Page 3 - 1965-03
P. 3

NR.  3163                                                                                              Drumul  socialismului'                                                                                                         Pag.  3



          DTN  EXPERIENŢA                                                         ORGANIZA DE                     Control  eficient,

          ÎN  CONDUCEREA  ECONOMIEI



           Obiectivul  principal  — îndeplinirea                                                                  pe  faze de  operaţiuni

                                                                                                                   Calitatea  producţiei   e  o  -noţiune   p rin tr-u n   rebord  neuniform .  Tot  în
                                                                                                                  complexă,   lua  nu  poale  fi  p rivită    blocurile  A  1  şi  B  1,  în  ju r u l  piese­
                                                                               xecutnte,  să   asigure   documentaţia   fragmentai  pe   etape,   oricare  ar  fi   lor  de  curăţare  de  la  conductele  do
           sarcinilor  de  producţie                                           gătească  locuri le  de  muncă  în  aşa   procesul  de  producţie.  Calitatea  nu   scurgere,  s-a  efectuat  un  finisaj  ne­
                                                                               tehnică,  materiale,  scule  şi  să  pre­
                                                                                                                  se  realizeoză  doar  în  stadiul  final  de
                                                                                                                                                    corespunzător,  cu  m uchii  strîm be  şi
                                                                               fel  îneît  m in e rii  şi  ceilalţi  m uncitori   execuţie  al  unui  b lo c ;  bazele  ei  se   ştirbite.  Se  cunosc  de  Ia  o  poştă,
                                                                               să  lucreze  cu  m axim um   de  randa­  pun  încă  de  la  temelie.  In  articolul   cum  zicea  un  zidar,  locurile  pe  unde
            înd eplinirea  planului  de  producţie   Nicolae  Vasiu,  Ruda,  secretar  Gheor-   ment.             de  faţă  ne  vom  referi  la  calitatea   au  trecut  instalatorii.  Reparaţia  la
           Ja  toii  in dicatorii  prin  realizarea  u-   ghe  Lupea  şi  altele.  Aicî,  realizări­  Motărîrea  conferinţei  organizaţiei   u cră rilo r  executate  pînă  acum  pe   faianţa  cioplită  pentru  montarea  o-
           nei  producţii  ritm ice  şi  de  bună  ca­  le  frumoase  obţinute  în  anul  trecut   raionale  de  partid  Brad  pune  în  faţa   şantierul  de  locuinţe  din  zon«a  Gojdu   biectelor  sanitare  a  fost  făcută  cu
           litate,  constituie  o  problemă  p rin ­  au  continuat  şi  în  prim a  lună  ce  s-a   com uniştilor,  tu tu ro r  oam enilor  m u n ­  a  oraşului  Deva.  ipsos  în  loc  de  ciment  alb,  ceea  ce
          cipală  a  întregii  munci  de  partid.   scurs  din  acest  an.  O rganizaţiile  de   cii  de  la  Exploatarea  m inieră  Bar/.a   In  acest  an,  constructorii  şi-au  în­  dă  în  p rim u l  rînd  un  aspect  neplă­
          'Ţ}a  indicaţia  com itetului  de  partid   bază  am intite,  annlizînd  periodic  ac­  sarcina  de  a  se  ocupa  mai  m u lt  de   ceput  activitatea  în  condiţii  m ult  mai   cut.  In  unele  apartam ente  din  ace­
           de  la  E.  M  .Barza,  organizaţiile  de   tivitatea  sectoarelor  si  elaborind  ho-   buna  gospodărire  a  m ijloacelor  a-   bune  ca  altădată,  atît  sub  raport  ca­  leaşi  blocuri  se  observă  şi  o  denive­
           bază  analizează  în  adunările  gene­  tâ rîri  concrete,  legale  de  procesul   locate  producţiei,  cu  alte  cuvinte  de   lita tiv,  cit  şi  cantitativ.  Din  in iţia ­  lare  între  pardoselile  de  mozaic  şi
           rale  probleme  m ajore  ale  producţiei   tehnologic,  au  făcut  ca  în  fro n tu ri­  a  încadra  producţia  in  preţul  de  cost   tiva  conslructorilor,  în  blocul  A  1  s-a   cele   de   parchet.   In   bucătării,
                                             le  de  lucru  asistenţa  tehnică  din   planificat.                                                   pe  alocuri,  uşiţele  de  la  coşuri  sînt
           ca:  îndeplinirea  plan ulu i  la  toţi  in ­                                                          executat  mozaic  în  modele  in te re­
                                                                                 Pentru  aceasta,  în  fiecare  secţie
           dicatorii.  calitatea  m inereului  şi  a   partea  m a iştrilo r  să  fie  tot  mai  sim ­  sau  sector  şi  chiar  la  nivelul  exploa­  sante,  s-au   m odificat  balustradele   montate  strîmb.  avînd  un  finisaj  ne­
           lu c ră rilo r  executate,  reducerea  con­  ţită.                                                     la  casele  scărilor,  m ajorîndu-se  spa­  g lije n t  în  ju ru l  lor.  De  altfel,  ase­
           su m u rilo r  specifice   la   principalele   M ajoritatea   echipelor  din  subte­  tării  sînt  organizate  comisii  pentru   ţiu l  podestelor.   Tot  in  blocul  A  1   menea  „m ă ru n ţiş u ri''  se  înlîlnesc  des­
           materiale  eic.  Cu  ocazia  acestor  a-   ran,  p rim in d   a ju to ru l  concret   a!   descoperirea  şi  valorificarea  rezer­  parchetul  a  fost  m ontat  variat,  în   tul  de  frecvent  la  lu crările  efectua­
                                             m a iştrilo r  şi  tehnicienilor,  ou  folo­  velor  interne,  care  cuprind  cadre
           nalize,  com uniştii  scot  în  evidenţă                                                               sistem  şah,  spic  etc.          te  pînă  acum.  Situaţia  aceasta  ni  se
           nu  numai  realizările  obţinute  ci  si   sit  cu  mai  m u lt  curaj  metodele  a-   valoroase  de  ingineri,  m aiştri  şi  m i­  Supărător  este  faptul  că  nu  toate   pare  greu  de  ju stifica t  pe  m o tiv  eă
                                             vansate  de  muncă  ca:  puşcarea  se­  neri  fruntaşi  în  întrecerea  socialis­                      la  g ru p u l  de  şantiere  din  Deva  exis­
           deficienţele  existente,  care  frînează                                                               operaţiunile  sînt  efectuate  conform
           bunul  mers  al  producţiei.      lectivă.   podirea  corespunzătoare  a   tă,  oameni  cu  o  bogată  experienţă  şi   no rm ativelor  tehnice  în  vigoare.  Să   tă  un  controlor  de  calitate.  Ne  în tre ­
                                             vetrelor  de  abataj,  cxtinzînd  in  ace­  pregătire  profesională.   Din  păcate   po rnim   de  l«a  fundaţii.  Se  observă   băm  ee  face  tov.  Fabriţius  Di un or  ?
