Page 2 - 1965-02

Pag. 2 Nr. 3139
Drumul socialismului

I N S T A N T A N E E 1
E S i U N L Â
U N I V E R S I T A R E ,

II i s t CFVItla

La Institutul de m ine din Petro- AN DE AN, REZULTATE MAI BUNE
se d esfăşoară sesiunea de iar­ cao§8a*t)B Confirmare firească
nă a studenţilor. In in dexe au a-
părut prim ele note ale acestui an
universitar. N e-am adresat tova­ Remarcând această deficienţă, am că măsurile luate de către colecti­ ceastă sesiune dovedeşte că a cres­ deosebit din partea între p rinde rilor De cite ori un student iese din fost predat. Cînd ap ar p roblem e
răşilor ing. LEŢU N1COLAE, con ­ organizai şedinţe de consilii lărgite vele de catedră au fost cele mai a- cut m ult conştiinţa profesională a şi avind acces la laboratoarele insti­ exam en este inlim pinat cu n erăb­ care nu pot fi înţelese de lu prim a
ferenţiar, candidat in ştiinţe teh ­ unde am cerut părerea cadrelor di­ decvaie, au asigurat un grad supe­ studenţilor noştri şi indică o pro­ tutului pentru efectuarea de expe­ dare şi curiozitate de către colegi. citire tov. David Monica recurge
nice, decanul facultăţii de m ine dactice cu bogată experienţă asupra rio r de asim ilare a materiei predate. rienţe. Fiecare notă este nu numai o ap re­ la discuţiile din seminar pentru re­
şi ing STOICA EMIL, con feren ­ acestui stil de muncă. In urma aces­ De exemplu, la disciplina „Rezis­ nunţată sporire a m aturizării lor Am acordat o atenţie deosebită ciere individuală ci şi colectivă, a zolvarea lor şi. eventual, la o bi­
ţiar, decanul facultăţii de elec­ tor discuţii s-a trecut la organizarea tenţa m aterialelor", unde în anii tre­ faţă de muncă, a dragostei pentru studenţilor din anul 1 cărora le-au întregii grupe. Au muncit îm preu ­ bliografie suplimentară.
trom ecanică cu rugăm intea de a unor sem inarii deschise susţinute de cuţi se obţineau rezultate mai slabe, specialitatea aleasă, a creşterii sim ­ fost date indicaţii privind noul sis­ nă. au învăţat alături zi de zi. oră
face citeva aprecieri privind ac­ tem de muncă cu cartea, planifica­ de ora, şi acum , cind se află in faţa O bună pregătire se poale asi­
tuala sesiune. rea judicioasă a studiului individual, exam enului, studenţii simt o res­ gura iu m od deosebit printr-un
studiu individual tem einic şi fctfvie
programarea examenelor etc. ponsabilitate colectivă faţă de cali­ organizat. Pentru aceasta aste n c a ­
Studiul individual a stat în aten­ tatea răspunsului fiecăruia din­ sară folosirea raţională o timpului

— Cum a fost pregătită se­
1 siunea ? ţia cadrelor didactice pentru toţi tre ci liber, evitarea golurilor de inacti­
anii de studii. S-a insistat in mod
Atunci ciiid cineva din grupă a
vitate.
Sesiunea a fost pregătita încă de special pe studierea bibliografiei ce­ luat nota IU sau 9 bucuria colegilor Studenta cu note de 10 şi 0 nu
la începutul anului universitar — lei mai noi care să dea posibilitate atinge un m om ent de m axim ă in­ pierde nimic din ajutorul pe care
ne-a răspuns tov. Letu NicoJae — studenţilor să cunoască realizările tensitate. E o m indrie a tuturor i-l poate da biblioteca. Aici con s­
prin activizarea studiului individual, tehnicii moderne. In acest sens, s-a cină se obţin note bune. pectarea bibliografiei se fa c e mult.
consultarea unui m aterial biblio­ procedai şi la revizuirea programe­ Monica David, studentă in anul m ai uşor fiindcă există m ajoritatea
grafic cit mai complet, antrenarea lor analitice îneîr. studenţilor să li II al facultăţii de mine. a ieşit a - cărţilor necesare.
