Page 3 - 1965-05

Hr. 3 i « Drumul socialismului P a f. M

factor C O L E C T I V U L 0 £ „
Calificarea —
U L E U

hotărîtor ai producţiei Z'¿s/£/srer4/ es ron
e£¿/c/rn cc/oosz/4

. H J /? //ir// o /a ez6/¿ ///r\
In ultimii ani. Exploatarea minieră Rezultatele bune obligate pc linia ezvreoe/zuzrjrrzros
Tcliuc a fost dezvoltată, modernizată creşterii şi calificării cadrelor de y /A /o 'r r â v r ’c o z x r c p i
si înzestrată cu mecanisme si utilaje muncil'ori servesc ca punct dc pla­
de ¡nallă productivitate. Metodele s> care ¡n pregătirea schimbului dc V 'C/.vruzeso/ s¿ccrs¿
procedeele noi de extracţie se deo­ mîine, viitorilor muncitori calificaţi, in ni/ucA or va ron
sebesc de cele de odinioară. Nu mai capabili să stăpînească cu pricepere
sint aceleaşi nici condiţiile de muncă tehnica modernă. Ca dovadă, în
în abataj. Pa$i însemnaţi s-au făcut cursul acestei luni vor fi deschise
pc linia introducerii tehnicii noi în 9 cursuri de calificare cu 140 dc mun­
toate compartimentele producţiei. citori. Faptul că o parte din cursanţi
Serrpcrclc si maşinile de încărcat se califică in meseria dc mecanici
au pătruns în frontul dc lucru al mi­ pentru foreze, mecanici peni ru bul­
nerilor. Transportul în subteran este dozere. sc repere si artificieri, rellec-
complet mecanizat. înnoirile sint evi­ lă continuitatea ce există în pregăti­
dente si le înlilnim la fiecare pas. rea cadrelor. Calificarea a 15 labo­
Evidente sint la E.M. Teliuc şi efor­ ranţi. 15 electricieni şi 20 manevranli,
turile ce se fac pc linia pregătirii unor răspunde de asemenea sarcinilor dc
cadre cu temeinice cunoştinţe tehni- produclic.
co-profesionale. In ultimii ani comi­
telui de partid s-a ocupat in mod sis­
tematic de găsirea celor mai adec­ Baza materială —
vate căi dc calificare şi ridicare a
calificării tuturor muncitorilor. Ţi- factor important
OŢELÂR1A MARTIN Nr. 2 SE IA PROBA... nînd seama de faptul că nivelul teh­
nic al producţiei este in continuă
creşlere, pregătirea cadrelor n-a fost Chiar daca muncitorii cuprinşi tn
cursurile de calificare lucrează efec­
limitată la sarcinile actuale alo pro­ tiv în producţie, asigurarea unei baze
UN FRUMOS DAR DE I MAI ducţiei. Lărgind sfera cunoştinţelor materiale corespunzătoare desfăşură­
profesionale, s-a mers în întimpina-
rii în bune condiliuni a lecţiilor, n-a
rea îmbunătăţirilor cc vor fi aduse ul­ fost neglijată Cu o lună în urmă, din L E PETROŞANI
lipsă de spaţiu adecvat, cursurile a-
terior producţiei.
