Page 14 - 1965-02

Pag, 2 Drumul socialismului Mr. 3142
v m n k W m W G B M « ■ m r m w m m m i

H î m ... \ T | | ^ M A Sk A A / /
âr\<Jjr\w . : u l s . U \ . i v i m r m m m î ^ l A m ■ kT | H
f
MAU

im ra

l • • •
VVKi
*>VV* ...prin tocarca şi prepararea co­
t o s » - ? S *1' cenilor ile porum b cu .soluţie dc
SFm ^îfe' 4 # ^ . ^ ţ l r melasă în concentraţie (Ic 2 la su­
tă se măreşte Riadul *lc v a lo rifi­
care a acestora dc la 10 la »0 la
sută ? I ii acelaşi tim p sporeşte si
® FIECARE Kq DE CARNE S-A OBTINUT PRIN CHELTUIREA A
valoarea hrănitoare a acestui nu­
NUMAI 4,6 U.N.. FATÂ DE 5,4 U N. PLANIFICATE. treţ. Astfel, prin prepararea cu
$ LA BAZA SUCCESELOR — FOLOSIREA PE SCARĂ LARGĂ meiasâ, din J00 kg. coceni rc/.uH/fl;
în plus II,li U.N. eu ajutorul că­
A FURAJELOR COMBINATE. rora sc pot obţine peste 10 litri
Q SUPERMUCLEELE SI VITAUROMUL-STIMULATORI Al CREŞ­ lapte. Im portant de cunoscut este
şi felul iu care sc face prepararea
TERII SfORULUI IN GREUTATE CU PÎNÂ LA 30 LA SUTĂ.
cocenilor. Uupâ ce sint tocaţi, co­
cenii se stropesc cu o soim io dc
melasă (2 leg.) dizolvata in 20 li­
Gospodăria de stat din Oiaşlîe a kg de furaj alcătuit pentru puicii tri apă, cantitate cit tare se tra ­
a in :! il u bogata expci vnţ..» iii i c* care au o "rentate de 25-50 kg con­ tează 100 leg coceni.
!H':V ..“Şl.* lir.iniiea porcilor puşi la ţine O.'Jâ U N . si 122 "r. A l). Pentru
;ir;:\isa i .Semnificative in an-sl sens a li folosite intr-o proporţie mai .. folosind 100 lonc dc c cu cui
sini ivziiitatelc dobinciile in (insul marc, nutreţurile concentrate sc n- preparaţi sc pot realiza economii
ajiu'ui precedent < nul pentru obţi­ ruiese pina !.i dimensiunea de 2,fi de couecntialc cchivnlind tu 0 to­
nerea unui kilogram de spor in mm Omogenizai va tuturor compo­ ne dc porumb boabe 7
Uivutate s-au cheltuit doar -4.!» nentelor furajului combinat se face
L’ ..\. la pan ii din eatî.unrki graşi şi după in ii ochii ei ea c a ntităţilor nec e­ ...100 tone coceni preparaţi asi­
‘1.7 l \ \ \ ia tineretul porcin. laţ.» c!c sare (conform procentului de parti­ gură 11G 000 unităţi n u tritive prin
5.4 L.N planii kale. Ce a slr.l la cipare) intr-un malaxor care are o folosirea căruia pulcm obţine 022
bir/.a obţinerii succeselor am intite? rapacitate de 1000 kg. Se trec e apoi bl. lapte? (Iii calcul se arc in vede
Cea mai mare atenţie au aun - la ambalarea produsului rezultat in re consumul mediu dc 1.2 U .V
dat-o consiliu! gospodărie». toţi lu­ sn» i dc hîrtie care nu "rentatea de pentru obţinerea unui litru dc
20-50 k". Pe ei se lipeşte o etic beta
cratorii. lu a n irii cu chibzuinţă a lapte)
p uicilor puşi la ingraşat. lai fabri­ nipriu/.ind dala fabricaţiei, deoarece
ca de furaje combinate se prepara siipernu»4ce!e au valabilitate doar
<7./LS. din Orăştie este o unitate profilată şi specializată pc fn-
nutreţuri penlru diverse spetii si piuă la luni. Se mai indică apoi grăşarca porcilor in flux continuu. Aici s-a cişligat o experienţă bogată