             Analizele  făcute  au  fost  întotdea­  laşi  tim p   in iţia tive le   valoroase  care   insă,  unele  din  acestea  duc  o  acti­
                                                                                                                  că  săpătura  ş a n ţu rilo r  s-a  efectuat
           una  urmate  de  măsuri,  care.  rea li­  în  cadrul  exploatării  s-au  dovedit   vitate  sporadică,  fără  un  plan  de   cu  taluzuri   slrîmbc.   Din  lipsă  de   De  ce  tolerează  astfel  de  abateri  ?
           zate,  au  dus  la  îm bunătăţirea  plan i­                                                                                              Probabil  ni  se  va  răspunde  că  a  în­
                                             deosebit  de  eficiente.  Tonte  aces­  muncă  bine  stabilit.  De  aceea,  şi   s p rijin ire ,  la  blocul  C7  păm întul  din
           ficării  muncii,  la  o  mai  bună  orga­  tea  au  dus  la  îndeplinirea  planului   aportul  lor  este  sub  nivelul  posibi­          tocmit  note  de  constatare,  rapoarte,
           nizare  şi  aprovizionare  a  fro n tu ri­                                                             taluz  a  căzut  peste  talpa  fundaţiei   referate  şi  alte  scripte.  Dar,  numai
                                             de  m ineru  şi  metal,  la  sporirea  pro­  lită ţilo r.            turnată  anterior.  La  acelaşi  bloc,  pe
           lor  de  lucru.  M ăsurile  tehnico-orga-   d u c tiv ită ţii  muncii.  O rganizaţiile  de  partid  au  datoria   tronsonul  1,  la  centura   de   lasare   atît  nu  e  suficient.  Pe  şantier  e  ne­
           nizatorire  adoptate  de  organizaţiile                              să  ia  măsuri  ca  aceste  comisii  să  se                         cesară  mai  des  prezenţa  acestuia  pe
           de  partid  au  fast  urm ate  în  acelaşi   A r  fi  însă  greşit  să  se  considere   întrunească   lunar,  sâ  activeze   pe   s-au  m ontat  num ai  a rm ă tu ri  lo ng i­  flu x u l  tehnologic,  să  evite  chiar  el
           tim p  şi  de  o  muncă  politică  de  masă   că  dacă  colectivul  exploatării  se  în ­  baza  unui  plan  care  să  cuprindă  a-   tudinale  fără  etrieri,  contrar  no rm a­  abaterile  de  la  disciplina  tehnolo­
                                             cadrează  în  sarcinile  de  plan  nu  ar                            tive lo r  prevăzute.  Un  lucru  des  con­  gică  de  execuţie.  De  altfel,  în  ega­
           eficientă.                                                           naliza  d ife rite lo r  aspecte  ale  proce­
                                             mai  fi  nim ic  de  făcut.  D im potrivă,                           statat  pe  şantier  este  şi  acela  că   lă  măsură,  d«acâ  nu  mai  m ult,  se  fac
             La  indicaţia  com itetului  dc  partid,   in  faţa  organ izaţiilor  de  partid  se   sului  de  producţie  din  care  să  re­  peste  hidroizolaţia  orizontală  a  fun­  vinovaţi  şi  m aiştrii  coordonatori  de
           organizaţiile  de  bază  din  cadrul  sec­  ridică  probleme  deosebit  de  im p or­  zulte  propuneri   valoroase  cu  p r i­  d a ţiilo r  (s-a  observat  îndeosebi  la   lucrări.  S itua ţiile  semnalate  in  pre­
           toarelor  productive  s-au  în g rijit  ca   tante.  In  prim ul  rînd  trebuie  luptat   vire  la  creşterea  p ro d u ctivită ţii  m u n ­  blocul  C 7)  se  circulă  cu  roabele  de   zentul  articol  nu  sînt  deloc  in  m ă ­
           în  fiecare  echipă  sau  brigadă  să  Iu-                           cii,  îm bunătăţirea  calităţii  m inereu­
                                             pentru  continua  îm bun ătăţire  a  ca­                             beton,  fără  ca  hidroizolaţia  să  fie   sură  să  con firm e  prezenţa  m a iştrilo r
          •  creze  cel  puţin  unul  sau  doi  m em bri   lită ţii  m inereului  extras,  pentru  m en­  lui,  reducerea  consum urilor  specifi­  protejată.  în  m ijlocu l  echipelor,  nu  indică  de­  S Ir ungarul  Sulîcr  Rudolf,  do  la  Fabrica  chimică  din  Orăşlle,  îşi  rea­
           de  partid.  Spre  deosebire  de  anii   ţinerea  ritm u lu i  producţiei  la  nive­  ce,  utilizarea  raţională  a  m aşinilor   Trecînd  în  revistă  şi  celelalte  o-   loc  că  din  partea  lor  se  asigură  o   lizează  lună  de  lună  sarcinile  de  plan,  execută  lucrări  de  bună  calitate.