veau loc în sala dc şedinţe sau in F £ ¿ /c /r ¿ c¿r ; m /
alte încăperi, improprii expunerii lec­
ţiilor. Lucrul acesta stînjcnea proce­ r o n r tu # c /r o e //, /# 6 / a/f p // r /r v /v /c /F /v // $ /
Entuziasmul sărbătoresc a cu­ « • ■ lingă furnale şi Cheorghe Iva$cu, Utilaje noi — sul rie invăţămint. Improvizaţiile (le
prins si combinatul siderurgic hn- ş i prim-Jurnalist şi loan Lucoi, Ni- moment nu puteau line locul sălilor F í/iV C r/O M /? // P F A 'F P u P F ¿ ¿ //F J F £¿F O S -
nedorean. Coşurile oţelăi iilor insă colac Ungureanu si Toader Lavric, dc (lasă. Problema sălilor dc clasă r/M O FF //v r tis n r j! ¿/jQ /A /nu/F f p v p /w ¿ c r /v /
fumegau liniştire, ca in oricare altă constructorii-alături Jurnalişti, si mulţi alţi oameni profesii noi a frămînlal mult comitetul de partid, /A !£ a O rM /O R --------
zi, semn că aici sc lucrează. Inhale, harnici, pricepuţi, care s-au stră­ conducerea tehnico-ndminislrativă si
duit să obţină realizări de seamă, comitetul sindicatului. In cele din
toiul îmbracă ritmul muncii însu­ Acelaşi ritm de lucru ca la fur­ să cinstească asa cum se cuvine Inzeslrarea minei cu utilaje noi, urmă. căutările s-au dovedit eficace.
fleţite, caracteristică acestor zile nale. La cuptorul 1 se turna fonta sărbătoarea primăverii, a munci­ inexistente pînă acum în exploatare, Două încăperi corespunzătoare au
premergătoare Congresului al IV- lichidă; ¡6 cuptorul 3 se apropia torilor dc pretutindeni. a determinat în mod firesc apariţia fost transformate în săli dc clasă, în­
desarjarea; cuptorul 5 se ajusta .. de noi meserii. Si, în bună măsură, zestrate cu mobilierul necesar. Aici, C O / i D u C £ ü â A *
lea al Partidului Muncitoresc lla­
In cabina dispecerului l-am iutii- necesarul de cadre calificate a fost cursanţii isi pot completa cunoştinţele ¡N T D e p r i n d e r / / c / w m 1
man. Furnalişlii si oţelarii, cocsa- nit pc tovarăşul GheorgUe Itădu- satisfăcut, tocmai prin orientarea jus­ teoretice, urmărind desenele şi sche­
rii, laminatorii şi aglomeratoi işlii lescu, inginer sef cu oţelăriile : A sosit naveta tă a cursurilor de calificare si dc ri­ mele ce le au la indr-mină. Specific r O G R A F / n R f G / o m U - S I A T F j ! 1 ' ^
erau la datorie; aici la marile a- — Eu nu sint la lucru. A m icnit dicare a calificării. Din cei 800 de fiecărei meserii. în sălile de cursuri
doar aşa.. muncitori cere s-au calificat la cursu­ se găsesc vitrine cu eşantioane de M l / N E O O A f í A D & V A ß
grcgalc siderurgice munca nu în­
Era acolo şi inginerul Cornel Dc- rile dc scurtă durată, numai în ulti­ minereu, steril, piese de schimb, unel­
cetează niciodată... mii trei ani. aproape 100 muncesc a-
heleanu, şeful halci si Zaharia Cos­ — Piuă acum toiul merge bine — te de lucru etc. Bogatul material in­ \C U P 0 /L F J U I 7 / l f / D f P f'r O / /. l/CPA
tco, inginerul şef de schimb Cel ne spunea maistrul loan Munlca- cum ca mecanici pentru foreze, pen­ tuitiv înlesneşte cursanţilor înţele­ ¡ m i V i
din urmă ne-a dat citeva relaţii : nu. de la cocseria din Calau Toate tru buldozere sau screpere. Numărul gerea şi aprofundarea noţiunilor teo­ • à TOÑII R E ruf/c '//J ÍR A /(/C O A / n 7 s / s / <¿ c ■
Asistăm la o descărcare — Avem o zi bună. Şapte cup­ cuptoarele merg in plin si avem mare dc mecanisme si utilaje a im­ retice, legarea lor dc munca practică. m U T o e u Dwfítv/OA/i(i/r/JOL/tí r/ Uttjy
toare merg in plin. De fapt s-a posibilitatea să dăm peste plan pus calificarea a 55 muncitori în me­ Aplicaţiile practice s-au dovedit deo­ ^ / i v n u A /c a o /v /n o e
pornit „tare“ de dimineaţă ; la cup­ vreo 70—80 de tone semicocs Oa­ seria dc mecanici de întreţinere pen­ sebit de eficace, transformîndu-se de­
torul J, echipa lui Ciocan A lexan­ menii lucrează cu spor. Oprişor tru utilajele miniere. Acţiunea de ca­ seori in adevărate colocvii.