categorii de animale. La aicătuirc.» pe eticheta respectiva pentru ce spe­ in ce priveşte îugrăşarea porcilor. De la greutatea de 16 kg, purceii
compoziţiei furajelor si mai ales la rie si c alcgoiâe de animal este des­ sini preluaţi de la alte G.A.S., grupaţi in loturi după greutate şi bine
.stabilirea valorii im lriltv o se ţine tinat nutreţul respectiv Zilnic, în hrăniţi. HezuUatcle muncii atente de îngrijire şi hrănite se oglindesc
seama de pai tic u ta riL ilile de pro­ cadrul acesPei l'abriei se produc cile iu sutele de lotte de c a m e dc porc livrate anual. Dar, pe lingă îngri­ PEN TR U
ducţie a animalelor. Spre exem­ 100 tone de furaje combinate. Pen­ jire şi hrănire, un rol de scam ă H are şi asigurarea unor condiţii bune U \ I
plu, penlru şiroaiele Restante se lru aplicarea eu maxim um de efi­ de adăpostite. In acest scop penlru porcii puşi la îngrăşat au fost
prepara furaje combinate mai bo­ cienta economică a furajelor in hra­ construite adăposturi corespunzătoare in preajm a cărora s-au am enajat
gate in albumina. «are s.» permită na puicilor, am recurs la lotizarea padocuri.
dezvoltarea normală a produsilor. acestora. Astfel, în cadrul fermei a- IN I-'OTOGKAFIE: Aspect de la unul din padocuri. D E L A P
Aceste nutreţuri .sc compun din po­ vem 4 luturi organizate pc baza : n \ j
rum b care arc o participare de U0 .greutăţilor animalelor. Grupa f cu­
la sula. or/, ova/ sau m u/arc 2 In prinde tinerelul pus In îngrăşat care Ln gospodăria agricolă de stat din in p ie z 'iil. ralia medie zilnică pen­
sulă. furaje industriale (tarile de are o "rentate de Jlî-lîO kg. grupa a Alba Iul ia. pc lingă buna organizare tru fiecare din cele 115 vaci de
griu. şanţuri dc Iluarea-soarelui ele). ll-a d* la 20-50 kg. "rupă a IIl-n Cum este îngrijit a procesului de produc ţie, asigurarea lapte este alcatmta din 2 kg. ta iiţc,
14 !a suUi. făinuri de carne şi peşte de la 50-75 ke. iar ultim a categoric unor adăposturi corespunzătoare si
caic contribuie in proporţie de 4 la 1 aprind»' porcii care au o greutate 2 kg. şt uluci, 4 i;g. l in lucerna si 25
suta precum şi alte furaj.' N utreţu­ de 7.7-110 kg. Porcii din categoriile continua selecţie a celor mai bune kg. siloz. Aceasta ne-u permis ca
rile combinate pentru tineretul por­ auilntile primesc- zilnic ca lua ii.i ur­ exemplare ile vaci, se acordă o mare şi preţul de cost pe litru de lapte Â
cin mai conţin V ilnurom (cu com­ mătoarele cantităţi de furaj com bi­ O im portanţă alim entaţiei anim alelor realizat sa fie redus cu 0.11 lei. La
plex dc aureoriclina. vitamina U J_\ nat special penlru porcii de c ai ne. ceea ce a dus nu numai la creşte­ stabilirea necesarului de furaje sc
substanţe nzoloasc. grase si mine­ La categoria I se administrează rea producţiei de lapte dar şi la re­ are in vedere si cunoaşterea poten­
rale). care participă in proporţie de L I kg nutreţ combinat, pentru ca­ M em brii cooperativei agricole de ţin linei etnicii, Femelele rare pro- ducerea preţului de cosi pe unitatea ţialului productiv al fiecărei vaci
