O.N.T. la sale", artiştii amatori din Rîu de cooperativei de consum din locali­
m indrie, de respect faţă de cel ce şi creşterea venitului naţional au m 21 de brigăzi ş tiin ţilice din M ori au prezentat un program ar­ tate, o atrăgătoare expoziţie de
le-a dat viaţă — faţă de harnicul permis să se înfăptuiască măsuri de raioanele Alba. Orâştic. ISia, tistic, la cart* au participat peste 400 cărţi cu vinzarc. M ulte dintre aces­
nostru popor m uncitor. Tn spatele ridicare a nivelului de trai, de în­ Sebeş şi oraşele regionale Hune­ de cetăţeni din sat.
cifre lo r citim munca eroică a m i­ flo rire a cu ltu rii, ştiinţei, învaţă- doara şi Petroşani s-au deplasat tea au fost cumpărate de pa rtici­
lioane de oameni care au făcut din m in tiilu i, puse in slujba celor ce duminică în numeroase locali­ Şi în raionul Brad. deschiderea panţii la deschiderea acestei acţiuni.
înfăptuirea sarcinilor încredinţate de muncesc. Salariul real a crescut în % tăţi. La Nădăştia, Strei, Govăj- „L u n ii cărţii la sate" a p rile ju it nu­ Despre im portanţa m anifestării cul­
partid principalul lor ţel. 1964 cil aproape 2 la sulă faţă de dia. Vinerea, Roşia, Tău şi in meroase» m anifestări cu llu ra l-a rtis- turale organizate aici a vo rb it to­
JDin Comunicat aflăm că planul anut 1963, fiind cu 26 la sută mai alte sate, brigăzile ştiin ţifice au licc*. Expunerile p rivind locul pe
pr<>ducţici globale industriale pe marc dccit in 1959. In perioada răspuns la întrebările puse de care-l ocupă azi carlea în viaţa sa­ varăşa profesoara Zoc Barbu.
anul 1964 a fost îndeplinit in pro­ 1960— 1964 au fost date în folosinţă ţăranii m uncitori, lăm urind m ul­ Sărbătoarea deschiderii „L u n ii
porţie de 102,6 la sulă. Şi mai aflăm circa 214.000 apartamente conven­ te probleme. telor, manifestările cc s-au organi­ cărţii la sate" s-a bucurat de suc­
că producţia globală industrială a ţionale, din caic 51.500 numai in a- zat cu acest p rile j an fost ces şi in localităţile Bcnic, M ih a lţ
crescut faţă de 1963 cu 14.1 la sută. iu " trecut. O Casa raională de cultură Ha- urmate di: programe aic artiştilo r şi in alte sale din raionul Alba.
In industria m ijloacelor de produc­ O contribuţie de scamă la o b ţi­ leţ/, în colaborare cu comitelui o-
ruşcncsc U.T.M. a organizat du­
ţie creşterea a fost de 15,8 la sută, nerea acestor succese au adus-o co­ minică simpozionul „Regiunea Hu­
ia r în industria bun u rilo r de con­ lectivele de muncă din regiunea nedoara în anii puterii populare".
sum de 10,9 la sută. Acesta este ro­ noastră. Folosind raţional capacită­ Specialiştii invitaţi la casa de cul­
dul aplicării consecvente de către ţile de producţie, organizindu-şi tură an vorbit, în cadrul simpozio­ LUCRĂRILE SESIUNII GENERALE
partid a tezei leniniste cu p rivire la numea după metode superioare, oa­ nului, despre industria regiunii Hu­
prioritatea dezvoltării industriei menii muncii din u nită ţile econo­ nedoara în plin avjul, înflorirea
grele, care a determ inat creşterea mice ale regiunii au reuşit să-şi în­ agriculturii socialiste u regiunii
producţiei m ijloacelor de producţie. deplinească planul anual la toii in­ noastre si despre creşterea nive­ A ACADEMIEI R. P. ROMINE
Comunicatul arată cit se poate de dicatorii. Producţia globală a fost lului de trai material şi cultural
clar că se realizează cu succes sar­ realizată în proporţie de 103,8 la al oamenilor muncii. Ultima expu­
cinile trasate de Congresul al Jll-lca sută, iar productivitatea muncii a nere a fost însoţită de prezcnlorea Luni dimineaţă au început în Ca­ prezentat darea de seamă privind
al partidului in toate domeniile. In crescut, faţă de plan, cu 3,4 pro­ 1964 diaiiltnului „C onstrucţii social-cul- pitulă lucrările sesiunii generale a
perioada 1960— 1964 s-a înregistrat cente. Industria regiunii a dat peste lurale in regiunea Hunedoara’*. In Academiei H. 1J. Romine. activitatea Academiei pe anul i 904.