Pe rină a ţisnit fluviul auriu ; dru a ţinut să meargă la demon­ leu. Ciubotarul Nicolae, Florea De- lificare a îmbrăţişai nu mai puţin dc
norul de sein tei arunca reflexe pe straţie ..cu un buchet cald“. L-a cebal, Petroiţi Florea sint printre 13 meserii, rare s-au organizat şi au
feţele pline de sudoare ale oameni­ realizat la ora 5 ; ?0 tune otel peste animatorii întrecerii. Toţi isi Jac funcţional in lot atitea cursuri dis­ • . —:—
lor. Cu toţii priveau mulţumiţi re­ plan la o singură descărcare... /,' datoria Echipa dc lăcătuşi con­ tincte. Criteriul de bază — ¿este
vărsarea şuvoiului de fontă plecat drept, „buchetul“ c cam greu, dar dusă de Nicolae Pis a intervenit Toate cursurile nu funcţional pe
din pintecul dc 700 metri cubi al merită ! cu succes fa o defecţiune, reme- baza întocmirii judicioase a planuri­ producţia
colosului hunedorean. î.a cuptorul <1 era mai multă for­ diind-o in timp scurt. lor $i programelor analitice dc şco­
— Ambele furnale — şi â si 6 — fotă dcctl in toată hala Aici se lu­ — Numai dc ar i'cni naveta, să larizare, asignrindu-se un echilibru a y
merg excelent — ne-a declarat in­ cra la ,.rcce nu intirzie.m descărcarea îşi ex­ ralional între diferitele discipline. r.Df
ginerul loan Ivaş, şeful de schimb — Azi dimineaţă constructorii de prima neliniştea Anton Cozmescii, Pentru a imprima un caracter cît mai Se ştie însă că cele învăţate tn
de la secţia a li-a furnale. Sinlem la I C S I!, au început reparaţia ca­ adjunctul şefului de sector, prezent real conţinutului tematicilor, la aceas­ şcoală nu constituie clecit începutul. |
r -, bine aprovizionaţi cu minereu si pitală a cuptorului IV — ne-n ex­ şi cl la baterii. Cred totuşi că va tă muncă au fost atraşi ingineri, teh­ De-abia in munca de zi cu zi se con­
cocs; aglomeratoi iştii si cocsarii plicat inginerul Costco li vedeţi: veni la tim o: nu ne lasă hunedo- nicieni şi maiştri cu o bogată expe­ turează profilul fiecărui meseriaş, se — .