                                                                                                                                                                                            IN   FOTO GR AFIE:  Strungarul  Sutlcr  Rudolf,  împreună  cu  tehnicianul
           precedenţi,  acum   întrecerea  socia­  lul  sarcinilor  stabilite.  Trebuie  ac­  etc.                biective  aflare  în  execuţie,  am  avut   asistenţă  tehnică  corespunzătoare.  Irlnca  Nicolae  şi  cu  maistrul  David   Gheorghe,  veriîică  calitatea  unei
           listă  este  mai  bine  organizată,  an­  ţionat  apoi  cu  mai  m ultă  insistenţă   Unele  deficienţe  se  manifestă  şi   prilejul  să  constatăm  anumite  defec­         piese  strunjile,                                              -
           gajamentele  luate  în  adunările  de   asupra   descoperirii  şi   v a lo rifică rii   pe  linia  introducerii  tehnicii  noi  şi   ţiu n i  şi  la  efectuarea  zid ăriilo r.  La   Exisiă  în  planul  M.T.O.  ai  T ru s tu ­
           dezbatere  a  cifrelor  de  plan  sini   rezervelor  interne  de  la  fiecare  loc   a  extin de rii  metodelor   de   înaltă   blocul  C 1  s-au  zid it  cărăm izi  ce   lui  regional  o  măsură  chibzuită,  cu
                                                                                                                                                     caracter  permanent,  ce  trebuie  a p li­
           mai  concrete,  mai  mobilizatoare.  Toi   de  muncă.                productivitate  cum  sînt:  exploatarea   prezentau  urme  de  zăpadă  şi  gheaţă.   cată  pe  fiecare  şantier:  o  dală  pe  săp-
           mai  m ulte  echipe  şi  brigăzi  depun   O  atenţie  mai  mare  trebuie  să  a-   pr.n  înmagazinarea  m inereului,  me­  Z idă ria  prezintă   rosturi   orizontale   tămînă  să  se  efectueze  cu  exigenţă  Pentru  lam inoare
           efo rtu ri  susţinute,  reuşind  astfel  să   corde  organizaţiile  de  bază  folosirii   toda  de  exploatare  cu  front  lung,   mai  m ari  de  un  centim etru  şi  rosturi   sporită  un  control  de  calitate  la  toa­
                                                                                                                                                                                                acesta  !a
                                                                                                                                                                                                          turnătoria  I  a
                                                                                                                                                                                         A n u l
           se  ridice  la  nivelul  celor  evidenţia­  din  plin  a  tim p u lu i  efectiv  de  lu ­  extinderea  petTorajului  umed   etc.   verticale  neum plute  cu  m ortar.   La   te  obiectivele  aflate  în  construcţie.   U.  V.  Călan  a  început  turnarea  cu   te  se  turna  cu  crusiă  semidurâ).
           te.  Bine  muncesc  în  această  dire c­  cru.  O rganizaţiile  de  partid  trebuie   In  viitor,  asupra  acestor  probleme,   blocul  D 6,  unde  a  lucrat  echipa  con­  Din  păcate  acest  lucru  încă  nu  se   In  secţie  se  mai  aplică  din  acest
           ţie  organizaţiile  de  bază  de  la  sec­  să  se  ocupe  in  prim u l  rînd  de  buna   organizaţiile  de  partid  trebuie  să-şî   dusă  de  Iosif  Tamaş,  acestea  au  va­  face.  Iată  de  fapt  încă  o  explicaţie   lontă  nodulară  a  etajelor  de  la m i­  an  pe  scară  tot  mai  largă  form area
           toarele:  V  Valea  M o rii,  secretar  Do­  organizare  a  procesului  de  produc­  concentreze  mai  m ult  atenţia.  riat  între  2-3,5  cm.  Deşi  afară  era           nor  pentru  C.  S.  Hunedoara.  Acest   în  amestec  în tă rit  cu  b io xid   de  ca r­
                                                                                                                                                     de  ce  şantierul  din  Gojdu  a  rămas   procedeu  face  posibilă  înlocuirea  e-
           rin   Buliga,  IV  Valea  M o rii,  secretar   ţie.  m aiştrii  să  stabilească  cu  o  zi             frig,  zid a rii  de  Ia  blocul  C  1  utilizau   pînă  acum  trib u ta r  la  acest  im p o r­        bon.  Procedeul   perm ite   reducerea
            Ioan  Pârău,  11  Dealul  Fetii,  secretar  înainte  lucrările  fizice  ce  trebuie  e-  S.  ORUON'AŞ  m o rta r  preparat  cu  apă  rece  fără  a-                        tajelor  turnate  din  oţel  mnnganas.   duratei  op e ra ţiilo r  de  confecţionare
                                                                                                                                                     tant  indicator.   Conducerea  şantie­  La  producţie  pe  luna  ianuarie  bene­
                                                                                                                  daus  de  clorură  de  calciu.  In  faza                                                                a  fo rm e lo r  şi  m ie zu rilo r  şi  conferă
                                                                                                                                                     ru lu i  va  trebui  să  sc  urnească  din   ficia rul  nu  a  trim is  nici  o  reclama-
                                                                                                                  anterioară  de  lucru  in  care  se  gă­  această  amorţeală,  pentru  ca  sa  în­                      pieselor  turnate  o  suprafaţă  m u lt
            I.  M .  Ţ E B E A                                                                                    sea,  la  blocul  D 6   sîm buriî  de  beten   drepte  lu c ru rile   cit  mai  e   timp,   ţie  şi  solicită  cantităţi  lot  mai  mari   mai  bună.  P rin  acest  procedeu  se
                                                                                                                                                                                       din  acest  produs.  Procedeul  a  fost
                                                                                                                  arm at,  lăsaţi  în  zidăria  de  la  eta­  p rin tr-u n   control  eficient  pe  faze  de              toarnă  grătare  şi  paturi  de  răcire
                                                                                                                  ju l  I,  aveau  e lrie rii  m ontaţi  strîm b   operaţiuni.         exp erim e ntat  tim p  de  2-3  Iuni   in   pentru  la m in o ru l  de  la  Galaţi.
