Page 3 - 1965-10
P. 3

PAOINA  3
           DRUMUL  SOCIALISMULUI                       3345



                                                                                                                            viitor  să  nu  se  mal  râ­
                                                                                                                            pele  asemenea  acte  de   8
                                                                                                                            Indisciplină  se  impune
            SĂ (; reşteEM TI  NER1 DISCIPLINAŢI                                                                             ca  organizaţia   U.T.C.                                     A N I V E R S A R
                                                                                                                            că  acorde  atenţia  cuve­
                                                                                                                            nită  unei  probleme  scă­
                                                                                                                            pată  oin  vedere:  or-
                                                                                                                            qanizarea  timpului   li­
                ÎN PROD!UCJIEŞI SOCIETATE                                                                                   mod  plăcut  si  educativ
                                                                                                                                              în
                                                                                                                            ber  al  tineretului
                                                                                                                            Pe  această  linie   s-a
                                                                                                                            mai  făcut  cîtc   ceva:   REPUBLICII  POPULARE  CHINEZ:
                                                                                                                            s-au  orqanizat   unele
                                                                                                                            loi  ale  tinerelului,  ac­
             Colectivul  de  munca   tia  de  educarea  uteciş-   fiecare  lună  din  acest   mulţi  alţii ?  Ei   şl-au   de  absente   nemoliva-   ţiuni  patriotice.   s-au
           el  secţiei  lent  uzinare   tilor.          «n.                   ciştiqat  preţuirea  prin-   te.  totuşi  pe  ici,  pe  colo   vizionat  în  colectiv  cî-
           din  cadrul  Uzinei  „30   La  majoritatea  vorbi­  Atît  în  darea  de  sea­  tr-o  muncă  rodnică  şi   ele  se  mai  înregistrea­  teva  filme.  Ele  au  e-
           Decembrie"  Cugir  şi-a   torilor  s-a  observat  se­  mă  prezentată  cit  şi  in   o  comportare  plină  de   ză.   Tineri  cum   sint   vut  însă  un  caracter   Oraşe  ale
           cîşliqal  un  binemeri­  riozitate,  competentă  in   discuţii  s-a  apreciat  că   respect   fată  de   coi   Cornel  Blaga  şi  Vasile   sporadic  şi  nu  au  fost       R.  P.  Chineze:  Siarni!
           tat   prestiqiu.   Sec ti o   analiza  activităţii  oraa-   1n  acest   an  adunările   virstnici.  Cu  ei  se  mîn-   Moqut  obişnuiesc   ca   îndeajuns  de  interesan­  f
           Iruntasă  De  uzină  în  a-   nizntiol  U.T.C,  CI   au   generale  au  fost  preqă-   dresc  deopotrivă   cei­  după  salariu  să  prelun­  te.  De  exemplu,   la