studenţilor la frecventarea consul­ se predea acele cunoştinţe de care desea din sala de exam en cu nota
are nevoie în prezent şi în v iilo r In afară de studierea cursului şi
ta ţiilo r oferite de catedre, organiza­
rea de săli de lectură in cămine şi industria noastră extractivă. 10 înscrisă in index. De fiecare dată a bibliografiei, deosebit d e im p or­
în cadrul in stitutului, îm bunătăţirea Toate efortu rile noastre au fost a fost asaltată de colegii dornici s-o tantă este activitatea ştiinţifică.
stilu lu i de predare şi seminarizare, îndreptate spre o problemă de deo­
organizarea unor concursuri profe­ sebită însemnătate: introducerea
sionale cit şi prin verificarea perio­ noului în tehnică.
dică a gradului de asim ilare a ma­ — Rezultatele înregistrate
teriei. In urma acestor acţiuni, cu piuă acum pot oferi primele
sp rijin u l organizaţiei U.T.M. si A.S. constatări V? rugăm să ne
am reuşit să im prim ăm o disciplină relataţi citeva In această p ri­
de studiu m ult îm bunătăţită faţă de vinţă.
anul trecut.
către cadre didactice cu experienţă, actualul an IV mine a dat răspun­ ţului de răspundere faţă de propria In condiţiile unei exigenţe spori­
— Cum s-a realizat concret la care an participat şi asistenţii. Ei suri satisfăcătoare. Prezentarea ma­ pregătire. te s-a 14 obţinut pină în prezent re­
Îm bunătăţirea stilului de se­ şi-au putut da seama de eficacitatea sivă la acest examen şi notele bune Aceste constatări ne îndreptăţesc zultate superioare celor din anii pre­
m inarizare ? sporită pe care o are un seminar in si foarte bune pe care studenţii Je-au să afirm ăm că şi în continuarea se­ cedenţi. Num ărul califieniivelor bu­
— Prin organizarea unor semina­ care sint antrenaţi aproape toţi stu­ obţinut sînt o dovadă că prin efor­ siunii vom asista la înregistrarea u- ne şi foarte bune este preponderent
lii model la care a participat întreg denţii grupei. turile comune ale cadrelor didacti­ nor rezultate ca lita tiv superioare iar procentul neprezentărilor la e-
colectivul catedrei. După oră au a- In prezent seminarul a fost gene­ ce si ale studenţilor orice greutăţi faţă de sesiunile precedente. xamene a scăzut. Aceasta dovedeşte
vut loc discuţii pe marginea conţi­ ralizat şi aproape toţi asistenţii au pot fî înlăturate. In continuare ne-a răspuns tova­ eficacitatea m ăsurilor luate pentru
nutului problem elor dezbătute, a La grupa 1120, din 17 studenţi răşul Stoica Emil. îm bunătăţirea a ctivită ţii seminaria-
modului cum au fost exem plificate asim ilat creator experienţa venită prezentaţi, 16 au promovat cu note — Cc probleme deosebite le şi creşterea gradului de conştiin­
anumite probleme de la cuis. din partea celor cu mai multă prac­ de 3, 9 si 10. La fel s-a in tim p la t şi au stat in faţa studenţilor si ţă al studenţilor.
Am întreprins această acţiune în- tică in predare si seminarizare. la grupa 1119 unde, din cei 10 stu­ . a cadrelor didactice în această Rezultatele sint îmbucurătoare şi
tru c it am constatat că în anii tre ­ — Cum a confirm at sesiu­ denţi care s-au prezentat la exa­ I sesiune ? consider că vom încheia sesiunea cu
cuţi asistenţii preferau să lucreze la nea eficacitatea m ăsurilor în­ men, 15 au obţinut calificative bune —- Una din probleme a fost aceea succes. Sporind mereu volum ul şi
treprinse şi care este gradul calitatea cunoştinţelor predate, fiind
seminar doar cu 2-3 studenţi buni si foarte bune. Exemple asemănătoa­ a coordonării proiectelor de diplomă
de însuşire a cunoştinţelor în pentru absolvenţi în sensul de a răs­ exigenţi în predare şi examinare,
pentru a epuiza toate problemele . urma răspunsurilor date de re pot fi in tîln îie si la disciplinele tom reuşi să asigurăm un nivel din
propuse. In felul acesta, restul stu­ 1 studenţi pînă acum ? „E xploatări m iniere", „C onstrucţii punde prin soluţii optim e unor sar­ ce în ce îm i ridicat al pregătirii
cini concrete ridicate
de producţie.