1 lvî» la 100 Iul furaje combinate tegoria a ll-a 1.5 kg, penlru cate­ producţie clin Apolclul de Sus, ra­ vin dc la vaci cu producţii ridicate de produs. Aici. producţia global.» Calculate pc grupe si categorii dc
goria a III-a 2,f> leg. iar pentru ca­ ele lapte, cîl si pc cap de vacă lii- taurine furajele asigurate în anul
Utilizarea vitaurom ului împreună ionul Sebeş, acorda o im portanţă şi cu pai tic u ia rila ii biologice valo­
cu nutreţurile concentrate stimulea­ tegoria a IV-a A kg. Haţin respectivă deosebită dezvoltării continue a'sec­ roase sc reţin penii n reproducţie, iajată a crescut in fiecare an. ln trecut au permis adm inistrarea în
ză creşterea tineretului porcin .şi sc împarte în trei tainuri din care torului zootehnie. Datorita acestui iar li rănirea lor se lace cu lapte aceasta direcţie, pe lingă alţi la»'lori, ra ţiile vacilor de lapte, a aproape tl q
arc nn elect pozitiv in profilaxia 2 sini umede si unul uscat Fura­ fapt, în pre/.eni, cooperativa deţine sm inunit pînă la virsia de 5 luni. un rol h o lu rilo r I a avui alim enta­ 2000 U.N. si peste 240 kg. A.D Asi­
îm bolnăvirilor gaslio-inleslinaie şi jele pentru tainul uscat se dau în 418 bovine clin care 171* vaci si ju­ ţia lot mai buna care se asigură gurarea unei baze furajere bogate
pulmonare. Produsul u tili/.it in hra­ hrănitoarele automate de unde se n im i geMante. In vederea obţinerii Tineretul mase ol este* reţinut pen­ taurinelor. G rafici;! producţiei a in- in elemente n utritive, a permis în­
na purceilor duce îa realizarea unui pot folosi in lot censul zilei. In ve­ unui tineret taurin viguros sc urmă­ lru ingraşat. In medic, h aceasta dreptat atenţia în g rijito rilo r toi mai g rijito rilo r noştri să administreze
spor in greutate de la suta. mai derea Ii i .m irii corespunzătoare a reşte îndeaproape rea li /.arca întoc­ virsta fiecare animal primeşte z il­ ni i il i spre administ rai cu in hrana in hrana vacilor ra ţii variate şi c-
rhilib ra to , linînd seama totdeauna
ales l.i tineretul rămas în urma cu porc ilo r s-au fix a t orc, potrivite de mai a planului dc moină şi Luări. nic cîle U litri de lapte. Hrăni rea anim alelor a acelor furaje care au ai îl dc nec esarul penlru întreţinere jn
creşterea. El este folosit in amestec adm inistrare a tainului umed. Dc Tehnicianul insam itiţător, Andrei «ii con» entrate începe de la v irsta p: o p rie la l. :i de a corecta mereu a-
u i nutreţurile concentrate după ce pildă, prim ul tain osie dat la ora K ir, mani festă multă preocupare in de 14 zile eîud ele obicei viţeii se (»'M grafic cit si p: eţul do cast pc cil şi de necesarul penlru produc­ r
în prealabil sc prepara Pe lingă 8. iar al doilea In ora 17, Proccdwid această direcţie. De multe ori cinci învaţă să consume acesle nutreţuri. ’ ili u do lapte. In u ltim ii doi ani ţie. Aceste ra ţii se calculează perio­
aceste componente, in alcătuirea fu ­ in acest lei. porcii consumă inte­ vacile nu ramîn g&sltmlc se lacc Ln tineretul bovin care depăşeşte producţia de lapte pe cap de vaca dic in raport cu greutatea corporalii ÎUU