Si-au făcut datoria. Aşa cu arem lucrează cu multă însufleţire Au renii să aşteptăm. rienţă teoretică şi practică, buni cu­ desăvirşesc ( unoşlinlclc teoretice. r R ü v ° Ai r ,JL/W AL n ' " . . '
toate condiţiile să depăşim cu mult St ci angajamente. . Sint sigur că Şi a avut dreptate N-am termi­ noscători în ale mineritului, oameni Aportul adus in munca efectivă pen­
planul zilei. ne vor preda CttpLoriil înainte de nat bine discuţia că s-a şi anunţat care au manifestat interes, preocupa­ tru realizarea sarcinilor de plan, com- CDMBUSTISIlUlSfe^l
— Mai ales că acum, cind in oraş lermett. S-au pregătit temeinic sosirea navetei... re si dragoste în / creşterea cadrelor. pe|en|a cu care muncitorul rezolvă
arc loc demonstraţia oamenilor pentru aceasta lucrare... iz In felul acesta, temalicile cursurilor multiplele probleme profesionale, este ID BE W ¿fe ' c-'
criteriul de bază în aprecierea efica­
răspund nevoilor actuale si de pers­
muncii, lingă agregate sint oameni Abia atunci ue-am explicat pre­ pectivă ale producţiei. Cel mai marc cităţii cursurilor de calificare/ Si în
zenta inginerului sef pc platforma
de nădejde — a completat Petru A m vizitat in ziua dp 1 Mai cî- număr de ore a fost afectat cunoaş­ acest sens s-au făcut şi se fac multe
oţelărici; nu putea lipsi intr-nu teva secţii de la Combinatul side­
Pleşca, secretar\tl organizaţiei de terii şi însuşirii tehnologiei profesio­ lucruri bune. Dintre toate, am reţi­ - ó & w
asemenea moment, cind inccpc re­ rurgic Hunedoara si Uzina ..Vic­ nale acordindu-se prioritate descrie­ nut pc cel privind urmărirea cursan­
partid pe schimb. Priviţi-i : Ştefan paraţia unui cuptor... torieu Că.’flu I-om văzut la lucru ţilor dincolo de poarta scolii. O di­
rii procedeelor si metodelor avansate
Cazan, maistru. Petru Lipsa, prim- pe harnicii sideruipişti, rare ve­ de muncă. S-a renunţat o se mai in­ plomă sau un carnet de munrilor ca­
topitor, loan Dobre. ajutor dc lu­ ghează Ungă agrega1, c chiar si n- sista asupra unor metode dc exploa­ lificat. pot să-si piardă din valoare
tunri cînd întreaga ţară e în sâr­
pilor. Aurclian Andronăchescu, ţa­ „Azi nu se bă'care Ei sint prezenţi lingă tur­ tare învechite, depăşile de vreme, dacă posesorul lor nu continuă să ce
pilor. Rotea Datau dozator... nai şi cuptor pentru ca fluviul de care nu-şi mai dovedesc eficacitatea. perfecţioneze în profesiunea aleasă.
Acestea ou fost de fapt scoase din
Am intîrziat in fala furnalului aitfe!“ foc al patriei să curgă mereu, cu program. Acolo unde prin natura pro­ La E.M. Teliuc, pregătirea profesio­
nală continuă s< în abataj, Ia strung
5. Spectacolul oferit la descărcare rl"h't sporit, făcind-o mai puter­ fesiei lor muncitorii vin în contact sau în atelier. Sub îndrumarea mai­ f e l i c i t a p e r o n s a l a r i a ţ i i c.u 0CAZ ia\
nică, mai frumoasă: sint mereu ZILEI 0E 1 MAI PEN T R U REALIZĂRILE
c de o tară frumuseţe. ru probleme mai multiple, s-a avui ştrilor, tehnicienilor si inqinehlor,
nrezenţi la datorie ocn'ni a face
— Deşi il privim in fiecare zi de Cind am ajuns Ia Călău se des­ faptă cuvinlul partidului. în vedere includcre.-i unor discipline muncitorii învaţă necontenit. Î51 lăr­ O B Ţ IN U T E ÎN PFiO D uCTiE Si u t U R E A Z Ă
noi în pregătirea şi calificarea mun­
citeva ori. ni se pare mereu nou, cărcare furnalul nr. 3. Ca şi fn alte ocazii, munca sl- citorilor. gesc si consolidează cunoştinţele pro­ N O I S U C C E S E ¡N MUMCA PE VIITOR
fesionale si de cultură generală.
mereu mai frumos — spunea in­ — Am avut o descărcare bună derurcnşiitor a fost spornică in ziua Iii prezent, la exploatare funcţio­ Asa cum mv'elul tehnic at produc­
ginerul Ivas. In plus. aţi avut pri­ — ne-a declarat maistrul Emil dc I Moi. Cei din Hunedoara au nează patru cursuri de calificare in ţiei nu stă pe loc, nici pregătirea nro-
lejul să asistaii la o descurcare U’olnor, şeful de schimb Cum con­ produs peste plan 33.0 tone fontă meseriile de mineri, ajutori mineri, fesională nu cunoaşte limite. A le
foarte bună — „p l i n ă c u m îl spu­ diţiile ne sint foarte favorabile, vor şi 123 tone oţel martin : cei din strungari si lăcătuşi, frecventate de rezuma la cunoştinţele dobindue in
nem noi. fi bune si celelalte desrărcări Dc Calau 17 tone fontă si 500 tone sc- 1)1 muncitori. Pentru că meseria de scoală Înseamnă a bate pasul pe loc.