denţilor „asistau" doar la discuţii şi — Rezultatele bune obţinute la e- industriale", „A eraj m inier" şî a l­ In anul acesta s-a pus un accent v iito rilo r ingineri electromecanici de
nu reuşeau să asimileze problemele yamenele care pretind din partea tele. deosebit pe latura experimentală, mină, îneît aceştia să facă faţă cu felicite. Urmau apoi întrebările de Prin pregătirea lucrării ,,S epararea
succes în producţie, atît probleme­
teoretice necesare. studenţilor un efort sporit confirm ă Calitatea răspunsurilor date în n- absolvenţii beneficiind de un sp rijin lor de concepţie cît şi de exploatare. rigoare: cum a fost?, ce subiect ai cationilor pe bază com p lex om etri-
tras?, cum ţi-ai organizat răspun­ c ă “, David Monica a reuşit să se
sul? etc. fam iliarizeze mult cu p roblem ele
— Ca să obţii nota 10 nu trebuie teoretice pe care şi le-a însuşit mult
f.ashd mahtfit mine*- să cunoşti secrete deosebite — ne ficienţă practică.
mai binc întocmind o lucrare de e-
mărturiseşte studenta David Mo­
nica. Toiul decurge foarte simplu.
Drăghici Romulus a in tra t pe por­ mecanic de mină este şi un bun a cti­ Da, la exam en totul m erge uşor, Ca să obţii note m ari nu trebuie
— Să te faci un bun inginer şi continuă firu l a m in tirilo r tovară­ notă: 8. Nu era o notă de glorie ţile in stitu tu lu i fără să fi cunoscut vist pe tărîin obştesc în cadrul con­ cu condiţia să cunoşti bine m ate­ să deţii cheia unor .secrete" de ne­
să te întorci aici la noi 1 — îi ura­ şul Coroianu. El însemna pentru care să-l consacre imediat si să-l ria. Studenta noastră are o m e ­ pătruns. E necesar un lucru foarte
ră ortacii înainte de a părăsi mina. dispună în centrul atenţiei cole­ mai îndeaproape specificul muncii s iliu lu i A.S. pe institut. Nu negli­ todă riguroasă de lucru care îi asi­ simplu: m unca. O m uncă U vorilă
M aistrul miner, cu plantele bătă­ mine mai mult decit un examen gilor clar cc) care de-abia părăsi­ în exploatările miniere. Pentru el, jează nici preocuparea de a-şt for­
torite dar cu mintea ageră şi f i­ se mina, era m ulţu m it — muma m ajoritatea lu cru rilo r erau noi şi nu ma o educaţie m ultilaterală, îndră­ gură trecerea cu succes a e x a m e ­ din pasiune peniru profesiu n ea a-
rea oţelită, păşea în 19GI peniru lui a fast răsplătită cu o notă o dală a fost pus geşte literatura, nelor. Ea începe cu lectura şi — e- leasă, bine organizată, com plexă.
prima oară pe coridoarele Institu­ bună. S-a apucat cu şi mai multă în faţa unor pro­ muzica şi sportul. ventual — rezum area cursului in Şi atunci nota 10 vine ca o confir­
tului de mine din Petroşani. Se rîvnă de muncă şi cu fiecare exa­ bleme deosebit de — Acolo unde conspect in aceeaşi zi in ca ic a m are firească.
numea Coroianu Dan şi era trimis men, notele începeau să crească grele pe care le-a voi fi repartizat —
Ia studii de către 2. M. Săsar, re­ — 9, 10. După trei ani de studii rezolvat numai du­ ne.spune tov. Dru-
giunea Baia Marc. media generală a studentului Co­ pă îndelungi cău­ gliici Romulus —
— Trebuie să vă mărturisesc că roianu Dan este 9,30. tări. as vrea să mă n-
am debutat cu em oţii în institut — Ronti m el dragostea fală de spe­ Înţelegea . just chic cu cinste de E X A M E N
spunea studentul Dan Coroianu din cialitatea aleasă are un conţinut problemele expuse sarcinile ce le voi
anul IV , facultatea de mine. Mă loarlc precis. Doreşte să fie cît in curs, le învăţa prim i. In condi­
gîndeam atunci că nu voi reuşi să mai folositor la locul său de m un­ bine, se remarca ţiile actuale, de Cei care în aceste zile au cele
mă perfecţionez îndeajuns, să mă că, să rezolve cu ajutorul cunoş­ şi la lucrările de creştere neconte­ mai multe em oţii sînt .studenţii anu­ s-a înscris la institut la îndemnul
unei rude apropiate — un inginer
rid ic la nivelul cerut de facultatea tinţelor dobîndiie în institut pro­ laborator p rin u- nită a progresu­ lui I. Şi e firesc, sînt la prim ul lor de mine.