           nul  1964.  ea  îs»  conti­  vorbii  despre   munca   tite  cu  mai  multă  grijă.   lalţi  muncitori  si  orga­  gească   cheful   pînă   jolle  de  tineret  se  re­  Sianui  este  unul  dintre  celo   mii   tru  a  atenua  zgomotul  de  la  fabrici   călugărul  Suan  Cluan,  reprczentlnd
           nuă  şi  in  prezent  suc­  depusă  de  biroul  orga­  Consullînd  mai   mulţi   nizaţia  U.T.C.  noaptea  tirziu.   Unii   petă  cu  insistentă   a-   vechi  oraşe  ale  Chinei  sL  începînd   şl  a  Împrospăta  aerul,  intre  casele  de   astfel  un  fel  de  universitate  penlru
           cesele  fiind   declarata   nizaţiei  U.T.C.  pentru   tineri,  biroul  orqaniza-   Numele   a  numeroşi   dintre  cei  care  călăto­  celasi  proqram :  o  ex­  din  secolul  XI  înaintea  erei  noastre,   locuit  şi  întreprinderi  au  fost  placa­  acea  vreme.  In  iurul  ci  sint  nume­
           cectie  evidenţiată   pe   pregătirea  si  buna  des­  tiei  oe  ba/.ă  U.T.C.   a   tineri  nin  această  sec­  resc  cu  trenul  au  atitu­  punere,   ceva   jocuri   a  tost  cu  intermitenţă  capitala  a  11   te  trei  perdele  dc  arbori  care   fac   roase  temple  care  se  îmbină  armoni­
           trimestrele  care  au  tre­  făşurare   a  adunărilor   reuşit  să  pună  în  dez­  ţie  pot  fi  date  ca  exem­  dini  de-a  oreplul  con­  distractive   sau   un   dinastii  feudale.  Cunoscut   în  vechi­  Si  mai  plăcută  viata  celor  1.500.000   os  cu  frumuseţile  naturale.  Urcind  la
           cut  din  acest  an.  Mat   generale  ca  scoală  de                                      damnabile.  Sub  priviri­  concurs  gen  „cine  ştie   me  sub  numele  de  Cianan,  oraşul  a   de  locuitori  ai  oraşului.  Totalul  coas-   ultimul  c-taj  ai  iu  fa(ă  priveliştea  mi­
          bine  de  jumătate   din   educaţie   comunistă,                                           le  reprobatoare  ale  ce­  meserie,  cîstiqă"  şi  a-   fost  un  importanl  centru  politic,  ad­  trucţiMor  noi  —  printre  carc  sc  re­  nunată  a  noilor  cartiere  conslrui’o
           muncitorii  acestei  sec­  despre   preocuparea                                           lorlalţi  călători  ei  vor­  pot  dans.  Ce  o  şi  mal   ministrativ  şi  cultural.  Monumente  ale   marcă  Hotelul  Poporului,  magazinele   după  eliberare,  a  părţii  de  sud-vest
          ţii  sînt  tineri.  Veniţi  de   pentru   îmbunătăţirea   Alegeri  în  organizaţiile       besc  urît,   înjură   st   râu.  că  dc  multe   oii   1  culturii  sale  străvechi  se  păstrează  şi   universale,  cinematografele  —   re­  a  oraşului  în  care  domină  frumosul  o-
          De  băncile  şcolii  profe­  îrwălămîntului  politic,                                      <*hi«ar   se   pălmuiesc.   expunerea  conţine  doar   astăzi,  atrăqind  în  fiecare  an  nume­  prezintă  dc  două  ori  mal  mult  spaţiu   răşel  universitar  amintit  mai  înainte).
           sionale,  ei  au  qăsLt  în­  extinderea  tematicii  ex­   U .   T .  C.                  Cuin  poate  fi  calificat   generalităţi,  iar   con­  roşi  vizitatori.  In  trecutul  îndepărtat   locativ  decit  cel  existent  înainte  de   Gomindanul  transformase   aceasiă
           totdeauna   la  tovarăşii   punerilor  ce  se  tin  în                                    actul  de  indisciplină  al   cursurile  sint  slab  pre­  1  el  reprezenta  limita  de  Est  a  vechiu­  1949.  (Străzi  drepte  şi  largi,  pavate   pagodă  într-o  cazarmă.  Înaintea  so­
           lor  mai  virstnici   un   fata  tinerilor  pe  dife­                                     tînărului  Cornel  Blaaa   gătite.  Nu  ar  fi  deloc   lui  „Drum  al  mătăsii".  In  perioada   sau  asfaltate,  deosebit  de  animale  In   sirii  Armatei  Populare  dc  Eliberare,