                                                                                                                                                                                       cursul  anului  trecut.
                                                                                                                  şi  la  distanţe  m u lt  mai  m a ri  decît
            DE  LA  CORESPONDENŢII NOŞTRI  VOLUNTARI                                                              se  prevedeau  in  proiect  (24-28  cm.),   N.  MAT1Ş,  tehnician  la   un  nou  produs  turna t  cu  fontă  nodu­  ad junct  al  şefului  secţiei
                                                                                                                                                                   A.  O A H G Â
                                                                                                                                                                                         In  viito ru l  apropiat va  fi  asim ilat
                                                                                                                                                                                                                                  ing.  M I I I A I   M A R T E S C U
                                                                                                                   lucru  ce  poate  dăuna  calităţii  rezis­
                                                                                                                   tenţei  acestora.  Ba  mai  m ult,  la  blo­  Inspecţia  regională  de  control   lară.  Este  vorba  despre  c ilin d ri  pen­  turnă toria  nr.  1  dc  la
                                                                                                                                                                  în  construcţii       tru  la m in o r  cu  crusiă  dură  (înain­
                                                                                                                   cul  A  6,  la  parter  şi  etaj,  sîm buriî                                                                    Uzina  „V ic to ria "  Călan
                                                                                                                   prezentau  segregări  pronunţate  din
            Producţie  ritmică                eri,  elecli o-)ăcătuşi,  trolişti,  meca­  ad m in istra tivă  în   aplicarea   celor   cauza  neeompactării  corespunzătoa­
                                                                                mai  eficiente  soluţii  pentru  bunul
                                              nici  pentru  compresoare  şi  manipu-
                                              lanţi  pentru  maşinile  de  extracţie.   mers  al  întregii  activită ţi.  re  a  betonului.  D in  păcate,  cei  care
            şi  de  calitate                  Cursurile  au  fost  absolvite  de  către    IO A N   T K II'A N     au  efectuat  astfel  de  lu crări  au  gă­
                                              156  m uncitori.  Pentru  ridicarea  ca­  secretai’  al  com itetului  dc  partid,   sit  şi  o  „soluţie"  de  remediere:  go­
             Bilanţul  oclivilă ţii  desfăşurate   tn  lific ă rii  m a iş trilo r  şi  tehnicienilor  a   ing.  L A Z A R   POP   lu rile   rezultate  din  segregare  au  fost
            anul  trecut  de  către  colectivul   dc  fost  organizat  un  curs  cu  21  de  par­  director        um plute  pa rţial  cu  m o rta r  de  c i­
            muncă  de  la  întreprinderea  minieră   ticipanţi  în  cadrul  căruia  cei  mni                       ment  de  mai că  necorespunzătoare (!).
            Ţebea  a  fost  bogat.  Astfel,  la  pro­  buni  ingineri  au  predat  lecţii.   în                     In  ziua  ra id u lu i   înii'eprins   pe
            ducţia  globală  planul  a  fost  re a li­  acest  an,  cu  s p rijin u l  comisiei  ingi­  La  odihnă  şi tratament  şantier,  se  montau  fîşii  prefabricate
            zat  în  proporţie  de  110,10  la  sută,   neri lor  şi  tehnicienilor  a  fost  orga­                îa  blocurile  C I   şi  D  6;  Din  lipsă  de
            la  producţia  m arfă  108,7]  la  sută,   nizat  un  ciclu  de  24  conferinţe  pen­  P rin  grija  com itetului  sindicatu­  supraveghere  din  pat tea  m aiştrilor
            productivitatea  m uncii   fizică   s-a   tru  m uncitori,  din  care  pină  acum   lui,  în  anul  1964  m un citorilor,  in g i­  între  fîsii  se  lăsau  rosturi  variind
            depăşit  cu  5,6  la  sulă.  îar  calitatea  au  fost  predate  două.  precum  şi  un  nerilor  şi  tehnicienilor  de  la  I.  M   intre  2  si  4  cm.  Este  un  procedeu
            cărbunelui  s-a  îm bun ătăţit  prin  reU v   ciclu  de  5  c o n fe rin ţe ,  c u ,, manjpu-   Ţebea  lc-au  fost  repartizate  un  nu­  necorespunzător,  deoarece  rosturile
            ducerea  procentului   de  cenuşă  cu   lanţii  m aşinilor  de  încărcat  de  la   m ăr  de  90  bilete  penti-u  odihnă  şi   respective,  um plute  u lte rio r  cu  be­
            3,5  la  sută  faţă  de  admis.  Economi­  mina  Mesteacăn,  din  care,  de  ase­  tratam ent.  P rin tre   cei  care  au  bene­  ton  de  îm pănare  de  calitate  necores-   în satul
            ile  la  preţul  de  cost   au  însumat  menea,  au  fost  expuse  două.  In  a-   ficia t  de  aceste  concedii  se  numără   punzâtoare,  vor  genera  fisuri  longi­                                                           U     l