un ritm mediu anual de creştere a plan 111.841 tone cărbune, 75.322 continuare a avut loc o reuniu­ La lucrări, în afara m em brilor a- Acad. 11ie Murguleseu, a prezen­
producţiei globale industriale de - tone fontă, C9.391 tone oţel, 50.798 ne tovărăşească. cademiei. participă m iniştri, condu­ tat apoi proiectul planului de acti­
14,8 la sulă, faţă de cea. 13 la sută tone minereu de fier brut extras, cători ai unor organizaţii centrale, vi tale al Academiei pe anut 1965.
c it a fost prevăzut. Deosebit de im ­ 7.991 tone cocs metalurgie, 12.670 ai in stitutelor de ceix-etăi i ale Aca­
portant este faptul că in anul 1964 m .t. cherestea, 10.181 m.c. buşteni In continuare au început dezbate­
a fost depăşit nivelul producţiei şi alte produse. demiei şî ai unor institute departa­ rile asupra dării de seamă pe anul
globale prevăzut pentru anul 1965 F plin de sem nificaţie faptul că Toată fonta produsă peste plan, realizată cu cocs economisit mentale, cercetători ş tiin ţific i, cadre if(*4 şi proiectului de plan pe 1965.
în industria construcţiilor de maşini Industria regiunii şi-a îndeplinit pla­ didactice clin învăţăm înlul superior Re ordinea de zi a sesiunii sint
şi prelucrării metalelor. nul anual al producţiei globale cu şi a lţi oameni de ştiinţă şi cultură.
Introducerea largă a tehnicii mo­ 11 zile mai devreme. Acest lucru procesului de producţie Ia fiecare La şedinţa de dimineaţă au p a rti­ înscrise, de asemenea, dezbaterea
derne în, întreprinderi şi tot u n i . dovedeşte că toate colectivele de Hotărîrea comuniştilor lot: de muncă. Com uniştii au in d i­ cipat tovarăşii Emil Bodnăra.ş .şi proiectului lu cră rii de prezentare a
buna ei folosire, organizarea ju d i­ muncă, îndrum ate de organizaţiile cat conducerii secţiei să ia măsuri Leonie Râulu. Academici R. R. Romine şi a uni­
cioasă a proceselor de producţie fac de partid, au făcut din realizarea pentru respectarea întocmai a ins­ Lu cră rile sesiunii generale nu fast tă ţilo r sale, confirm area preşedinţi­
posibilă creşterea continuă a pro­ ritm ică a sarcinilor de plan, p rin ­ tru cţiu n ilo r tehnologice si a creşte­
d u c tiv ită ţii. Ca şi in ceilalţi ani, anul cipala lo r preocupare. In ziua de 13 ianuarie, com uniştii rii tem peraturii aerului cald la pes­ deschise de a«ad. 11 ie Murguleseu, lor unor secţii ştiinţifice, alegerea
preşedintele Academiei R
B. Ro­
trecut, s-a înregistrat o creştere im ­ Oamenii m uncii din regiunea noa­ din cadrul celor patru organizaţii de nizăm astfel munca şi întrecerea so­ te 700 grade Celsius, să controleze de noi membri ai Academiei, decer­
portantă şi la acest in d ica to r: faţă stră au venit cu valoroase in iţia tive bază de Ia secţia I furnale a C. S. cialistă, îneît toate schim burile să îndeaproape reţelele de încărcare, mi ne. narea p rem iilor Academiei R.R R. pe
de 1963 s-a o bţinut o creştere, de in bunul mers al producţiei. La H u­ Hunedoara -au* Ţinut "prima adunare contribuie din p lin la realizarea an­ nivelul de încărcare al furnalelor, La prim ul punct al ordinei de zi, .anul 1963.