          sfat  si  un  ajutor  prie­  rite  teme  ale  educaţiei                                    care  fiind  în  stare  de   lipsit  de  interes  o  con­  dominaţiei  qomindamste,  oraşul  a  în­  cursul  zilei  dau  oraşului  forma  unui   scara  care  ducea  în  vîrful  pagodei  se
           tenesc.  Muncitorii   cu   moral-cetătenesti.   Cu   batere  probleme  impor­  ple  pozitive.  Tot   mal   ebrietate  şi-a   permis   sultare  mai  largă  a  ti­  1  registrat  o  perioaoă  de  staqnare  şi   Imense  table  de  şah).  prăbuşise.  Templele  ca-rc  înconjurau
           mai  multa  vechime  in   prilejul  discuţiilor   a   tante,  care  it  interesau   mulţi  poartă  titlul   de   «ă  fluiere  la  un  spec­  nerilor   despre   felul   decădere.  In  ajunul  eliberării  sale  in   O  altă  vizită,  făculă  de  astă  dată   uaqoda  fuseseră  transformate  în  aoo-
          producţie  le-au   insu­  ieşit  în  evidentă  activi­  pe  tineri,  cum  «ir   fi   „evidenţiat  în  întrece­  tacol  susţinut  do   un   cum  ar  dori  ci   să-şi   1949,  Sian  era  un  oraş   provincial,   la  Fabrica  de  obiecte  smălţuite   a   văratc  ruin'';  peste  tot  creşteau  bă­
          flat  dragostea   pentru   tatea  depusă  de  biroul   probleme  ale  educativi   rea  socialislă1',  alţii  sint   ansamblu  renumit ?  El   petreacă  timpul  liber,   I  purlind  urme  vădite  ale  războiului,   accentuat  impresia  de  sorvoziilale  şi   lării.  In  anii  1955  şi  1956  pagoda  a
           meseria   aleasă,   i-au   orqanizatieî  U.T.C.  pen­  comuniste,  aportul   ti­  Inovatori  sau  fruntaşi   a  atras   dezaprobarea   să  se  ceară  părerea  ce­  si  se  întindea  pe  o  suprafaţă  de  nu­  sirquintă  o  muncitorilor  chinezi.  Mo­  fost  renovată,  scara  principală  cons­
          iniţial  în  tainele  ei.  Cu   tru  acţiunile  organizate   nerilor   la   creşterea   In  acţiunile  de  muncă   unanimă   a  spectatori­  lor  mai  virstnici.  Dară   mai  13  km.  pătraţi.  Intreoqa  sa  in­  destia  si  preocuparea  dc  a  obţine  cit   truită  din  nou.  templele  restaurate,
          respect  şi  stimă  au  vor­  In  vederea  cunoaşterii   produotivitătii   muncii,   patriotică.  Dar,  alături   lor.  sl  în  orqanizarea  tim­  I  dustrie  consta  în  cîtcva  aleliere  meş­  mai  bune  rezultate  prin  folosirea  cu   s-au  plantat  flori  şi  copaci.   Astăzi
          bit  mulţi  tineri  la  adu­  de  către  toii  tinerii  a   disciplina  în  producţie.   de  ei  mai  există,  ce-i   pului  liber  al  tinerilor,   teşugăreşti  rudimentar  utilate.  (La   multă  chibzuinţă  a  posibilităţilor  lo­  pagoda  Taven  constituie  una  dintro
          narea  dc  nlcqeri  a  or-   trecutului  de  luplă   a   Eficienta  lor  se  poate   drept  putini  la  număr,   Este  bine  cu  In  cu-   In  educaţia  lor  moral-  I  fiece  pas  se  întâlneau  fortificaţii  şi   cale  sint  trăsături  caracteristice  ori­  cele  mai  frumoase  locuri  de  agre­
           qanizafiei  U.T.C.   des­  partidului  nostru,  a  do­  vedea  şl  în  faptul  că   si  din  aceia  care   nu   vîntul  lor  tinerii   au   cefăteneascâ  biroul  or­  tranşee  construite  de  trupele  qomin-   cărui  colectiv  ain  întreprinderi.  (A-   ment  ale  oraşului,  un  punct  de  atrac­
          pre  comuniştii  din  sec­  cumentelor   Congresu­  alături  de  un  însemnat   fac  cinste  acestui   co­  luat  o  atitudine  critică   ganizaţiei   dc   bază   danisle.  Unele  clădiri  dc  valoare  is­  ceasla  a  reieşit  sl  din  discuţia  asupra   ţie  pentru  numeroşi  vizitatori.   Au
                                                                                                     lată  de  aceste  abateri.