bleme practice de producţie la n i­ şurinţa cu care lui tehnic, im i dau
la care mă însorlsesem, mi-era tea­ examen. — E o profesiune neobişnuit de
velul cerul de tehnica actuală. trăgea concluziile seama că sarcina
mă cîteodată să nu mă fac de rîs unei experienţe, Neobişnuiţi cu munca în institut, frumoasă — îi spusese vărul său
Două sesiuni îl mai despart de noastră, a v iito ­ cu atmosfera sesiunii, în faţa mesei
faţă de ortacii pe care îi lăsam Ja examenul pentru susţinerea pro­ dar in faţa practi­ rilo r ingineri e- pe care se află înşirate biletele, au cînd î) îndrumase spre Institutul de
mine din Petroşani. — Frumoasă,
mină. Aveau mare încredere în iectului de diplomă ia r în lucrare cii se simţea mai lec tromecnnici de senzaţia unui începui. De acum în­ dar si grea. Să nu dai înapoi în faţa
mine şî nu aveam dreptul să-i de­ va încerca să rezolve unele pro­ puţin pregătit, mai mină. nu va fi u- colo vor mai da multe examene, vor prim elor d ificu ltă ţi, ele pot fi în­
zamăgesc. bleme legale de specificul locului tim id. şoară. M oderniza­ susţine lucrări ştiinţifice, dar p ri­ vinse.
de producţie de unde a plecat. rea procedeelor de
Fostul m aistru m iner ştia cum A înţeles că îi mul răspuns la un examen univer­ Si Ion Gheorghe, ca si a lţi m ulţi
An de an după seri în t îi x ia le în extracţie a cărbu­ sitar râmîne totuşi mai puternic în­ colegi ai săi. nu s-a dat bătut. A
trebuie să muncească şi s-a apu­ lipsea o cunoaşte­ nelui şi m inereu­
faţa planşelor si a riglei de cal­ tip ă rit în am intire. frecventat cu regularitate cursurile,
cat cu nădejde de învăţătură. Cî­ obişnuit, era prim ul pas spre pro­ ini), după zeci de ore de consulta­ re am ănunţită a lui se reflectă în s-a fam iliarizat cu mina, s-a apucat
Toată grupa este prezentă. A in ­
teodată îl mai încercau emoţiile, fesiunea aleasă, spre calificarea te a bibliografiei de specialitate şi specificului m un­ mare parte prin trat prim a scrie. In sală si pe cori­ cu nădejde si clin tim p de învăţă»
mai ales în preajma prim ului exa­ de inginer de mină. de învăţare a cursului, Dan Coro­ cii în subteran, nu introducerea dc doare s-a făcut linişte. Cei dinăun­ tură. A c itit şi conspectat cu regu­
men. Atunci, în 196], în carnetul de ianu a progresat m ult, ajungînd era fam iliarizat cu maşini, utilaje si tru îşi pregătesc subiectele. Din laritate cursurile, a încercat să facă
— M-am pregătit in mod deo­ note al proaspătului student Coro­ unul dintre cei mai buni studenţi problemele practice ce se ivesc in agregate moderne, la nivelul tehni­ cînd în cînd foşnetul unei hu lii sau singur dem onstraţiile. In felul aresta
în sesiune i-a fost moi uşor să în­
sebit pentru acel examen — îsi ianu Dan a fost înscrisă prima ai institutului. tim pul lucrului în mină. cii mondiale. Menirea noastră e dc s c irţîilu l unei bănci dezminte lin iş­ veţe.
tea aceea, ce părea că îm pietrise
A fost din ce in ce mai m ult a- S-a hotărît să-şi lichideze această a cunoaşte bine aceste utilaje şi de totul, si sala şi oamenii. Nota 8 luată la prim ul examen
preciat de colegii săi care i-au a- lacună ee-1 făcea să se simtă puţin a asigura randam entul lo r maxim. M inutele trec greu. Pe coridor au (geometria analitică), l-a încurajat
In ciirî les in rîndul organelor de condu­ stînjenit în faţa colegilor săi. A în­ serie de probleme practice, legate de încurajat colegul ce urmează să in ­ pentru examenele următoare.
si s-a hotărît sa înveţe şi mai muie
In faţa noastră vor mai sta şi o
început să se audă şoapte — trebuie
ceput să muncească m ult, invingirid
cere ale A.S. si U.T.M.
