Page 9 - 1965-05

\ B ib lio te c a 7,T' r ' ţ“

I H u n c d o o r 6 - 0 c ''a __.
PROLETAR1 DIN TOATE ŢÂRILB, U N IŢl-V Ă I
Obiectivul principal:

SEMĂNATUL PORUMBULUI

Situaţia însămînţării porumbului la data de 4 mai a.c.
La ordinea zilei

Timpul bun,

folosit din plin!

In ultimele zile timpul a devenit
favorabil Intensificării insăinînţărilor,
Faptul că specialiştii de la Consiliul
agricol raional Sebeş şi cei din coope­
rativele agricole dc producţie sînt
prezenţi zi de zi pe teren, urmărind
starea fiecărei parcele, a permis ca
semănatul porumbului să se realizeze
pe mai mult de 60 la sulă din supra­
Depăşiri la toţi faţa planificată. La cooperativele a-
la galeria de legătură gricole de producţie din Roşia de Se-
caş şi Lancrăm. unde prin măsurile
indicatorii luate dc către organizaţiile de partid
şi consiliile de conducere s-a asigu­
Teliuc-Ghelar rat folosirea din plin a timpului priel­
Muncitorii, inginerii şl tehnicienii nic pentru lucru şl a utilajelor, aceas­
de la Întreprinderea „Vidra* din tă lucrare s-a terminat. Şi la coope­
rativele agricole de producţie
din
S-a terminat Orăstie, şi-au depăşit pînă în prezent Ohaba, Tău şi Sebeş s-au folosii cu
sarcinile la toţi indicatorii. La pro­
ducţia globală şi marfă planul a fost randament sporit tractoarele şi ate­
realizat în proporţie de 104,7 la sută lajele, fapt ce va permite ca in 2-3
primul tronson şi 102,6 la sută. la articole de blănă­ zile bune de lucru in cimp, să se
rie confecţii, 107 la sută, iar la piei termine semănatul porumbului. Lu-
de ovine 110,5 la sulă. Calitatea tulu- crîiv^ din plin in intervalele dintre
In ziua de 30 aprilie a.c., m i­ ror produselor a fost îmbunătăţită. ploi, au reuşit să termine insăminţa-
nerii de la Întreprinderea de ex­ Succesele de pînă acum constituie lut porumbului şi tiranii cooperatori
plorări miniere Hunedoara — an imbold pentru obţinerea unor rea­ din raionul Orăşlie şi cei din Mi-
Deva au obţinut un nou rezultat: lizări mal frumoase. Colectivul de ceşli, raionul Alba. De asemenea, la
străpungerea galeriei in sectarul muncă de aici s-a angajat ca pînă Vinerea, la indicaţia inginerului agro­
Teliuc — Valea Govăjdiei. in ziua cînd va avea loc cel de-al nom, mecanizatorii şi ţăranii coope­
...La orele 15,40 s-au puşcat IV-lea Congres al P.M.R. să depă­ ratori lucrează la pregătirea terenu­
ultimii metri de rocă. Momente şească planul producţiei globale cu lui şi la semănat pe porţiunile din
de mare tensiune. „De această 350.000 lei, al producţiei marfă cu tarlalele zvintale. Bine se munceşte
puşcâlură depind multe — îmi 250.000 lei. să obţină 55.000 lei econo­ şi Ia gospodăria de stat din Petreşti,
spunea inginerul Ion Humă. Ru­ mii la preţul de cost. să sporească unde s-a (nsăminţat porumb pe mai
perea tronsonului de circa 3 m. productivitatea muncii cu t.3 la sută. mult de 400 beclore.
înseamnă reuşita acţiunii, înseam ­ Sini insă şi unităţi unde din cauza
nă înfăptuirea unui punct, din unei slabe organizări a muncii trac­ Tractoarele şl maşinile agricole au lost lolosite in cursul zilei de ieri
angajamentul luat In cinstea ce­ Valorificfnd noi toarele şi lirapul prielnic nu sint fo­ cu randament sporit. Aceasla a permis ca in cooperativele agricole de
lui de-al IV-lea Congres al parti­ losite din plin. Asemenea exemple producţie din regiune să (ie insăminţale cu porumb intr-o singură zi 2.752
dului ne-au oferit cooperativele agricoic de hectare. Bine s-a muncit in unităţile agricole din raioanele Sebeş şi
Deşi brigada lucrează In trei rezerve dc producţie din Geoagiu, Spini, Ra- Alba unde s-au ¡nsăminţat 936 şi respectiv 454 hectare.