          ţia  lanţ  uzinare.  Anali-   lui  al  IX-lea  al  P.C.R.   număr  de  tineri  decla­  lectiv.  In  cuvinlul   lor   UT.C.  din  secţia  lanţ   1 torică  au  fosl  transformate  în  sedii   creării  şi  dezvoltării  fabricii  avută  cu   fost,  de  asemenea,  restaurate  Turnul
          zind  activitatea  desfă­  si  realizărilor  Teqimulul   raţi  fruntaşi  în   anul   tovarăşii  Constantin  Is­  Se  cere  insă  ca  orga­  uzinare  va  doveai  per­  i  ale  politiei  secrete  gomindaniste  sau   Ceao  Fu-hîn,  directorul  ei.  Greută­  Clopotului  si  Turnul  Tobei,  constru­
                                                                                                     nizaţia  U.T.C.  să-i  aju­
          şurată  înlr-un  an   de   nostru   de  democraţie   trecut  şi  care  se  men­  pas,  loan  Ispas.  Ştefan   te  mai  concret. Si pînă   severenta  care-1  carac­  închisori  penlru  elementele  progre­  ţile  întîmpinale  —  uneori  foarte  mari  ite  în  timpul  dinastiei  în  f 1368-1644)•
          biroul     orqanizaliei  populară.  Inarmînd  De   ţin  evidenţiaţi  şi  in  a-   Toader,  Gheorghe  De-   acum  s-a  mai  stat  de   terizează,  fără  îndoială   siste.  Canalizarea  nu  exista,  iar  stră­  —  nu  au  descurajat.  In  prezent  coi   Ele  se  află  la  intersecţia  unor  bule­
          U.T.C,  tinerii  prezenţi   tineri   cu  cunoaşterea   cest  an,  se  adaugă  nu­  lnmarian  si  alţii  au  vor­  vorbă  cu  ci  Dar   nu   că  şi  atitudinea  tineri­  zile  înguste  şi  strimte  erau  pline  de   peste  1.300  de  muncitori  folosesc  cu   varde  din  centrul  oraşului.  Contra­
          au  mullumit  în  acelaşi   sarcinilor   trasate   do   mele  a  noi  tineri.  Cine   bit  despre  tinerii  care   s-a  luat  o  atitudine  ho-   lor  cilali  mai  sus  se  va   murdărie).  După  eliberare,  Slanul  s-a   pricepere  utilajul,  aduc  inovaţii  im­  forturile  nou  zugrăvite,   lcmnăTia
         1  timp   membrilor   de   parlid,   organizaţia   nu-l  cunoaşte  pe   Şte­  în  afara  producţiei  co­           schimba  în  bine,  că  a-   transformai  radical  şi  a  început  să   portante.  Ca  urmare,  o  serie  de  pro­  sculptată,  acoperişurile  aurite,  le  dan
         1  partid  pentru  sprijinul   U.T.C.  a  putut  să  mo­  fan  Toader.  Constantin   mit  acte  de  indiscipli­  tărîlă  fa|ă  de  compor­  portul  tuturor   tineri­  devină  un  important  centru  indus­  cese  de  producţie  sint  mecanizate  sau   un  aspect  deosebit  de  atrăgător.
                                                                              nă,  nu  respectă  pe  coi
          acoraat    orqanizaliel   bilizeze  masa  de  tine­  Ispas,  GhPorqlie   Dela-             tarea  lor.  nu  s-a  cre-   lor  in  procesul  produc­  trial.  de  comunicaţii  şl  cultural,  cu   semimecaniza-te,  calitatea  produselor   Vechea  glorie  a  arcslor  monumen­
                                 ret  la  înfăptuirea  îna­  morian,  Vaier  Cos tea,   din  iurul  lor.  Deşi  s-au   eat  o  opinie  de   mjsA    numeroase  instituţii  de  învătămînt,  a  sporii,  calificarea  oamenilor  de  a-   te  scoate  si  mni  mult  in  relief  îmbi­
          U.T.C.,  pentru  qrija  cu   inte  de  termen  a  sar­  Jrlmie  Ordean.   Maria   obţinut  rezultate  bune   împotriva  acestor   a-   ţiei  va  fi  mai  rodnic.  Dat  fiind  concentrarea  de  fabrici   semenea).  „Dacă  la  înfiinţarea  fabri­  narea  armonioasă  a  vechiului  şi  a
           care  «-au  ocupat  aceş­ * 10  cinilor  de  producţie  In  Blrta,  loan  Puia  şi  pe  în  privinţa  numărului  baleri.  Pentru  ca   pa  S.  CERBU  textile  în  această  regiune  cultivatoa­  cii  produceam  doar  10  sortimente  —   noului  in  oraşul  Sian.
                                                                                                                                                    re  de  bumbac,  s-a  trecut  la  construi­  ne  spune  conducătorul  întreprinderii   N.  PUÎCEA  1
                                                                                                                                                    rea  primului  grup  modern  de  fabrici   —  în  prezent  realizăm  aproape  400.