            343.000  lei,  iar  beneficiile  peste  plan  colaşi  timp  am  acordai  o  maro  aten­  m u n cito rii  evidenţiaţi  in  întrecerea   tudinale  pe  tavan.  De  altfel,  la  mon­
            026.000  lei.                     ţie  în tă ririi  disciplinei   în   muncă,   socialistă  Cornel  Niţă,  şef  de  briga­  tarea  fîşiilo r  se  manifestă  deficienţe   Cu  m u lt  înainte   de  in tra rea  în   ronnn  din  Ţara  Haţegului.  Despre
              Cum  s-au  ob ţin u t  aceste  rezultate?  reducerii   absentelor   nemolivate  şi   dă.  Petru  Şerban,   miner,   Teodor   şi  în  ce  priveşte  ancorajul  şi  reze-   Răchitova  se  văd   pe  dealul  C io:-  trecut  oamenii  nu  au  multe   de   Un  vis  vechi  al  lo c u ito rilo r  aces­
                                              motivate.   Eficienţa  acestor  măsuri   Gherman,  miner,  Ioan  Stana,  clec-   marea  acestora.       dacului  ruine le  unui  turn  de  pază,                             tor  meleaguri  n  fost  introducerea  in
              Din  analiza  a c tiv ită ţii  trecute,  co­  rezultă  din  situaţia  rea liză rilo r  ob­  tro-lăcâtuş  şi  «alţii.  D a torită   dem arării  lu crărilor,  în   medievaJ,  înco nju rat  de  şanţ.  A p a ­  spus.  A  fost  tot  atît  de  sărac  în  fap­  casele  lo r  a  becului  electric.  Visul
            lectivul  nostru  a  apreciat  că  unele                                                                                                                                    te  ea  şi  viaţa  lor.  A ltfe l  stau  însă
                                              ţinu te  în  luna  ianuarie  şi  în  prim a   Şi  pentru  anul  acesta  avem  pre­  zona  G ojdu  s-a  ajuns  deja  Ia  execu­  riţia  tu rn u lu i  îţi  sUrneşte  curiozi­  a  început  să  devină  realitate.   In
            greutăţi  intîm pina te  pot  şi  trebuie   jum ătate  a  lu nii  februarie.  In  luna   văzute  un  mare  num ăr  de  locuri  în   ţia  lu c ră rilo r  de  finisaj  la  unele  o-   tatea  să  afli  c it  mai  m ulte  lu c ru ri   lu cru rile   eînd  e  vorba  de  prezent.   toamnă  a  fost  introdus  curentul  e-
            să  fie  evitate  în  viito r.  Aşa,  de  p il­                                                                                                                             S-au  petrecut  fapte  care  au  schim ­
                                              ianuarie  ac.,  spre  exemplu  planul   staţiunile  balneo-elimateriee.   încă   biective.  S-au  constatat  şi  aici  cîte-   despre  trecutul  acestei  aşezări,  des­     lectrie  în  soţul  Vâlioara.  Urmează
            dă,  în  cursul  anului  trecut,  din  cau­  producţiei  globale  a  fost  realizat  in   de  la  începutul  anului  au  fost  re   va  deficienţe.  De  pildă,  în  băi,  la   pre   viaţa   pe   care   o   duceau   bat  com plet  modul  de  viată  al  ce­  să  fie  electrificate  satele  Râchitova
            za  lipsei  de  m ateriale  de  susţinere   proporţie  de  106,7  la  sută,  la  produc­  pactizate  bilete  unui  nu m ăr  de  17   blocurile  A l   şi  B l   faianţa  nu  este   oamenii   de   prin    aceste  locuri.   tăţenilor.  Şi  Ciula  Mică.
            la  mina  Mesteacăn,  activitatea   de                                                                                                                                       Oamenii  povestesc  cu bucurie despre
                                              ţia  m arfă  106,2  la  sută,  la  producţia   angajaţi  ai  întrep rind erii.  plană,  ia r  rosturile  sînt  neuniform e,   Cî-teva  exp lica ţii  se  găsesc  la  M u ­    Despre  prefacerile  ce  au  avut  loc
            producţie  era  afectată,  fiin d   astfel   fizică  105  la  sută,  iar  productivitatea              lipsesc  plăcile  de  colţ,  racordarea   zeul  regional  din  Deva   Se  spune   aceste  fapte.  Ei  pornesc  în  a  spune   în  u ltim ii  ani  in  satele  comunei  Ră­
                                                                                            E M IL   B A R
            obligaţi  sâ  recuperăm  rămînerea  în   muncii,  valorică,  a  fost  depăşită  cu   preşedintele  com itetului  sindicatului  in tre   faianţă  şi  tencuială  s-a  făcut  că  aici  a  fost  un  vechi  sat  de  cneji  cum   în  satu-l  Mesteacăn  aparţinător   chitova  s-ar  putea  spune  încă  m ulte
            urm ă  prin  muncă  în  asalt.  Ţînînd   6  la  sută.  Calitatea  cărbunelui  s-a                                                                                           comunei  Râchitova  nu  a  existat  îna­  lucruri.  Cetăţenii  de  aici  şi-au  con­
            seama  de  acest  lu c iu   am  luat  din                                                                                                                                   inte  de  August  1944  nici  măcar  un
                                               îm bunătăţit  prin  reducerea  procen-                                                                                                   local  de  şcoală.  Se  înţelege  că  m u lţi   stru it  270  case  din  cărămidă,  in
            tim p   măsuri  corespunzătoare.   La   lului  de  cenuşă  cu  2.00  la  sulă  faţă                                                                                                                            sat  funcţionează  o  bibliotecă   bine
            mina  Mesteacăn  s^au  asigurat  rezer­                                                                                                                                     cetăţeni  erau   neştiutori  de  carte.