schimburi, toţi cei 18 membri ai polt, Simeria, Şoimuş, Ostrov şi alíele. Mai anevoios se desfăşoară această lucrare in raioanele Iha. Brad
săi au ţinut să ia, astăzi, parte Faptul că nu se urmăreşte zi de zi şl Haţeg.
activă la eveniment. In ajutorul Fiecare lună dirt acest ar. a rosl În­ starea terenului, că specialiştii nu-şi Penlru a recupera rămfnerea in urmă se impune luarea unor ma­
lor au venit şi cei de la sectorul cheiată de muncitorii de ta întreprin­ aduc o contribuţie suficientă la buna suri politice şl organizatorice care să asigure grăbirea însămînţării po­
II al galeriei de legătură Teliuc derea de materiale pentru construc­ organizare a muncii, că maşinile nu rumbului, aslfel ca această lucrare să se termine in citeva zile.
— Ghelar. Marin Croltoru, Nico- ţii Bîrcea cu un bilanl r»,dmc. Ca ur­ au fosl verificate şl reglate din timp,
lae Nicola, Grigore lacob. Ştefan mare, pe primul trimestru al anului precum şi slaba aprovizionare cu car­
David lucrează de zor la coptu- planul producţiei globale şi marfă a buranţi sau cu anexele necesare ma­ Pe u ltim e le s u p r a f e ţ e
rirea puşcăturii, apoi nu peste fost depăşit cu 7,7 şi 1.2 la sulă, iar şinilor, deplasările inutile ale tractoa­
mult timp lacob şi loan Hara- In luna aprilie cu 15 şi 7,2 la sulă. relor, constituie citeva din cauzele Consiliul de conducere al coopera­ loacelor de lucru, in funcţie de sta­
lambie, Emil Popa. Vasile Pe- La obţinerea acestor succese o con- care fac ca în numeroase unilă|i să tivei agricoic de produclie din Galda, rea terenului. Aceasta a permis ca
ciuc, Gheorghe Bejenaru, pre­ iribuţic însemnată şi-au adus-o mai­ se inlirzic semănatul. Situaţii de a- raionul Alba, avind sprijinul şi îndru­
cum şi ceilalţi mineri din briga­ ştrii Angliei Silviu si Brasoveanu Er- ccsl iei se inliincsc mai frecvent in marea comilelului de partid, a acor­ fiecare oră bună de lucru în cimp,
dă, in frunte cu şeful lor de şan­ nest, muncitorii din brigăzile condu­ raioanele Orăşlie, flia, oraşul regio­ dai o alenlie deosebită organizării cele 11 tractoare aflate la această
tier, loan M.ihalache, ies din ga­ se de Furcă Adalbcrt, Tordoi Arpad, nal Hunedoara ctc. De asemenea, tre­ unitate şi atelajele, să Jic folosite din
plin. Ca urmare, lo brigăzile din Me-
lerie. Stringeri de m ină, felicitări. cuptorarii Boaqiu Constanlin, Lvica buie menţionat că în gospodăriile de exemplare a muncii in această cam­
Mihai, Vlădut loan, Rusu Floarea, cit panie. In fiecare seară se analizează scutea si Oicjdea s-a terminat se­
Ptnă In prezent s-a săpat şi muncitorii Pelrescu Loghin, Suba stat rezultatele înregistrate nu sini mănatul porumbului. Pînă acum, in
peste 70 la sută din lungimea Mihai, Ung Teodor, Neamţu Lr/.ăr, la nivelul posibilităţilor. stadiu! lucrărilor si se face o repar­ total s-au însămînlat aproape 310 ha
totală „Vom face totul, spunea Costea Maria şi allii. îmbunătăţirea timpului in ultimele tizare judicioasă a forţelor $i a mij­ cu ooruinb, din cele 335 planificate.