I-am lăsat pe jurnalişti să-si fapt azi nu se poate altfel ; e doar miner iinj>lică o pregătire mai com­
micocs.. Frumos buchet oierii săr­ plexă, în programa de calificare si-au Si dc aici pînă )a sablonizare si ru­
continue lucrul si nm pornit, îm ­ sărbătoarea muncit. Şi Jurnaliştii bătorii muncii! găsit locul cuvenit unele discipline tină nu e docil un pas. Lucrul acesta COtLECTIlVUa. IDE .
preună cu oalele de fontă, către asa fnteleg s-o cinstească.. noi ca topografie minieră, organiza­ nu se înlîmplâ. Cursurile de ridicare
oţelăria a ll-a. Iu dimineaţa de 1 Mai au fost N. ANDRONACHE rea şi planificarea producţiei, meca­ a calificării, organizate pe specific dc
nica şî rezistenta materialelor ele. R U T O B A Z E I
meserii, dan putinţa muncitorilor să
Aceasta fără a minimaliza cu nimic
|m;1 pasul cu noutăţile ivite ¡11 spe­
rolul si locul pe care trebuie să-l o-
cialitatea lor. IRIA. BRPD
cupc materia de bază : tehnologia
dragă" de Dorn Popovîci : „Tara hol­ profesională. SEBASTIAN TRIJŢA rru c /T A /'ajerego/ s a u c o l e c t / v o f
delor bógale” de HiJdn Jerea ,■ „Firi­ MUNCA, E>Fa/ r p o RE ZU/ TA TEZE 0 8 7 /NUEE
cel floare cu rouă" — prelucrare de //V PE A //Z A R E A P¿AA/¿/¿ ¿/A DO/O//VDU-/
Ştefan Androide; 12.30 Melodii de
dragoste si jocuri populare; 13,03 CO¿£Cr/í'¿// OS NOi L UCCE S E / v AC/ / v /r  7 EA DE V //70P
Concert de prînz; 13,45 Prclucr;lri
cor.de de Georgc Simonis, Gheorghe  l Á ( /r O S ¿ ? £ / / 4 7 A
Şoima si Nelu íonescu ; 14,00 Recital
de operetă : Valeria Rădulesru si V U lé c C t/c i fo f/ 5& /< ?r/â///
C IN E M A. druliţă de la Iaşi" î jocul „Fecioreas­ Anton Neqoilcscu ; ).\05 Pagini or­ (//O C<9C/fO / À u /oÓ 6> ?es p e n - L ţ j C C ? E U O U C £ # £ A
ca* : „Cind treci bade pe la noi" — chestrale din muzica uşoară ; 10,00
' u r e a z à s m p o r / à n / e s u c ­ Is m
cin loc muntenesc; „Horă dobrogea­ Melodii populare,- Hi. 15 Pagini de t r o f r o m o ê S c J e r e z o / f e / e
DEVA : Cu bicicleta spre Lună — vitejie; 17.15 Muzică uşoară inter­
cinematograful „Patria" , Există un o* nă"; „Pe uliţa dorului" — cîntec de pretată de Virginia FotIy si Alexan­ p 6 / / f ? u / e / n p r o c / u c / / e S / f,XPL O A TÁ.Q// MINIERE
semencn flăcău — cinematograful dragoste din Oa$ i Brează din Azuga dru J u l a ; 18,00 Luminile rampei — Je
şi Briu din Balş ; „Neicută de dorul
„Arta"; PETROŞANI: Strigătul cor­ tău" — cinice oltenesc; „Joc de doi”; din spocMcolele T.OB. (reportaj mu­ f V ; k M U A / C E l L i l
le: — cinematograful „Republica"; zical); 18.35 Melodii populare inter­ icose i o v n f o r CUOCdZ/A Z //F / D E /M A /
Tovarăşii — cinematograful „7 No­ 12,40 Piese distractive interpretate pretate de Elisabeta Pnvcl, Coste!