rajelor combinate mai intră siip-'T- gral tonte nutreţurile pc care le virsta de 4 luni, în perioada de Ma- furajam şi preţul de cost au rv u- a fiecărei vaci si cu producţia obli
nucleele specul ic e pentru diferite primesc lapt ce duce la valorifica­ masajul mezin în mderca intensi­ bulaţie se administ! caza c ile 2 kg. hini aşa dup.» cum reiese si din gi.i- nulă. In tim pii! gestafîei. penlru fie ­
categorii de porci. Astfel, in compo­ rea bumi a hranei si la realizarea fică rii tradusului genihil. Acest ln- fin de leguminoase, 4 kg. sucu­ lieolc alăturate. care vacă se asigură un supliment
ziţia supernurleului penlru purei de sporului în greutate planificai rru se iniîm pla de obicei la tine­ lente si 1 kg. de ((incinerate. Aces­ La noi, problema alim entaţiei ra­ ele .substanţe nutritive, mai ales ln
i-.irne intra vitam inele /\. I) 2. It 1. La baza rezultatelor obţinute în retul leinel cate este dat pentru p ri­ te nutreţuri asigură o bună creştere ţionale a vacilor dc lapte începe in ultim a treime a gesmţiei (2-3 luni)... 1953 106
I’P, H 12 si o serie dc înicroelemenle cursul anului precedent, pe lingă ma oară la reproducţie. Să vedem şi dezvoltare a tinerelului bovin
fiecare an o dată cu întocmirea ba­
printre care zincul, cobailul. iodul, hrânicea . corespunzătoare a anima­ insă cum sc face îngrijirea noilor • oca ce lace ca In * îr.sta de un an lanţei furajere sau mai bine-zix o Tn acest an, datorită m ăsurilor
fierul si altele. Preparatul conţine lelor. organizarea muncii a avut un produşi obţinuţi. In prim ele zile luate pentru asigurarea unor canti- rPRODUCŢIA DE
în proporţiile potrivite toate v'îtann- rol deosebit. As (Tel.1 ’ In fiecare lot după lătnre. viţeîi sc alăptează na fiecare exemplar .Să ajuiYgy la greu­ data cu Stabilirea corelaţiei dintre taii mai m ari de concentrate, struc­
m
nelc si microetamenlele care in lu- cta cile 200 porci am asigurat un în­ lo ia l pentru a beneficia de colos- tatea dc 250-200 kg. Datorită preo­ sarcinile de produc ţie s; asigurarea tura furajelor se va îm bunătăţi sim ­ R fi PE CAP DE
ra j-.de simple ce se administrează in g rijito r care poate asigura buna în­ u til care este* bogat in aniico'pi şi cupării manifestate de către consi­ necesarului de furaje. Consiliul gos­ ţi iui ceea cc ne va perm ite să ob­
hrana porc ilo r nu se găsesc l ’rin n- treţinere a efectivului avut în p ri­ stimulează creşterea şi dezvoltarea liul de (m iila re ic al cooperativei a- podăriei noastre ştie că având In ţinem o producţie medie ile lapte L VACA FURAJATĂ'
lili/.area supernucieelor se contribuie mi re. organismului. Aceasta durează o gricole in vederea bunei în g rijiri a dispoziţie cantităţi corespunzătoare pe ran de vacă furajată dc cel pu­
in mod evident In stimularea creş­ In prezent, în cadrul îngrăsâto- perioadă de 21 de zile. Se ticee apoi tineretului taurin s-au obţinut re­ de furaje şi de bună calitate are ţin 2.500 litri.