tov. I. Mihulache, ca întreaga lu­ /.tic permite să sc lucreze cu ţoale
crare să fie realizată la timp şi In cinstea celui de-al IV-lea Con­ Colectivul înlreprinderii a descope­ forţele la insăminţări. In acest scop
În bune condiţiuni“. Aceasta în­ Prin sporirea gres al P.M.R. colectivei ta muncă rit noi rezerve interne care valorifi­ este necesar ca in fiecare unitate a- C î n d lip s e ş t e b u n a
seamnă că minereul din Ghelar de la Uzina mecanic- din Cugir, s-a cate vor duce la oblinerea unor rea­ gricolă să se asigure o organizare e-
va ajunge mult mai repede la angajat să îmbunătăţească simţitor lizări mai frumoase. Ca urinare, lu­ xemplară a muncii. Specialiştii de la o r g a n iz a r e a m u n c ii
crătorii de aici s-au angajat ca în
iar de aici, îmbogăţit in fier cu ; indicilor calitatea produselor. Un rol impor­ cinstea Congresului partidului să de­ consiliile agricoic şl din unităţile dc
Uzina de preparare din Teliuc,
tant in această acţiune îl are con­
Cooperativele agricole de produc-
Ieri, tractoarele din Batiz nu au avut
vreo 20-25 procente, va lua dru- | trolul calităţii. păşească sarcinile • producţiei globale producţie, mecanizatorii şi ţăranii lie.-do pe raza oraşului Călan şi-au ulei, fiind nevoie, ca un tractor de la
mul Începătoarelor furnale din de utilizare In fotografic: controlorii de ca­ şl mană1 cu 400.060 lei şi 150.000 Ici; cooperatori sint chemaţi să urmăreas­ planificat să insăminleze porumb pe Sincrai să iasă din lucru şi să aducă
să sporească productivitatea muncii
Hunedoara. De aceea, pentru în­ litate Vlorel Bradea şi Mlrcea Neo- cu 3 la sută, să realizeze 12.000 lei că zi dc zi starea terenului, asliel aproape 600 hectare. Pinii acum a- de la Călan la Batiz lubrifiantii ne­
făptuirea acestui scop important fet, vcrificind piese pentru maşina de economii prin reducerea preţului de ceaslă lucrare s-o realizat pe mai pu­ cesari. La cooperativa agricolă din
In perioada care ¡a trecut de ta în­ incit în liecare oră bună de lucru să
noi nu ne vom precupeţi eforturi­ ceputul anului şi pină in prezent, co­ frezat universală. cost şi 12.000 lei beneficii. se lucreze din plin la semănat. ţin de 20 la sulă din suprafaţa pla­ Batiz, 4 din cele 6 tractoare au înce­
le nici In viitor*. lectivul de muncă de la întreprinde­ nificată; Doar lei cooperativa agricolă put lucrul abia după ora 10.
de produclie din Strei s-a reuşit să
rea forestieră din Dobra a oblinut se obţină rezultate m<u bune, în ce­ Intr-o alta zi, la Călanul Mir, după
succese de seamă. Planul producţiei lelalte 5 unităţi semănatul porumbului 2 ore de funcţionare, o semănătoare
globale şi marfă a fost depăşit cu 8,8 Q Un grup de 34 salariaţi ai Sfa­ s-a delectat, iar la Streisîngeorgi un
la sută şi respectiv cu 5,53 la sutei. tului popular din Alba Tulia s-au fiind rămas mult în urmă. In mare tractor stă nefolosit, deoarece nu i s-a
înlu/s ieri dinlr-o excursie de 5
parte vina pentru această stare de
In această perioadă s-au dat peste A dualitatea zile făcută iii nordul Moldovei. lucruri o poartă conducerea S.M.T. reparat ridicătorul hidraulic. Aseme­
plan 890 m.c. buşteni de răşinoase Haţeg, care nu a luat din timp mă­ nea cazuri, „cînd timpul esle prielnic
pentru gater, 91 m.c. lemn de răşi- Printre numeroasele localităţi şi suri corespunzătoare pentru a asigu­ pentru lucru, iar tractoarele şi maşi­
noase pentru mină, 2.016 bucăli tra­ puncl'e turistice străbătute, excur­ ra folosirea Ia întreaga capacitate a nile stau nefolosite sau sînt utilizate
verse înguste, 162 m.c. doage de fag sioniştii au vizitat oraşele laşi, Su­ celor 20 de tractoare repartizate coo­ cu randament scăzut, se întîlnc.sc
şi alte produse. 4$ Bilanţul lucrărilor efectuate rii vor fi intimpinaţi In acest sezon ceava, Piatra Neamţ, Tg. Mureş, perativelor agricole de producţie de frecvent. Această situaţie se datores-
Aceste realizări au fost obţinute ca prin muncă patriotică in primele pa­ dc parcuri plăcute, unde işi vor pu­ pe raza oraşului Călan. lată citeva e- te slabei organizări a muncit în ca­
urmare a aplicării în producţie a unor tru luni din acest an esle bogat. tea petrece orele de odihnă. monumente dc istorie şi noile obiec­ xomple care dovedesc acest lucru. drul brigăzilor, lipsei de coordonare
a activităţii tractoriştilor.