Înainte de a părăsi institutul l-am
Este un caz obişnuit pentru zi­ a.stTel tim iditatea. Drăghici Romulus aplicarea unor metode înaintate de tre. In cele din urmă se deschide în ti 1 n i t pe coridor pe studentul Ion
usa si apare ziinbind cel care a răs­
După un semestru de muncă, de legii lor dc la alte facultăţi din Crn- lele noastre. Venit din producţie, a devenit unul dintre studenţii cei muncă, de găsirea so luţiilor celor puns prim ul — luase o notă bună. Gheorghe. Tocmai ieşise din al doi­
eforturi suplim entare în sesiune şi... iova. O parte din v iito rii ingineri de la minele din Săsar. fostul m ai­ mai buni ai facultă ţii de electrome­ mai corespunzătoare anum itor situa­ încurajat, dar emoţionat, a in tra t ur­ lea examen, luase nota 9.
atitea emoţii, studenţii merită o va­ dc mină vor pleca ia P îriul Rece sau stru m iner nu şi-a dezamăgit or­ canică. ţii. Poate uneori ne va fi greu, vom mătorul student. Em oţiile prim ei încercări au dis­
canţă plăcută şi bine organizată. pe Pazinv. tacii. A devenit un student foarte Cu toate că acordă o atenţie deo­ trece prin perioade d ificile de cău­ Ion Gheorghe, din anul I mine, părut. Drum ul e deschis.
iii tabere, i n9 de locuri îi aşteap­ _\:i au fost neglijaţi nici cei care bun, un v iito r inginer cu o cali­ sebită învăţăturii (pe lingă a ctivita­ tări dar in cele din urmă vom găsi a luat prim ul examen cu nota 8. Nu
tă pe studenţii Institu tului d i mine I cc mese în Petroşani şi vor i Amine tea de la cursuri şi. sem inarii p a rti­ cele mai bune rezolvări. Şi aceasta a fost un succes neobişnuit, dar s-a
in oraş. Pentru ei sa vor organiza ficare temeinică. M inerii din Să­ bucurat că a inaugurat indexul cu Pagină realizată de T. ISTRATE
din Petroşani. La cabana il’ usu alţi cipă si la lucrările din cercurile prin muncă, fiindcă munca învinge o notă bună.
programe de club şi exc ursii. sar se pot m îndri cu cl. Fotografiile NIC. M O LDO VEANU
62 studenţi se vo r bucura ds o va­ ştiinţifice), v iito ru l inginer electro- tim iditatea. O ştiu din experienţă. Proaspăt absolvent al şcolii medii,
Vacanţa promite să fie frumoasă.
canţă bogată in manifestări cultu­ Dorim studenţii oi- să Se simtă bine
rale, schi şi excursii. A ici studenţii ■ si ă m bucure de o odihnă bineme- A
l-X /A P R A G U L A B S O L V I R I I
m a s a A
Peste puţină vreme, absolvenţii gătoare şi cele de an m i-au fost de producţie. Pentru aceasta ne vom lucrarea lor şi în cele din urmă la rile de muncă. Sintem convinşi că
Institutului de mine se vor afla în mare a ju to r la întocmirea celor pregăti cît mai conştiincios. redactarea proiectului. acolo unde vom merge vom fi su­
faţa comisiei pentru examenul de două proiecte de an (la .săpări şi ex­ Doi dintre participanţii la discu­ Pentru tema pe care mi-am pro­ puşi altor „examene", fără bilete de
stat care le va verifica întreaga pre­ ploatări). M ulte din învăţăm intele ţie sînt absolvenţi ai in stitu tu lu i. II pus să o rezolv, „Deschiderea şi pre­ întrebări si răspunsuri scrise sau o-
gătire din tim pul anilor de studii şi desprinse dîn tim pul practicii ne vor rugăm să ne relateze citeva lucruri gătirea blocului 5, sectorul 3, E. M. rale, examenul practic al produc­
\ i\ stabili dacă ei vor putea fi buni li de m ult folos pentru întocmirea in legătură cu felul in care şi-au în­ Lonea; intensificarea exploatării ţiei care va verifica temeinicia pre­
ingineri în producţie. In egala mă­ proiectului de diplomă. tocm it proiectele de diplomă şi 'aş­ blocului", am cercetat situaţia la g ă tirii noastre.