terii animalelor. La fiecare 100 kg riei avem peste 14.008 porci cmc la alăptarea cu lapte natural prin zultate bune. Astfel, în cursul anu­ posibilitate să hrănească raţional Nu se poate frece cu vederea nici
lenaj combinat sc mai ailauga cute cresc în bune c.ondlţium In vederea interm ediul biberonului. A vantajul lui precedent s-au livra t 70 cape­ animalele, pe baza de ra ţii compîe faptul ca orice calcul în legătură cu
nn kilogram carbonat dc calciu 1 obţinerii unor rezultate din ce in ce acestei metode consta in faptul că te de tineret bovin, realizîndu-se ve­ te si echilibrate. Practica a dovedit stabilirea ra ţiilo r furajere este cu­
kg lăină dc oase şi 0,6 kg de sare mai bune de pe urma creşterii por­ se ponte urm ări producţia de lapte n ituri in valoare de 1211.000 Ici. <a cele mai bune rezultate se ob­ noscut a ţii de brigadierul zootehnic
La realizarea compoziţiei fu rajului cilor. care să ducă la mărirea gra­ pe care o realizează vacile şi se dan Succesele dobîndite in cadrul co­ ţin atunci cinci ra ţiile se întocmesc cil si dc în g rijito ri. Aceasta este si
combinat se ţine seama de stabili­ dului de rentabilitate a unităţii noa­ viţe ilor cantităţile necesare care să operativei agricole de producţie din periodic, ţinîndu-se seama de futa- o urm are fireasca a faptului că toţi
rea unui echilibru între l \ \ \ si A h stre. consiliul .gospodări»**! va acorda permită liră ni rea lor corespunzătoa­ Apolclul ile Su.s sc (latinesc în bună coi ce lucrează in sectorul zootehnic
Totodată, sc urmăreşte o participare o deosebită im portanţă lu a n irii ani­ re. De la v îrsta de A sâpi.îm ini si parte st rîdic'ării continue a nive­ jeie existente in gospodărie si dc urmează si cursurile invăţăm intului
corespunzătoare a cantităţii dc al- malelor şi in viilor. piuă la două luni alăptarea viţe ilo r lului de cunoştinţe al în g rijito rilo r castul lor, ile conţinutul accstoia în agrozootehnic. < ? » *
bumină digeslibila la un kg dc nu­ In". IL IK ITO HZ A se realizează în cadrul a cinci tai­ rare sini toţi cuprinşi în învăţăm in- unităţi nutritive, albumină digesti- Sporirea continuă a producţiei de
treţ combinat. Spre exemplu, un director nuri. De la 2 luni se trece la selec- uil agrozootehnic de masă. In faţa bi lă, vitam ine şî săruri minerale. lapte este si rezultatul îm bunătăţirii A '
acestora, p o trivii program ului, se In lima decembrie a anului trecut, •structurii fu ra jelor din punct de
fac expuneri tcoreiice si demonstra­ vedere proteic, cît si al pregătirii
ţii practice privind îngrijirea si lirâ- de pildă, am folosii raţii foniMo va­ acestor furaje. Asii el, alături de l i ­
n i rea tinerelului bovin, alraiuirea riate rare au cuprins pînă la 14 ca­
in tim pul iernii,
nuri concentrate,
ra ţiilo r, m ih vţu rile ce se folosesc; tegorii de furaje. Acest lucru a la­ v.vcîle consumă sî cantităţi mari de n n * ? !
% în hrana viţeilor ctc. Drept rezultat, cul posibil ca producţia medie zil­ porumb siloz, l.iîţei de slcclă ele.