iembrie” ; LUPEN1 : Zborul întrerupt dc fanfară; 1-4,10 „O melodic pen­ Moisa si Aurică Piculcatâ ; 10,05 Pie­ fm ■ i n \ ^ EOF/ /V O A /C /F O P !// /M //Y F /P //
— cinematograful „Cultural" ; SIME- tru line” — muzică uşoară româneas­ se de estradă; 10,50 Vă invităm la ------------a ._____ \ rF E /A //C /F A /// S/F U /V C F /O /V A R /f
că. „Ciut de draqul tău" dc Tcniîslo-
RIA : Trama — cinematograful „Mu­ cle Popa ; „O dată în viată" de Nico­ dans 20,30 Noapte bună, copii :
reşul"; ALBA IUL1A: 40 de minute pînă „Muşeţelul” — poveste de Domnita P F A /E R O SU E C F SF E F O B 7/rV O F £
in ¿ori r Solie pentru un australian — lae Kirculescu ; „Cînd mă vei iubi' Moldoveunu ; 23,05 Muzică uşoară şi fe f M Ş / ¿ F D O G E ŞT E j /vu /V C À i
cinematograful ..Victoria"; SEBES*. de Ştefan U'ardos; „Pentru ochii l«rn" de dans. ¡V f ■
Yokmok — cinematograful „Progre­ dc Constantin Bîrsan; „Poate chiti
sul"; Bato toba — cinematograful si tu aceeaşi melodie" de Gherasc
Dendrino; „Iubesc, iubesc" de Ion
♦.Sebeşul"; ORAST1E; Doi in stepă V a s i l e s e ; „L1 n cînlec dc dragoste" TELEVIZIUNE
•— cinematograful „Patria” ; Colabo­ ^conducerea %no¿ u b j o C C 3 i P ( i r
ratorul Ceka — cinematograful „Fla­ de Radu Şcrban : „Te iubesc de mult" í k r - , ^
căra" ; HAŢEG: .Rezervat pentru de Florentin DHmar; „De ziua ta” de 10,00 Jurnalul televiziunii t 10,20
moarte — cinematograful „Popular",- Aurel Giroveanu ; 15,34 Muzică Laboratorul micului chimist ; 20,00 0JÍ& FABRICII«U ÍBrif PETIKSTI i ï r e t o m r e i ^
K)>.\D : Viată uşoară — cinematogra­ populară ceruiâ de colectivul Între­ Transmisiunea spectacolului de gală / J i
fii. „St. roşie"; I.ONEA : Musafiri prinderii industriale „0 Martie" din al festivalului studenţilor din Bucu­ fifA re o u /c o /e c //y (/em o/?C 3
ciudaţi pe muntele rip gheată — ci­ Sighişoara, regiunea Braşov si dr reşti (partea I); 21,00 „Cintárcala r ¡* fíctA)"0 fienfru rezu/fsfe/e oó/znote
nematograful „Minerul” ; ILI A : Cerul membrii cooperativelor agricole de sclavă". Filmul este o comedie muzi­
Si mocirla — cinematograful „Lu­ produclic din Grimleni. regiunea Ol- cală realízala după o opereta a lui f-C In re a //zd re a p /a n u /o z PFZJC /rA CU O C A //A F n ¿ 7 D F 7F7A/
mina". lenia, Călacea. regiunea Cluj si Ama­ Nikolai Slrelnikov. In încheiere: Bu­ proc/uc/ze s//e urează no/suc- S 9 ^ D » DE- 7 0 7 / S A / J P /A 7 //P /N /P u P F ////E J /F IE
ra. regiunea Galaţi; 16.15 Valsuri; letin de ştiri. Buletin meteorologic. ^ ‘