măsuri eficace. Astfel, munca a fost Printre altele, in regiunea noastră tive industriale.
organizată mai bine. Forma superi­ s-au executat reparaţii de străzi şl © Colectivul studioului experi­
oară de organizare a muncii în bri­ trotuare pe 145.320 ra.p.. reparaţii mental al Teatrului „C. I, Notlara“ © O veste penlru lucrătoarele
găzi complexe a crescut. Cu ajutorul şi întreţineri de drumuri pe 221 km. din Bucureşti a prezentat aseară la din industria confecţiilor: construc­
brigăzilor complexe, s-a exploatat amenajări şi extinderi de zone verzi Hunedoara, piesa lui Robert Tho- torii de maşini dc la Uzinele meta­
peste 77 la sută din totalul masei lem­ pe 134.590 m.p. ele. Valoarea lucră­ mas „Opt femei-. Regia speelaco- lurgice Cugir au realizat o nouă ma­
noase. rilor efectuate prin muncă patrio­ lului aparţine lui Val Sândulescu.
Analizînd posibilităţile de care dis­ tică se ridică la peslc 500.000 Ici. Din distribuţie fac parte Migry şină industrială de cusut — „MCIO*.
pun, muncitorii, inginerii şi tehnicie­ Avram Nicolau, Sanda Băncilă, Doi­ Ea se utilizează la confecţionarea
nii de la I.F. Dobra au hotărîl să în- Q In sta|iunile de odihnă şi tra­ na lonescu, Alhena Marcopol, Pusa lenjeriei, costumelor şi paltoanelor
tîmpine cel de-al IV-lea Congres al tament Geoagiu, Vaţa, Miercurea Scărlălesaj, Angcla Chiuaru, Ta- din materiale dc diferite grosimi.
P.M.R. cu realizări mai frumoase. şi Călan, lucrările de pregătire in mara Vasilache şi Victoriţa Dobre.
Ei s-au angajat ca pînă în ziua aces­ vederea deschiderii sezonului cald Antrenarea maşinii se face cu aju­
tui mare eveniment să depăşească sc apropie de siîrşil. Au iosl rea- Q Astăzi, la Clubul muncitoresc torul unui motor electric, puţind e-
planul producţiei globale şi marfă cu menajate vilele, s-au mărit spatiile din Cugir se organizează medalio­ icclua intre 2—10 împunsături pe
nul „Nicolae Grigorescu", urmat de
10.000 lei şi respectiv cu 35.000 lei. sălilor de mese, camerele au fosl centimetru, iar pornirea şi oprirea
să obţină 3.000 lei economii la pre­ dolatc cu mobilier şi cazarmament proiecţii cu cpidiascopul. (IONELA
La străpungere se indínese NI- ţul de cost şi 10.000 lei beneficii, să nou, iar ştrandurile şi bazinele au ALEXANDRESCU — coresponden­ sini comandate de la o pedală.
cotae Nicola cu Ion Mihalache. sporească indicii de utilizare cu 0,5 fost curăţale şi refăcute. Vizitata- ţi). (Agcrpresj
ta sută.
Ţăranii cooperatori din Simeria,
cu sprijinul mecanizatorilor de la
S.M.T. Orăştie pină acum au Insă-
DIALOG DESPRE CALITATEA OŢELULUI Beneficiari suprafaţa planificată.
mînţat cu porumb a mare parte din
In fotografie: Pc ogoarele coope­
rativei agricole de producţie din Si-
inerta, sc lucrează la semănatul po­
si furnizori rumbului.
lnlr-o scrisoare, primită zilele tre­ cru se datoie^le faptului câ, tn ul­ rezidenţei La temperaturi scăzute şi lui si ¿-iclnlui din oţeluri prin meto­
cute de la Atelierele R.M.R. Iaşi, se tima perioadă, au fost luate o : eamă a caracteristicilor mecanice la tem­ da topirii în vid şi altele. Procedin*
arală printre altele: „La o cantitate de măsuri tehnice şl organizatorice peraturi înalte. Realizarea accslor du-se astfel se va ajunge la rezultate
de 3 tone oţel din şarja nr. 74399/1964, deosebit de eficiente. Spre exemplu, probe însă, se va înfăptui o dată cu mult mai buhe. •» faţâ-n faţa LA CONCRET
In fn urma analizelor chimice şi a în­ <• tukiror analizelor finade de la la­ S-a depus multă slrâduinlâ pen­ La nivelul tehnicii
s-a introdus verificarea în întregime sporirea utilajelor respective.