îngri jirea linei olului taurin se lac e
mai bine, de la o zi la alta. Aceasta nică de lapte pc cap de vacă fura­ Haţiile sc întocmesc ţinhulu-sc sea­ i
jată sa ajungă acum la U.7 litri, ma ca furajele (grosierele) să se f i /
va perm ite obţinerea unor rezulta­ poată folosi cit mai bine.
fală dc 8,5 litri cîl a fosi iu anul
te bune la ferma de tinerel ceea Practica a dovedit că furajele gro­ I
trecut şi cu un procent de grăsime i__
ce va duce Ia continua dezvoltate siere. bine preparate, asigură to t­
de 2,7. Im portant de am intit ş» fap­
economica a cooperativei agricole de deauna nn consum mai complet şi
tul cit la noî se urmăreşte alcătuirea
producţie. o eficienţă sporita a furajelor mai 1963 1964
unor raţii cît mai economice care să
m c o l .'U: n u n \ valoroase, mai ales a furajelor con­
medic la ci teu inscripţia veteri­ contribuie ki c restei va producţiei şi centrate.
nară Miei curca, raionul Sebeş reducerea preţului de cast. Astfel, PREŢUL DE COST
Folosirea furajelor variate .stimu­
PE LITRU P E |
lează pofta de m în ia ii', jar întocm i­
rea unor tainuri mici contribuie la
De ce s-a renunţat economisirea furajelor deoarece va­
cile le consumă in întregime. Nu
trebuie trecut cu vederea nici fap­
.a prepararea coceni tul că toţi în g rijito rii m ulgători des- L I l r \
faşoară o muncă susţinuta a ţii pen­ I v n
9 '
In fiecare an cooperativa agricolă acum. consiliul de conducere iui s-a tru sporirea producţiei r it si pen­
de producţie din Şibot. raionul O- hotărîl sa rovina la metoda prepa­ lru un regim sever ile economii la I
rastie. cultivă suprafeţe întinse cu rării cocenilor prin tocr.re si s.ua-
porumb, I loai ea-soaivhii, c artoli. si murnrc deşi ac castă metodă si-a do­ furaje. De asemenea, aproape lunar, t,
d ilerite plante cerealiere de la care. vedit eficienţa economică. Ca tu ­ consiliul gospodăriei analizează în 1 '4
pe lingă produsul principal, se ob­ rnare. in prezent, raţia medie z iln i­ cc măsura sc realizează producţia
ţin o serie de produse secundare ca ca pentru fiecare vacă furajată cu­
La cooperativa agricolă dc producţie din Deva se foloseşte cu succes m etoda tocării cocenilor şi a d ­ pleavă, paie, coceni, frunze şi co- prinde numai 2 kg de lin — lu ­ ile lapte, consumul ile furaje, chel­
m inistrarea acestora în hrana an im alelor în. stare preparată. Acexf lucru a dus nn tiumai la un consum mai lete de sfeclă etc. Preparate cu mc cerna. 18 kg siloz si 1 kg urui.ilă tuielile care sc fac cu întreţinerea
deplin al cocenilor si la înmulţirea unităţilor nutritive in codrul jteecirei rafii dar şi la creşterea conti­ las,», uree sau saramură, ac este pro­ asigui indu-se astfel doar G,7G uni­ vacilor ş» altele. I’ rocedînd astfel, ca
nuă a producţiei de lapte duse secundare pot constitui un bun tăţi nutritive şi 512 "rame album i­ a reuşit s.» întărească disciplina de
IN F O T O G R A F IE : un aspect din timpul tocării cocenilor in v ed erea saramurării lor. furaj pentru hrana anim alelor in na digeslibilă. Aşadar, prin e lim i­ D j i 3
perioada de slabulaţie. narea cocenilor preparaţi din hrana plan si răspunderea pentru înfăp­ r 1 A1
Folosind metoda pregătirii acestor vacilor de lapte se pierde zilnic la tuirea indica ţiilor date, să determ i­ ‘V
din
fiecare raţie aproape o unitate nu­
nutreţuri, cooperativa agricol.»
ne pe fiecare brigadier şi în g riji­
Nutreţurile — judicios folos Şibot a obţinut in anii trecuţi re­ tritivă Acest lucru a influenţat ne­ tor ca periodic să urmărească nu ‘t i
zultate bune pe linia creşterii pru-
gativ asupra producţiei dc lapte.