peste 10 la sută. Trei sfe rturi din nedoara,' din " îndem nul com unişti­ gajam entului: să se Introducă un sft asigure o aprovizionare ritm ică ăeacf. DfiiViTirii “D u A f î r i ' g s t f f 1 a î - ‘
sporul producţiei a fost oblinut pe lor a pornit o largă acţiune pentru generală comună din acest an. Pe control riguros al încărcării pe fie ­ cu m aterii prim e şi m ateriale con­ prim al Academiei R. R. Romine, a (Agerpres).
ordinea de zi a figurat analiza re­
seama creşterii productivităţii. reducerea consumului specific de zultatelor economice obţinute în a- care schimb asupra fe lu lu i tn care form fişei tehnologice. Iar in vede­
Au crescut sim ţito r capacităţile de cocs — acţiune care s-a soldat cu nul 19C4 şi consolidarea lor în 19Go. se respectă disciplina tehnologică. rea reducerii duratei o p ririlo r pla­
— Aş mai adăuga aici că trebuie
producţie. A nul trecut s-au realizat economisirea unei cantităţi de cocs Si, cum e firesc, obiectul principal să crească preocuparea conducerii nificate cu peste 40 la sulă, au re­
din fondurile statului investiţii de în valoare de circa 66 milioane Ici. al discuţiei l-a constituit reducerea comandat repartizarea judicioasă a
37,4 m iliarde lei, cu 11 la sută mai O rganizaţiile de construcţii, şi in consumului specific de.cocs. secţiei pentru aprovizionarea cu ma­ echipelor de întreţinere pe agregate
m ult dccit în anul precedent. Im ­ special I.C.S.H., au depus eforturi te rii prime şi materiale conform l i ­ şi mai buna lor organizare.
portante obiective industriale au stăruitoare pentru realizarea obiec­ In anul trecut fu rn a liştii din acea­ sei tehnologice — completă comu­ Hotărîrea com uniştilor a început
nistul loan Postolaclie, şef de echipă
fost puse in funcţiune înainte de tivelor de investiţii în termen scurt stă secţie au îm brăţişat in iţia tiva de la fu rn alu l nr. I. a prinde viaţă din prim ele zile. Bi­
termen, în condiţiile unei ridicate şi de calitate corespunzătoare. a realiza şi depăşi angajam entul la rourile organizaţiilor de bază au re­
M aistrul Gheorghe Sculam s-a re­
tehnicităţi şi eficiente economice. îndeplinirea şi depăşirea an de fontă cu cocs economisit. Cu ocazia fe rit la ex’ploatarea cit mai raţiona­ partizat sarcini concrete pe mem­
Doar simpla enumerare a acestora an a prevederilor planului de stat, dezbaterii cifre lo r de plan pentru a- bri şi candidaţi de partid in vede­
şi e suficientă pentru a trezi adnii- nivelul atins de economia naţională, nul în curs, şi-au propus ca această lă a cauperelor. rea rezolvării problem elor celor mai
raţie, m indrie în inim a fiecărui om demonstrează caracterul profund in iţia tivă să constituie din nou obiec­ — Pentru a ajunge la folosirea Inr auite. Şefului de echipă Toma Lăs-
al m uncii. La Hunedoara — ca să realist al p o liticii economice a parti­ tivu l principal al întrecerii socialis­ deplină şi la evitarea uzurii prema­ euţ, de exemplu, i s-a încredinţat
nu luăm dccit un singur centru in ­ dului. Rezultatele economice remar­ te. Pentru ca succesul să fie deplin, ture, vor trebui întocmite grafice sarcina de a depista şi lichida toate
dustrial al ţă rii — au fost puse in cabile obţinute vorbesc, in acelaşi adică cele T.500 tone fontă ce si-au judicioase de exploatare, care să fie scăpările de aer, inginerului Bobîr-