                                              de  admis.  In  perioada  1-15  februa­                                                                                                                                      înzestrată,  Ia  Râchitova  şi  Boiţa  ru ­
            ve  de  materiale  de  susţinere,  cre-   rie  pianul  producţiei  fizice  s-a  rea­                                                                                         M oştenire  grea  cu  care  oamenii  nu   lează  film ,  există  un  dispensar  me­
            lndu-se  slocuri  tampon.  O  altă  gre­  lizat  în  proporţie  de  101,5  la  sută.                                                                                        s-au  împăcat.  Acum,  la  Mesteacăn
            utate  pe  care  am  în tim p in a t-o   în  a-   Annlizînd  producţia  zilnică  pe  pe­                                                                                     este  şcoală  nouă,  construită  cu  con­  dical  şi  m ulte  altele.  Ia r  eînd  este
            nul  trecut  a  constat  în  lipsa  de  mun-                                                                                                                                trib u ţia   cetăţenilor.  Lo caluri  de şcoli   vorba  să  treacă  în  revistă  realiză­
                                              rioada  celor  45  de  zile,  reiese  că  pla­
            oitoi i  specializaţi  pentru   un   nou   nul  s-a  realizat  in  mod  ritm ic.                                                                                             au  mai  fost  construite  la  Boita,  Ciu­  rile,  oamenii  amintesc  şi  de  depu­
            sector  de  exploatare  dat  în  produc­                                                                                                                                                                       taţi.  Sînt  a m in tiţi  mai  ales  deputa­
                                                O  co n trib u ţie   de  seamă  la  bunul                                                                                               la  M are  şi  Ciula  Mică.  De  reţin ut
            ţie.  Prin  permanentizarea  lor  la  lo­  mers  al  a c tiv ită ţii  noastre  şi-au  a-                                                                                                                       ţii  com unali  Crăciun  Iorgonî,  Moise
            curile  de  muncă   şi  încadrarea   la                                                                                                                                      eă  înainte  de  23  August  1944  exista
                                               das-o  şi  şi-o  aduc  în  continuare                                                                                                                                       Popa,  A ro n   Avrâmescu,  A ro n   M ag -
            cursurile  d*e  calificare  am  reuşit  ca   m em b rii  şi  candidaţii  de  partid  care,                                                                                  şcoală  doar  la   centrul  de   comuna
            în  prezent  să  dispunem  de  vin  nu ­  la  locurile  de  muncă,  sînt  mereu  in                                                                                          unde  funcţionau  doî  învăţători.  A -   descu,  Cornel  Dăbueeanu  şi  a lţii  care
            m ă r  suficient  de  m un citori  cu  o  pre­                                                                                                                                                                 şi-au  adus  cea  mai  mare  c o n trib u ­
                                               fruntea  întrecerii  socialiste,  m obili-                                                                                                cum,  de  in stru irea  c o p iilo r  din  sa­
            gătire  corespunzătoare.  Aceasta  s-a   zînd  prin  puterea  exem plului  întrea­                                                                                           tele  comunei  Răchitova  se  ocupă  21   ţie  la   înfăptuirea  u n o r  obiective  de
            realizat  în  special  prin  cursurile  de   ga  masă  de  m uncitori.  Ocupîndu-se                                                                                          cadre  didactice.  Cetăţenilor  le  place   interes  obştesc  im portante.
            calificare  a m in tite   care  au  fost  o r­  cu  competenţă  de  problemele  eco­                                                                                                                             înfrum useţarea  şi  buna  gospodă­
            ganizate  pentru  meseriile  de  mineri,   nomice,  com itetul  de  pa rtid  în d ru ­                                                                                       să  compare  viaţa  grea  din  trecut  cu   rire   a  satelor  este  o  problem ă  care
             ajutori  m ineri,  vagonetari,  a riîfici-  mă  permanent  conducerea  tehnico-                                                                                             transfo rm ă rile  de  azi.  La  Râchitova
                                                                                                                                                                                         nu  era  locad  de  cămin  cultural.  Co­  stă  perm anent  în  atenţia  cetăţenilor
                                                                                                                                                                                                                           din  Răchitova.  In  aceste  zile   se
                                                                                                                                                                                         rni, tetaj.l  executiv  al  sfatului  popular
                                                                                                                                                                                                                           discută  m u lt  despre  măsurile   ce
                                                                                                                                                                                         eomunaJ,  deputaţii,  au  analizat  în   trebuie  luate  mai  ales  pentru  con­
                   SPORT                                                                                                                                                                 repetate  rin  duri  po sib ilită ţile   con­  strucţia  unui  Jocal  de  şooaJâ  la  cen­
                                                                                                                                                                                         stru irii  unui  loeaJ  cu  sală  de  spec-
                                                                                                                                                                                         taeole  încăpătoare  unde  să  se  poată   trul  de  comună  şi  pentru  am enaja­
                                                                                                                                                                                                                           rea  d ru m u lu i  ee  duce  la  Haţeg.  S in t
                                                                                                                                                                                         desfăşura  o  activitate  c u ltin a l-a rtis ­
                                                                                                                                                                                                                           lu cru ri  pe  deplin  realizabile  ţin in d
                                                                                                                                                                                         tică  bogată.  Cetăţenii  au  răspuns
             Campionatul  regional  de  tenis  de  masă                                                                                                                                  chem ării  şi  in tr-lin   tim p  scurt,  au   cont  că  aici  sint  oameni  harnici  şi
                                                                                                                                                                                         construit  un  local   modern.  Loca­  pricepuţi.
              Sala  de  sport   a  Institutului   de   reprezentanţii  clubului  Ştiinţa  Petro­                                                                                         lu ri  de  cămine  cultu rale  s-au  mai   Despre  prefacerile  care  au  avu t
             mine  din  Petroşani  a  găzduit  sîinbâ-   şani:  Truppâl  A d a lb til  şi  Conslan-                                                                                      construit  în  satele  Ciula  Mică,  Vă-   loc  în  această  parte  a  raionului  H a ­
             tă  şl  duminică  campionatul  regional   • inescu  Virgil.  Victoria  a  revenit  lui                                                                                                                        ţeg  îţi  vorbeşte  cu  o  deosebită  m in -
             de  tenis  de  masă  masculin  şi  femi­  Truppâl  cu  3  0  (21-9,  22-11,  2M 4 ),                                                                                        lioara  şi  Ciula  Mare.  A vîn d   creată   drie  fiecare  localnic.  Şi,  toţi  doresc
             nin.  Ca  şi  la  ediţiile  prccedcnle  şi   care  şi  de  această  dală  s  a  dovedit                                                                                     baza  ma terială  necesară,   locui toi i i
             aceasta  s-o  bucurat  de  participare   a  fi  cel  mai  bine  pregătit  jucător  al                                                                                       satelor  comunei  Răchitova  au  alcă­  ca  aceste  realizări  să  fie  pe  zi  ce
             numeroasă:  32  băieţi  şi  16  (ele.  După   întrecerii.  Pe  locul  3  s-a  clasat  Stoe-                                                                                 tu it  fo rm a ţii   artistice  de  amatori   trece  mai  mari.