clucţici de lapte, a sporului in greu­ Asa stind lucrurile esle necesar ca numai realizarea şi depăşirea pro
TI răni rea chibzuită a animalelor 2,77 gr Al). Se constală deci că ra­ consiliul de conducere al coope­ tate al anim alelor şi reducerea pre­ la cooperativa agricolă de producţie diicţici planificate ci şt consumurile
presupune alcătuirea în mod ş tiin ţi­ portul de participare a l TN si A l) rativei trebuie să-şi îndrepte aten­ ţului dc cost. In toamna anului tic ­ din Şibot s.» se revină deîndat.» la de lurajc.
fic a unor raţii echilibrate in p rin­ iui osie echilibrat. La toate acestea ţia mai m ult în direcţia Inam ni n it. cînd animalele au intrat în metoda adm inistrării cocenilor in V litC H L M A TEI
cipii nutritive. De considerentul î1* se mai aclauga apoi si faptul că I n t ­ chibzuite a vacilor. slabulaţie, aici s-a luai liotărîiea ca Ioana anim alelor numai în stare inginer şef
m in tit <i căutat sa ţină seama si uirea vacilor de lapte nu se lace LŞi la cooperativa agricolă dc pro­ toţi cocenii să fie adm inistraţi in preparata. la G.A.S Alba
consiliul de conducere al cooperati­ diiV ivnţiat. in funcţie de potenţialul* duc ţie dm V inţnl de .lus s-au obţi­ hrana anim alelor numai în stare
vei agricole dc producţie clin )V- produc tiv al fiecăreia, deşi exista nut reali/.iiri nec orespu uză luat e pe preparată. Toca rea Im s-a făcut d i­
treşti. raionul Sebeş Acest luciu nu posibilii.Ci D inlr-o discuţie avuta linia lin a ja rii animalelor. Tov*. Potn- rect din lan, cu ajutorul unei com­
s-a realizat insă conform cerinţelor u i Iov Hali l ’avel. inginerul agro­ p iliu Di» ii. inginerul agronom al bine ile siloz. S-a reuşit astfel ca Cele arătate iu articolele ele faţă evidenţiază pre- ţelor. Tn primul rînd sc cerc întocmirea unor raţii echi­
zootehnic e. Sa v edem despre ce este nom al u n it.ilii — am reţinut faptul unităţii i espc tiv »*. inc ere a sa m oti­ circa î)0 toile de coceni tocaţi, ad­ ocuparea m ajorităţii unităţilor agricole socialiste pen- librate şi respectarea cu stricteţe a programului dc
vorba. /Viei. raţiile pentru animale c a la I ianuarie existau in stoc 221 tune veze aceasta stare de lucruri ca m inistraţi în hrana vacilor de lapte Im asigurarea nnei baze hirajere corespunzătoare şi grajd, kaţiiţe vor puica ti mult mai boqalc in U.N. si
nu se întocmesc periodic, in I»ine­ lin. 225 tone siloz. 815 tone grosiere. urmure a lipsei unor furaje. Trebuie şi n tineretului bovin cu saramură măsurile luale in vederea gospodăririi cu chibzuinţă A.D dacă în ţoale unităţile se va Ircce cu holărîrc
ţii* dc stocurile si sortimentele dc 275 tone de suculente. 45 tone con- prec izat insă, ca piuă la dala dc 20 dc 2 la sută. şi la ovine eu sara­ a nutreţurilor. la administrarea cocenilor in hrana animalelor, numai
furaje existente. Spre exemplu, in ( entrate ele Vani iţ ind c antităţile ianuarie a.c . nu s-au folosit in hra­ mură de 1 la sută. să ducă la ec ono­ îa stare preparată. Pentru aceasta există condiţii. Ne
luna ianuarie a.c., în raţia lip. în­ cic fu ra j' existente la intrarea ani­ na vacilor de lapte si a tinerelului misirea unor furaje valoroase. Pre­ Tculo accslea au iiiîliicn ţa l pozitiv asupra creşterii referim in primul rind la locătonle mecanice, came