funcţiune — cu 5 şi respectiv IP zile tim p, despre capacitatea creatoare propus să le dea peste plan să le respectate cu stricteţe. Aceasta este nă şi cnuperi.sluliii Aurel Lupu de
înainte de termen — două cuptoare a întregului popor, care munceşte realizeze numai pe seanţa cocsului o condiţie esenţială a creşterii tem ­ a se ocupa de buna întreţinere şi
M artin, cu o capacitalc de produc­ tu entuziasm pentru aplicarea în economisit, se cer măsuri chibzuite peraturii aerului cald şi a menţine­ reglarea corespunzătoare a caupere­
ţie anuală de 270.000 tone oţel fie­ viaţă a sarcinilor trasate de partid. si participarea întregului colectiv. rii ei constante — factor de seamă lor, m aistrului Gheorghe Scutaru să
care; tot aici au început să producă B ilanţul bogat in înfăptuiri. în ­ — Eu consider că rezultatele obţi­ in reducerea consumului specific de se îngrijească de funcţionarea ire­
am il trecut instalaţia de expandate cheiat de oamenii muncii din pa­ nute anul trecut puteau li cu m ult cocs — a spus el în încheiere. proşabilă a instalaţiilor de pe tere­
nul de încărcare ş.a.m.d. Tempera­
a zgurii, precum şi lam inoarclc de tria noastră, constituie un bun p ri­ inai bune dacă se respecta întocmai Asemănător au vo rb it şi a lţi p a rti­
profile m ijlo c ii şi benzi. lej pentru intensificarea eforturilo r reţeta de dozare — spunea m aistrul cipanţi la adunare Din discuţiile tura aerului cald a l'o.st ridicată la
peste 700 grade Celsius. S-au luat
Bogat este bilanţul realizărilor din »n realizarea exemplară a planului Gheorghe Surugiu, de la terenul de purtate, din fram intarea lor colecti­
domeniul a g ricu ltu rii. A crescut sim­ de sfat. Angajamentele luate la a- încărcare. Faptul că s-au săvirşit n- vă, a rezultat o holărîre chibzuită. măsuri de descărcare a fontei în
grafic, s-a introdus un control rigu­
ţito r parcul de maşini agricole, ajun- ccst început de an, experienţa do- bateri a condus In unele perioade la P rintre altele, adunarea generală a ros al consum urilor specifice si ca­
gînd la sfîrşilu l anului 1964 la 74.400 hindită pe frontu l producţiei, pre­ mers neuniform , la înregistrarea u- cerut b iro u rilo r organizaţiilor de ba­
tractoare fizice, 63.500 semănători cum şi prim ele succese obţinute sint nor indici de utilizare scăzuţi şi un ză să repartizeze sarcini concrete lită ţii m ate riilo r prim e ş.a.m.d.
mecanice, 35.200 combine pentru ce­ chezăşie sigură că şi anul 1965 va consum de cocs ridicat. De aceea, pe membri şi candidaţi de partid, Rezultatele s-r.u făcut repede sim ­
reale păioase şi altele. Suprafaţa a- fi încheiat cu realizări de scamă. va trebui ea in anul acesta să orga­ care să conducă la îm bunătăţirea ţite. Numai pină la 21 ianuarie, au
fost produse peste plan 1.113 tone Sini copii de mineri. Baletul le dezvoltă sim ţirea artistică, le îm ­
foniă, ia r la consumul de cocs s-a
înregistrat o economie de 37 l<g. pe bogăţeşte tră irile sufleteşti, îi lac mai receptivi la Inim os încă din
Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1965 tona de fontă. fragedă copilărie, li poli în iîlm des la Casa pionierilor din Petroşani.