17,30 Pe if’mo industriale: „Ritm si c e s e / n v u t ó r < DSF/NOEF /N P R O D U C E /F ZX)D, A /D O Z E
11 4 I> I O calitate" la uzinele „Vulcan" si „Gri- I£ide¿m meteorologic rr?E W P /A A //F SU C C ESE /N /'//P O P
vîln Roşie"; 17,55 Muzică: 18.05 Me­
PROGRAMUL 1 : 5.06 Concorl dp lodii populare îndrăgite de ascultă, PENTRU 24 ORB
dimineaţă ? 0,07 Muzică uşoară; 0,35 lori; 10,40 Cintă Paul Ankfl i 20,00
Jocuri populare; 7,15 Piese instru­ Radiogazeta de seară ; 20,30 Melodie Vr.-me uşor nestabilâ cu cerul
méntale de estradă; 7,30 Sfatul me­ si ritm; 21,30 Să dansăm; 22,20 „In schimbâlor, mai mult noros ziua si CUPtMEJUL M E
dicului : Vitaminizarea organismului liniştea nopţii” — muzică uşoară. cu înseninări noaptea. După-amia-
primăvara ? 7,45 Formaţii de muzică za vor cădea averse de ploaie în­ COlECmUl D£ C
uşoară : Moría Ropcea, Eddie Barclay, PROGRAMUL II : 7,35 Muzică n- soţite de descărcări electrice. Viu­
Paul Gbcnler, Dalibor Brazda, Sieq- soară; 8.00 Melodii populare; 8.35 lui va suda potrivi* din nord şi m u sn /iv / b epM v r/a r/E
frierl Mai; 8,0-4 Cintcce pe versuri Muzică românească de estradă ; 0,-45 nord-vest. Temperatura aerului sta­ } / U M £ O O A f t A
de Maria Banu$ : „Ecouri" dc Ion Chi- Melodii distractive; 10.05 „Sâpfăinl- ţionară; ziua va ii cuprinsă între 13 HUNEDOARA
rescu ; „La o margine de drum" de na culturii cehoslovace" — muzică şi 10 prade, iar noaptea înde 1 şi r ff//C/M er ron SA/jSR/ar//
Acliim St oi a (- „Cînlec de mină" de populară; 11,15 Muzică uşoară din 4 grade, local mai coborîlă. > reasruíu/ PM t ( R
Gnqorr Florian ; 0.00 Cîntcce si filmele: „Dragoste la zero grade", F é . 1 e r u /r - u e z / u / r r / r / r o s / / / / u ¡e/ t p e g u i 3 4 u c o ¿ F c r / v o s
jocuri * populare ; 10.30 Călăloric mu­ ..Umbrelele din CV*rbourq", „Chila- PENTRU URMĂTOARELE 3 7II.E M U 7U C À C U 0 C 4 Z / A Z7¿F7 D é 7 M 4 /
zicală 11,30 Melodii populare din role dragostei", „Pe răspunderea C 3 4 , > \r r /A /P o o o u c r / r & ¿ r o o e / s r z
diferite regiuni ale larii. Hangul si mea", „Ceraseila"; „Favoritul nr. 13"; Vreme schimbătoare, cu cerul A '/ L i/ z c / s c / r c z s r / / / P E N T R U R F Z U l r A 7 E ¿ f O8 T/A/O EF
Bătula moldovenească ; „Dorul meu 12,15 „Pe ogoarele patriei" — emi­ noros ziua si cu temperatura la în­ OE: V U r o o ¡N P P O D U C T /F 5 /¿ E U R F A Z J N O / SUC
pe unde trece" — doină bănăţeană; siune de cîntecc. „Mîndre ogoare" ceput staţionară, apoi în creştere C P S S / / V V//EQÆ
.Holâ din Prahova", cîntecul „Mîn- de Sabin Drfigoi,- mea e tara uşoară.