tocmită pentru vacile de lapte erau malelor m perioada de slabulaţie se nutreţul ile concentrate deşi existau paraţi cu grijă aceşti coceni au fost producţiei dc carne, lapte, lină ele. precum şi asupra
cuprinşi dovlovii, nutreţ care deja constata că piuă la I ianuarie a r. in stoc însemnate cantităţi. Coope­ consumaţi aproape in întregime. reducerii continue a preţului dc cosi. Se observă ins»» rele dc furajare, sărurile penlru preparare ele. Iu
ei a consumat. Se mai poale vorbi s-au făcut consumuri mici. Condu­ rativa dispune apoi de coc eni de po­ O dată cu începerea noului an că pe lingă cooperativele agricole din Vinţnl dc Jos. accaslă direcţie esle necesar ea şi consiliile agricole
atunci de o raţie chibzuita 7 l*e lin ­ cerea (im perativei a mers pe lîmn rumb pe care nn i-a preparat ins,» însă. conducerea acestei un:lăţi Şibot şi Petrc.ş'li, mai silit şi oile unităţi agricole, mai
gă deficienţa a n rn lila nu se urm ă­ economisirilor. Acesta e nn lucru bun. pentru a Ic îm bunătăţi gradul de (preşedinte Iov. Vasile Viorel. ing. raionale şi orăşeneşti, sub îndrumarea organizaţiilor
reşte în suficienţă măsura alcătuirea Dar. nu trebuia să se neglijeze hr.i- cligi'slibilitnte. l-a au fost lăsaţi pe tov D um itru Lupii) a renunţai eu ates in raioanele Haţeg. Ilia şi Brad unde nu se acordă dc partid, să acorde mai mult sprijin unităţilor agricole
m ior ra ţii echilibrate io principii nirea diferenţiata a vacilor de lapte cimp şi de aici folos]li !a discreţie prea mare uşurinţă la administrarea atenţia cuvenită gospodăririi furajelor. Ca urmare, se în întocmirea mior raţii corespunzătoare, ştiinţific al­
nutritiv e Bunăoară, penlru v ac ile si respectiv alcaluiivn unor rxţ i i de către ovine. C hiar tov. Dicti a- cocenilor in stare preparată. Coo­ face multă risipă de nutreţuri din care (aură şî pro
de lapte s-a întocmit o raţie care echilibrate V o i junsuri!»* s-rmiinhile precia că pe aceasta cale s-au pier­ perativa agricola dispune de o c cm- (hac ţiilc realizate sini sub niv elul posibilităţilor. Se cătuita. Pc lingă alic măsuri, prepararea nutreţurilor
c uprinde : â kg lin u ri, lă kg siloz, s au oglindit în re/.ultalele obţinute dut 100 tone de coceni. Dacă exista bină pentru siloz (cu ajutorul că­ impune luarea celor mai eficiente măsuri penlru ca gospodărirea şi administrarea lor iu chibzuinţă va duce
10 kg dovlcci. O.ă kg ţările şi 0.05 in cursul anuiuî precedent la pro­ reia ar putea continua tocarca co­
kg calciu furajer. Calculind valoa­ ducţia de lapte pe cap de vac ă fu ra ­ mai multă preocupare, toate aceste cenilor). cît şi de un număr de trei prinlr-o lurajarc raţională producţia ile lapte şi carne la sporirea conţinu.» a producţiilor dc origină ani­
rea n u tritivă a furajelor respective jată care a lost mai mică decit rea deficienţe puteau fi înlăturate din camere de furajare unde aceşti co­ să fie şi in perioada dc slabulaţie la ntvelui cerin­ malieră.
rezultă că ele conţin 7,81 U.N. şi planificată eu 204 litri. Iată de ce vreme. ceni pot fi preparaţi. Dar, nici pînă