G1I. C. Foto: N. M O LDO VEANU
A TE COLECTIVE jŞI IAU ENTUZIASTE FERTILIZAREA TERENULUI -
AN G AJAM ENTE ÎN ÎN TR EC ER EA SOCIALISTĂ PREO CUPARE A C T U A L A

— - r~" I f u " " !p ■■ g o o J " — ► 3 ■ rea suprafeţelor dc teren ce se vor
Activitate rodnică direct în cîmp, întreaga cantiiate de cultiva cu porum b şi cartofi. Zilele
gunoi rezultată de la animalele gos­
La nivelul exigenţei M em brii cooperativei agricole de podăriei. Drept urmare, in prezent sini folosite din plin. Pină anim
prielnice executării acestor lucrări
la gra jd u ri nu mai există gunoi
producţie din $ibot, raionul Orăş- depozitat în platform e. In total s-au au fost transportate în cîmp mai
• ic au ciştigat o experienţă valoroa­
cumpărătorilor să în ee priveşte aplicarea îngrăşă­ de îngrăşăminte organice, iar ac­ bine de 200 tone gunoi de grajd,
transportat în cîmp peste 300 tone
Acţiunea continuă in toate brigă­
m intelor organice pe suprafeţe cit ţiunea este în curs dc executare. zile. Z iln ic sin i mobilizate la lu m i
Colectivul de muncă de la T IS . O 16.000 Ici beneficii peste mai m ari de teren destinate cultu­ Zilele acestea se vor mai căra în toate atelajele, ceea cc va perm ite
m em brilor cooperatori de aici
sh
„Căprioara*' din Sebeş, analizind te­ plan; rilo r cerealiere, tehnice şi furajere. cimp încă 300 tone de îngrăşăminte realizeze in marc parte, înrâ clin
meinic posibilităţile de care dispune 700 bucăţi articole dc nin- A vantajele transportului în cTmu a ce se v or încorpora sub brazda in p ri­ prim ăvară, unul clin obiectivele im ­
gunoiului dc grajd şi respectiv fe r­
pentru îm bunătăţirea calită ţii produ­ rochinăric peste prevederi. tilizarea suprafeţelor ce s->au c u lti­ măvară, o dată cu efectuarea lucră­ portante prevăzute în planul anual
selor astfel îneît să satisfacă pe de­ Pentru realizarea angajam entelor rilo r de pregătire a terenului pentru de p ro d u cţie : îngrăşarea unor su­
vat cu porumb au fast subliniate şi
plin exigenţa cum părătorilor, îşi ia luate se vor aplica, printre aliele, u r­ cu p rile ju l lecţiilor din cadrul învă- insăm înţări. Au m uncit bine la prafeţe rit mai m ari de teren pen­
pentru anul 1905, următoarele anga­ mătoarele măsuri : transportul îngrăşăm intelor Ion Ce­ tru a contribui pc» a cvasi â cale la
jamente in întrecerea socialistă : In vederea îm bunătăţirii film u lu i ţâm întului agrotehnic. Tn această tea n, Nieolae lăncii, Sabin Ju rj, Teo-
Q Să depăşească planul pro­ protector la piele de ovine, meşină privinţă, lectorul a a m in tit cursan­ fi! Dusa şi Mie Borta. ridicarea producţiei agricole vege­
ducţiei globale cu 150.000 Ici; vopsită şî şevrete se va înlocui me­ ţilo r că pe o tarla ele 15 ha c u lti­ Re lingă aplicarea îngrăşăminte­ tale pe o treaptă superioară.