cercărilor mecanice efectuate in la­
boratoarele lapido ale secţiilor. Strun- tru creşterea operativităţii analizelor.
boratoarele noastre, s-au găsit defi­
Gestionarul Raf Aurel de la
cienţe faţă de cifrele înscrise în cer­ jilu-rile pentru analize se dau in cutii De pildă,/o dozare de crom, care in mondiale darea in exploatare a microscopului cooperativa de consum din Bo-
tificatul de calitate emis dc furni­ numerotate, aşa încîl cel ce execută treout se oieelua în circa 40 dc mi­ electronic, capabil să mărească pînă la zeş nu arc o comportare cu­
zor...“ In continuare se dau rezulta­ verificarea nu este influenţat de re­ nute, azi se execută în circa 15-17 Prin punerea în funcţiune a nou­ de 35.000 de ori, se vor putea pune viincioasă în timpul serviciu­
tele analizelor, comparativ cu cele zultatele oblinute anterior. (La labo­ mi nule, cu o precizie superioară. La lui laborator central, care dispune de în evidentă unii componenţi ce nu lui. Vorbeşte obraznic cu cltan-
trimise de C.S., Hunedoara. ratoarele rapide, la începutul fiecă­ cererea sectorului producţie, s-a pus săli spaţioase, dotate cu aparatură la pot fi observaţi la microscoapele me- ţil, lâsîndu-1 chiar să plece din
rui schimb, se execută analiza unui
la puncl o nouă metodă, care permiie
Despre uncie abateri de la anali­
discuţie : zele de laborator, seninătate in anu-l şpan etalon. Asliel, dacă este nece­ dozarea conţinutului de oxid de fier’ din combinatul nostru beneficiază din talografice obişnuite. Tot aici ur­ magazin fără să fie serviţi.
nivelul tehnicii mondiale, siderurgicii
mează să sosească aparatura nece-
sar, se pot face operativ corectările din zgură, în maximum 5 minute de
1964 îndeosebi, si necesitatea unei
plin de toate avantajele pe care teh­
sară determinării rezilieriţei Ia tem­
la obţinerea zgurii. Se lucrează acum
mecanice, ce se impun la soluţiile
exigenţe crcscînde penlru
încadra­
nica modernă le oferă, prin automati­
rea in limitele prescrise, ne-au mai dale). la elaborarea unei metode noi pen­ zarea- proceselor dc analiză, scurtarea peraturi scăzute, a rezistenţei de ru­
pere la tracţiune, a limitei de cur­
scris şi alţi beneficiari. In legătură Pe laboratoarele rapide ce deser­ tru determinarea bioxidului de sili­ lor la timpi minimi şi efectuarea unor gere la temperaturi înalte şi a carac­
cu cauzele care le-au generat şi căile vesc oţolăriHe s-a stabilit să existe ciu din zguri s.a.in.d. determinări ce nu se executau in teristicilor principale ale materialelor
de înlăturare a lor am solicitat să ne in permanenţă un tehnician de S-a Imbunăiălil simţitor şi colabo­ trecui. De pildă, prin punerea în func­ refractare. Este apoi în fază finală,
răspundă chimistul Nicolae Chindlcr, schimb, bine pregătii prolesional, care rarea cu secţiile productive. Aceasla, ţiune a quantovacolui, aparat ultra­ proiectarea unei anexe in apropierea
selul serviciului laboratoare al C.S.M., le coordonează activitatea şi se află prin luarea de contacte mai dese. modern. cu procesul de analizare noului laborator central, pentru crea­
întotdeauna la locul de muncă cel Despre eficienţa acestei practici s ar
ANALIZELE şi ing. Iştoc Valentina, şef adjunct. mai solióla!, acordînd asistenta teh­ putea spune mai multe. Un exemplu complet automatizat, se vor putea de­ rea unor condiţii bune de lucru ate­
lierului de preparat epruvele. secto­
termina, în circa 15 minute, pînă la
nică-şi executînd personal analizele însă este grăitor. In schimbul labo­
Măsuri, eficienţă
10 componenţi ai otelurilor carbon
rului de tratamente termice şi încer­
mai pretenţioase.