             2  zile  de  întreceri  pasionante  şi  des­  nescu  Ioan  dc  la  Metalurgistul  Cu-   Numeroşi  oameni  ai  muncii  îşi  petrec  concediul  in  staţiunile  dc  odihnă  de  pe  Valea  Prahovei.   care  cinlă  viaţa  nouă  pe  care  o  tră­
             tul  de  echilibrate,  titlul  de  campion   (jir.  Dc  remarcat  faptul  că  pentru   IN   FOTOGRAFIE:  In  faţa  cabanei  „Clăbucel"  din  Predeal”.                      iesc.                                                   V.  A L B U
             al  regiunii  Hunedoara   Io  lemei   a   prima  dată  au  fost  prezenţi  Ia  aceasta
             fost  cucerit  pentru  a  5-a  oară  con­  competiţie  şi  copii,  care  au  evoluat
             secutiv  de   reprezentanta   clubului   destul   de   bine.   Astfel   au   fost
             sporliv  Cugir,  Dornic  Anela,  care  a   Păştinâ  Rodiră,  Pirvan  Maria,  Gavriş   In  cursul  anului  trecut,  colectivul   care  sînt  căptuşite  cu  cărămizi  care
             dispus  în  finală  cu  3-0  (21-11,  21-9,   Cornel  şi  Dogaru  Marian,  toti  din   de  muncă  de  la  întreprinderea  de   au  o  rezistenţă  mică  trebuie  să  li   te   c u lc i  pe
             21-3)  dc  Galoş  Eugenia  de  la  Re­  Cugir.  antrenaţi  şi  îndrumaţi  de  că­  produse  refractare  din  B an i  Mare   se  schimbe  des  îm brăcăm intea  inte­                                                                  ©
             colta  Miercurea,  raionul  Sebeş.  Lo­  tre  Crişan  Nicolae.       a  o b ţin u t  succese  frumoase  în  a cti­  rioară.  Acest  lucru  duce  pe  de  o
             cul  trei  a  fost  ocupat  de  Mihăilescu                           vitatea  economică.  Planul   produc­  parte  la  scoaterea  lor  din  uz  mai   la  stra tific ă ri  şi  am  luat  o  serie  de   din  partea  noastră,  a  tuturora,  exis­  duselor,  în  vederea  s ta b ilirii  căilor
             Valorica  din  Hunedoara.                           D A N   MIREANU   ţiei  globale  şi  m arfă  a  fost  depăşii,   devreme,  iar  pe  de  alta  la  folosi­  măsuri  pentru  îm bunătăţirea  cali­  ta  mai  m ultă  preocupai^.  Noi  nu  am    de  îm bunătăţire  a  calităţii.  In  urma
               La  băieţi  finala  s-a  dispulal  inlre            corespondent   iar  calitatea  produselor  a  fast  m ult   rea  unei  cantităţi  mai  m ari  de  ma­                 controlat  întotdeauna  care  este  cali­  constatărilor  efectuate  pînă  in  pre­
                                                                                  îmbunătăţită.  Ca  urmare,  în tre p rin ­  teriale  şi  manoperă.  In  cazul  cind   tăţii  cărăm izilor  refractare.  In  urma   tatea  m ateriei  prime.  Este  adevărat,   zent  noi  am  luat  deja  unele  măsuri.
                                                                                                                                                      con tro lu lui  efectuat
                                                                                                                                                                          am  dedus  că
                                                                                                                                       schimbate
                                                                                                                    cărăm izile  nu
                                                                                                                                  sînt
                                                                                                                                                  la
             Concurs de  verificare  a  atleţilor                                 derea  nu  a  p rin ţii  nici  un  refuz  de   timp,  din  cauza  uzurii  lor  se  produc   stra tifică rile   din  produse  se  datore.se   în  laboratorul  în tre p rin d e rii  nu  a-   De  pildă,  am  extins  sortarea  mate­
                                                                                  la  beneficiari.
                                                                                                                                                                                                                           riei  prim e  p rin   elaubaj  şi  am  in ­
                                                                                   Era  de  aşteptat  ca  rezultatele  bune   in filtra ţii,  pe rforări  care  duc  la  pier­  în  p rim u l  rînd  materiei  prime.  De   vem  create  con diţiile  necesare  pen­  trodus  fabricarea  cără m izilor  prin
                                                                                                                                                                                         tru
                                                                                                                                                                                             efectuarea  tuturor  analizelor  (i-
               Pentru  verificarea  stadiului  de  pre­  locul  II  Mariş  luliana  din  Lupeni,   să  constituie  peniru  m uncitorii,  in ­  derea  unor  însemnate  cantităţi   de   mai  multe  luni  p rim im   argilă  care   zico-lhim ice,  dar  puteam  cere  s p ri­  procedeul  semî-uscat.  La  tonte  cup­
                                                                                                                                                      uneori  prezintă  pietrificări,  iar  alte­
             gătire  a  lotului  de  sportivi  din  re­  3,14''.  locul  III  Pavel  Elena  din  De­  ginerii  şi  tehnicienii  de  aici  un  im ­  oţel.  ori  este  m-ni  plastică,  are  fie  granule   jin   de  la  alte  în tre p rin d e ri  care  au   loarele  am   mărit   temperatura   de
             giunea  noastră,  calificaţi  pentru  eta­  va,  3'16".              bold  spre  noi  succese.  L u c ru rile   însă   întrebat  care  sînt  cauzele  care  au              laboratoare  cu  aparatură   modernă.   ardere  a  produselor.  Dacă  inaînte,
             pa  finală  a  campionatului  republican   Juniori.  2.800  ni.  — locul  I  Vişan   nu  au  stat  chiar  asa.  Preocuparea   in flu e n ţa t  negativ  calitatea  produse*   rotunde,  fie  colţuroase.  Şamota,  dc   Apoi,  nu  am  controlat  suficient  de   pentru  form area  gazului  de  ardere
             de  cros,  Consiliul  regional  U.C.F.S.   Ioan,   Hunedoara   8'27'\  locul   11   peniru  îmbunătăţirea  calităţii  pro­  lor,  tovarăşul  Ştefan  Tcreit,  inginer   asemenea,  nu  corespunde  întotdeau­  bine  felul  cum  se  comportă  materia   foloseam  lignit,  acum  folosim  cocs.