(fii Să sporească productivitatea toda do protejare a fix ă rii cu bizonit vată cu porumb şi îngrăşată cu cile lor organice, cooperativa agricolă de La G.A.S. d Bir cea
m uncii cu 0,1 la sută faţă de lat, p rin tr-un nou procedeu care u ti­ 25 tone îngrăşăminte organice la producţie din Si bot va folosi si în­
ha s-a realizat o producţie medie ele
plan; lizează polim eri a crilic i; se va e x tin ­ (>.000 kg ştiu lcţi ia ha. Spre deose­ grăşăminte chimice. Pe 204 ha se
Q Să obţină economii supli­ de operaţiunea de coasere directă la vor aplica cile J00 kg de azotat de Zilele acestea, si la gospodăria a-
mentare la preţul dc cost în va­ maşinile de cusut cu aju to ru l unor bire, pe o altă tarla de 20 hectare amoniu si cile J50 kg superfosfat. gricola de stat din Bîivea se m un­
teren de aceeaşi categorie şi unde
loare dc 100.000 Ici; dispozitive speciale, in vederea e li­ s-an executat lucrări asemănătoare, I'iin folosirea îngrăşăm intelor am in­ ceşte intens la transportul îngrăşă­
£ La capitolul beneficii să în­ m inării treptate a operaţiunilor de s-a realizat o produc ţie de numai 2300 titei există asigurată gara ni ia că re­ m intelor in cimp Consiliul gospo­
registreze mai mult* cu 50 000 Ici uns sî lip it cu soluţii de cauciuc, ceea kg ştitileţi la ha. De fapt încă din coltele de porumb, ra rto lî, sfeclă dăriei, toţi lucrătorii de aici m ani­
dccit prevederile iniţiale ; ce va duce la o îm bunătăţire sub­ toamnă, cînd s-a făcut recoltarea cic., vor spori sim ţito r faţă de anii festă multă preocupare în aceasta
Q Toate produsele dc marochi- stanţială a ca lită ţii produselor şi la pe aceste terenuri, m em brii coope­ precedenţi. direcţie. Ca urmare, pină la 1 fe­
năric să fie numai dc calitatea I, sporirea productivităţii m uncii; se rativei agricole am intite au tras con­ bruarie au fost transportate 1.100
iar la restul sortim entelor să îm ­ vor lua astfel de măsuri îneît să sc cluziile necesare şi au sta b ilit ca In cîmp — peste tone gunoi de grajd pe suprafeţele
bunătăţească calitatea cu 0,5 la asigure realizarea integrală a .sarci­ pentru anul 1965, să fertilizeze su­ cc sr vor cultiva cu oorumb pentru
sută fală dc plan; prafeţe cit mai m ari de teren des­ 200 tone boabe şi cartofi, urm înd ca în aces­
Q Să producă peste plan 2.000 nii de export pînă la I decembrie. tinate porum bului, sfeclei, ca rioti- te zile să mai fie transportate in
bucăţi articole de m arochinăric. lor etc. Jn acest scop, munca a fost de îngrăşăminte cimp încă 500 tone de îngrăşăminte.
Pînă la dala de 1 Mai se vor rea­ temeinic organizată — ne spunea Pentru obţinerea unor recolte spo­
liza urm ătoarele1. ÎN PAG. III-A ANGAJAMEN­ tov. Vasile Vîorel, preşedintele coo­ rite de orz de toamnă ia hectar, in
Depăşirea planului produc­ perativei agricole de producţie. Bu­ Şi la Boz, raionul Uia, ne in fo r­ această perioadă lucrătorii de aici
ţiei globale cu 40.000 Ici; TELE ALTOR COLECTIVE DE mează in lr-o scrisoare coresponden­ au aplicat pe 80 de hectare 8 tone
9 34.000 Ici economii suplim en­ ÎNTREPRINDERI năoară, s-a sta b ilit ca zilnic 5 ate­ tul nostru M iron Ţie, m em brii coo­ azotat de amoniu. Acţiunea este in
Aspect dintr-o secţie a Fabricii „Căprioara** din Sebeş. tare la preţul de cost; laje să transporte de la grajduri, peratori lucrează intens la fe rtiliza ­ curs de executare.