In cadrul laboratorului central a ranţilor principali Constantin Palaghie. şi aliate. Spectograful permite o cări metalice.
Si Petru Munteanu de la laboratorul
In* ultimul timp n-au mai &p&ru<t (ost organizată o grupă de etalonare, rapid ce deserveşte oţelâriile Mar­ dozare cantitativă a unor componenţi Se vor crea condiţii oplime de lu­
reclamaţii privind analiza chimică şi verificare si metode noi, alcătuită tin I şi electrică se oblin rezultate ai olelurilor aliate cu«m ar ii : vana- cru laboratoarelor rapide ce deser­
proprietăţile iizico-meoanice ale ote­ dinlr-un chimist, un tehnician şi doi foarte bune. Aceasta, pentru că ei diul, titanul, molibdenul ş.a.m.d. in vesc olelâria Martin nr. 1 şi electri­
lului datorită laboratorului. Marea laboranţi. Ei execută etalonări-le ne­ colaborează -cu maistrul de schimb şi timpi foarte reduşi, cu precizie mare că prin mutarea lor în incinta ve­
lor majoritate — cînd au existat — cesare quantovacului, speclografu- prim topitorii : le comunică marca, şi la un prel mai mic decît analiza chiului laborator central si transmi­
DE s-au dovedit a fi datorită amestecu­ lui. poVarograíului etc. şi pun la punct sau mărcile de oteluri ce urmează a tric va permite o accelerare conside­ terea concomitent, mecanizată, a pro­
chimică. Punerea in funcţiune a sec­
belor.
torului polarografic şi spectofotome-
lui de materiale. Uneori, a aparul şi
se elabora, fac observaţii asupra în­
metodele noi, moderne, ce se trans­
neomogenilatea chimică a unor şarje,
In prezent personalul laboratorului
în special la carbon si sulf. mit laboratoarelor însărcinate cu a- cărcăturii metalice şi discută rezul­ rabilă a procesului de analizare a deslăşooră o muncă susţinută penlru
tatele analizelor oblinute sub loale
nalizele curente. Tot aici se execută
Atunci cînd s-au semnalat abateri, $i o serie de verificări privind ca­ aspectele. unora din componenţii uzuali ai oţe­ punerea in funcţiune, la întreaga ca­
ele au fost fie datorită superficialităţii litatea analizeJor efectuate anterior. La acest ca.pilol. al colaborării cu lurilor (cupru, nichel ele.) şi a mi­ pacitate, a aparaturii moderne cu carc
sau li.psei de răspundere cvi care s-a La ora actuală se determină toate ca­ laboratorul central, considerăm că nereului. a fost dotat serviciul nostru şi asi­
lucrat in laboratoarele rapide, lie in­ racteristicile cerule metalului prin este bine să amintim şefilor de sec­ torului de analize a gazelor din ote­ milarea metodelor de analiză adec­
Prin punerea în funcţiune a sec­
suficientei dotări tehnice (ne refe­
vata Ia nivelul tehnicii mondiale. Nu
LABORATOR rim la analizele mai pretenţioase) şi standarde $i chiar mai mult. ţie productive că, cunoscînd posibi­ luri a devenit posibilă şi urmărirea încape îndoială că, în curînd. vom GESTIONARUL :
Ne-am propus apoi să Introducem
lităţile ce le avem, să solicite efec­
lipsei de colaborare cu schimburile
— Spune repede, ce vrei?
si
avea rezultatele cele mai bune,
tuarea unor determinări
influenţei hidrogenului, azotului
speciale,
proba de determinare a durabilităţii
iar
productive. Din luna noiembrie 1964 oteduluî si a rezistentei la oboseală; menite să ducă la îmbunătăţirea con­ oxigenului din otel asupra proprietăţi­ efectul lor va fi resimţit şi de către C L IE N Ţ II:
insă nu s-a mai înregistrat nici un totodată — ca o caracteristică deo­ tinuă a calităţii otelului, cum sînt i lor fizrco-mecanice ale acestuia. beneficiari. — 7n primul rind să ai o compor­
caz de greşeli de analiză. Acest lu- sebii de importantă — determinarea determinarea hidrogenului, oxigenu­ In sectorul de metalurgie chimică, Ing. GH. COMŞUŢA tare civilizată faţă de cumpărători
şi apoL.