             şi  comisia  regională  de  atletism  au   Hangnnu  Gheorghe,  Hunedoara  8*35",   duselor  a  scăzut.  Şi  rezultatul  ?  In   şef,  ne-a  răspuns:  na  din  punct  de  vedere  granulom e-                 M aşinile  şi  utilaje le  nu  fost  revizu­
             organizat  în  ziua  de  28  februarie  la   locul  III  Ularu  Vusilc,  Scoală  profe­  luna  ianuarie  a.r.  întreprinderea  a   —  In  general  calitate*!  produselor   tt-ie.  In  tim pu l  procesului  de  pro­  prim ă  în  procesul  de  producţie.  ite  în  mod  corespunzător.
             Deva  un  concurs  de  verificare.  sională  Lupeni  8'38” .         p rim it  de  la  „In d u stria   sirm ei"  Cîm-   fabricate  la  întreprinderea  noastră   ducţie  fiecare   fel  de  argilă  şi  şa-   —  Vă  rugăm  sâ  ne  spuneţi   In  v iito r  ne-nm  propus  să  ne  preo­
               La  startul  întrecerilor  s-au  prezen­  Seniori,  6.500  m.,  —  locul  I  Koroşi   pia  T u r z ii”  o  sesizare  în  care  se  a-   este  bună.  Totuşi,  in  ultim a  perioadă   motă  se  comporta  d ife rit.  Ameste­  ce  măsuii  au  fost  Juatc  in  ve­
             tat  34  de  sportivi  şi  sportive  din  o-   Paul  (Hunedoara)  20*16"  8  10.  locul  rată  că  ap ro xim a tiv  5.200  l»g.  cără­  de  tim p  ne-am  culcat  pe  lauri.  Aşa   cate,  ele  duc  la  unele  deficienţe,  cum   derea  realizării  unor  produse   cupăm  mai  m u lt  de  ridicarea  cali­
                                                                                                                                                                                                                            fic ă rii  m u n cito rilo r.  Apoi,  vom  cău­
             rnşele  Deva,  Hunedoara,  Petroşani  şi   II  Peter  Aron  (Lupeni)  2105’’,  locul  mizi  pentru  oale  sini  de  calitate  sla­  se  explică  de  ce  în  luna  ianuarie  ani   de  altfel  s  a  şi  intîmplal.  dc  cea  mai  bună  calitate.  ta  să  îm b u n ă tă ţim   compoziţia  cără­
             raionul  Orăştie.  Au  lipsit  neju.sti(i-   III  Lupu  Vasilc  (Metalurgistul   Cu­  bă.  prezintă  stra tific ă ri  în  interior.  p rim it  o  sesizare  de  la  unul  din  be­  An!  depistat  şi  alte  cauze.  Cără­
             cat  sportivii  invitaţi  din  raionul  Brad.   gir)  2 r0 6 ’r.       La  prim a  vedere  aceste  cuvinte   neficiarii  noştri  peniru  calitatea  nc-   mizile  despre  care  ne  a  sesizat  be­  —  Conducerea  în tre p rin d e rii  noas­  m izilor.  In  felul  acesta  dorim   sâ  li­
             De  asemenea  nu  a  participat  nici  o   La  scmilond  3.300  m.,  sportivul  Ion   par  sâ  nu  spună  prea  multe.   Dacă   corespunzătoare  a  produselor  liv ra ­  neficiarul  au  fost  fabricate  prin  p ro­  tre  a  trim is    la   „In d u s tria   sirm ei"   vră m   be ne ficiarilor  produse  de  ca­
             invitată  la  categoria  senioare.  Paul  de  la  Hunedoara  a  cucerit  locul   ne  gîndim  insă  că  s tra tifică rile   m ic­  te.  Desigur  că  n-am  stat  pasivi  faţă   cedeul  umed.  Acest  lucru  a  făcut  ca   Cîm pia  T u rz ii  pe  inginerul  Andraş   litate  superioară,  cnre  sâ  aibă  o  com ­
                                                I  cu  timpul  de  9'53‘V                                           de  reclam aţîile  în tre p rin d e rii  bene­  in  tim p u l  presării  aerul  închis   în   Petru  pentru  a  u rm ă ri  mai  am ă nu n­  portare  bună  în  procesul  de  p ro­
               Iată  rezultatele:                                                 şorează  rezistenţa  cărăm izilor,  apa­                             pastă  să  nu  se  elimine.       ţit,  îm preună  cu  specialiştii  de  a-   ductiv.
               Junioare,  930  m.  —   locul  1  Chera       TIBERIU  DRAC»AN     re  cît  se  poal"  de  limpede  g ra vita­  ficiare.  După  prim irea  sesizării,  am   Deficienţele  puteau  fi  evitate  dacii  colo,   modul   de   comportare  a  pro-  L.  D E M E T E Ii
             Alexandrina  din  Hunedoara,  3'10",               corespondent      tea  faptului,   La  oalele  de  turnare  căutat  care  sînt  cauzele  care  au  dus
   1   2   3   4   5   6   7   8