sură, studenţii din anul V al In sti­ — Să vă amintesc un alt aspect teaptă absolvirea in stitutului şi faţa locului iar pentru rezolvarea Aşteptăm cu emoţie ziua reîntîl-
tutului sînt si ei preocupaţi de exa­ foarte im portam al muncii noastre munca în producţie. unor probleme mai d ificile am fo ­ n irii cu subteranul, cu m inerii. A-
menul ce intr-un v iito r apropiat ii in institut, cercetarea ştiin ţifică — — Pregătirea proiectului — înce­ losit un bogat m aterial bibliografic ceştia vor pretinde de la noi o pre­
aşteaptă. ne atrage atenţia tovarăşul Tonta de specialitate. Sper că lucrarea îmi gătire superioară, un a juto r in re­
Gheorghe din anul V al facultăţii pe discuţia tovarăşul Dureaţi Costi- va fi apreciată, zolvarea problem elor de producţie
Am rugat pe cîţiva dintre absol­
de mine. Cercetarea ştiin ţifică este că — a început încă in perioada din mină si este de datoria noastră
venţii si studenţii anului V să nc indispensabilă unei bune pregătiri In încheiere a luat cuvintul tova­ sâ confirm ăm aşteptările lor. Acolo
vorbească despre preocupările lor de pe parcursul anilor de studii şi con­ practicii dc vară şi a continuat în răşul Elcart loau :
acum si din tim pul anilor de studii cadrul celei de proiect. In acest tim p — Peste puţină vreme vom absol­ unde vom fi repartizaţi, va trebui
in vederea absolvirii şi susţinerii diţionează în mare măsură calitatea am cules datele, am trecut la pre­ vi institutul şi vom pleca la locu­ să fim buni ingineri în care m in e rii1
Eu, de c-
ca lifică rii profesionale.
proiectului de diplomă. să poată avea toată încrederea.
xemplu, fac parte din cercul de cer­
— Incâ din prim ii ani de faculta­ cetare ştiin ţifică din cadrul catedrei
te — ne spune tovarăşul Elcart lonn, d? cercetări miniere şi în cadrul li­
absolvent a! facultăţii de mine. am nei lucrări tratez problema degază-
început pregătirea pentru absolvire. rii s tra tu rilo r de lignit din bazinul
Am căutat să-mi însuşesc atent ma­ Soiînga — Doiceşti, problemă pe
teria piedată. să consult temeinic ta ie doresc s-o studiez mai mult, în
m ate ‘Tulul bibliografic, să api otun- perspectivă, peniru a-mi întocmi pe
dez problemele teoretice in cadrul baza ei şi proiectul de diplomă.
practicii ia producţie. In discuţia noastră intervine tova­
— Pe lingă cele spu.se de colegul răşul Dânescu loan din anul V.
meu — ( onipletea/ă tovarăşul Du­ — Pentru noi sesiunea aceasta «a
reau Cuşti că. si cl absolvent — tre­ fost cea mai im portantă si cea mai
buie menţionat lapiul că la o bună grea dintre sesiunile susţinute pînă
pregătire profesională a contribuit în prezent. Acum am dat examene
şi „vvîmibirea creatoare a cunoştin­ numai la m aterii de specialitate
ţelor dobîndiie în tim pul a ctivită ţii deosebit de d ificile : Exploatări şi
in producţie desfăşurată înaintea in ­ Instalaţii miniere. Sesiunea a v e ri­
trări; în institut. Am realizat asllel ficat întreaga pregătire de pînă a-
o solidă argumentaţie ştiinţifică pen­ c:iim si a confirm at — prin răspun­
tru uncie probleme practic? întîlni- surile dale — pregătirea noastră te­
tc si cunoscute din munca în sub­ meinică.
teran.
Mai avem o singură sesiune pină
— Rentrn mine, care nu eram fa­ la susţinerea proiectelor dc diplomă
m iliarizat cu munca în subteran — si gîndurile noastre se îndreaptă că­
intervine tovarăşul Băduleseu Du­ tre im portantul eveniment care ne
m itru, anul V — practica prem er­ aşteaptă, absolvirea şi munca în E XA M E N IN LA130RATOR.