                                                                                                                                                    do  egrenat  bumbacul  si  fileturi.  care   De  la  20  de  desene  s-a  ajuns  ca  a-
                                                                                                                                                    folosesc  pentru  reglarea  temperaturii   cum  propusele  noastre  să  aibă  peste
                                                                    „Mesageri"  ai  cetăţenilor  i                                                  si  a  umidităţii,  abur  provenit  de  la   3 200  dc  desene  noi.  Azi  avem   un   CIFRE,  FAPTE,
                                                                                                                                                    o  termocentrală  din  apropiere.  Prin
                                                                                                                                                                                      număr  de  35  de  ingineri  şi  tehnici­
                                                                                                                                                                                  şi
                                                                                                                                                    construirea  unor  noi  imprimerii
                                                                                                                                                                                      muncitori  slab  calificaţi.  (Diplomele
                                                                                                                                                    vopsitori!,  Sianui  esle  astăzi  col  mai   eni  crescuţi  din  rindurilc   foştilor
                                                                                                                                                                                      si  steagurile  roşii  de  fruntaş  îu  pro­
                                                                                                                                                    important  centru  textil din nord-vcs-   ducţie  au  fosl  obţinute  dc  către  co­ REALIZAU!
                                                                         +   SCRISORI  CE  TREBUIE  STUDIATE  Şl  ANALI­  Consiliului  agricol   raional   tul  tării.  Dar  în  capitala  provinciei
                                                                       ZATE  CU  GRIJĂ.  ❖  OPINIEI  MASELOR,  ATENŢIA   Orăştie  —  căruia  i-a  fosl   Sensi  s-au  construit  şi  alte  întreprin­  lectivul  fabricii  noastre  numai  prin-   Planul  de  dezvoltare  a  econo­
                                                                                                                                                                                      Ir-o  muncă  asiduă".  Scurta  trecere
                                                                                                                                                    deri,  ca,  de  pildă,  fabrica  de  motoa­
                                                                                                                         repartizată   spre  rezolvare
                                                                       CUVENITĂ.  <$>  TERMENUL  LEGAL,  OGLINDA  A                                 re  electrice  şi  transformatoare  —  «li»,   prin  diferite  secţii  olo  fabricii  olciă   miei  R.P.  Chineze  pe  anul  1965,
                                                                                                                         această  scrisoare  —  i-a  tre­
                                                                       RESPECTULUI  FAŢĂ  DE  CETĂŢENI.  *   DEFICIENŢE  buit  14  zile  să  constate  că   oe  necesare  mediului  rural,  cea  de   cu  prisosinţă  dovada  inscusinlei   şi   etapă  iu  pregătirea  celui   de-al
                                                                       CARE  NU-ŞI  AU  LOCUL.                           cetăţeanul  în  cauză  nu  csie   utilai  electrotehnic,  dc  maşini-unelle,   măiestriei  cu  care  sint   împodobita   iroilea  plan  cincinal  care  va  în­
                                                                                                                                                                                                                          cepe  în  1966.  prevede  sporirea  cu
                                                                                                                                                                                      diferite  obiecte  din  tablă  şi  porţelan
                                                                                                                         membru  al  cooperativei  a-   o  seric  dc  înlrporinderi  mijloci5,  şi
                                                                     Cu  poşta  zilnică,  la  Sfatul   tul  că  a  fost  impus  la  unele           mici  da  înqrăşăminle  azoloasc,   dc   sau  ceramică  realizate  aici.  Două   cca  II  la  sută  fată  de  1964  a  pro­
                                                                    populai  al  raionului  Orăştie.   taxe  comunale  în  mod  ile­  qricole  şi  că  deci  nu  poate   produse  plastice  eic.   Muîle   sînt   vase  înalte  dc  peste  1.50  m.  viu  co­  ducţiei  «industriale  globale,  urmă-
                                                                    sosesc  şi  scrisotri  de  la  oa­  gal.  In  urma   constatărilor   primi  în  nici  un  caz  aslfei   construcţii  no>,  dar  unele  dintre   lorate  si  artistic  decorate,  reproou-   rindu-se  in  acelaşi  timp  ridicarea
                                                                                                                         do  teren.  Si  acesta  nu  est**
                                                                    menii  muncii  prin  care  a-   făcute  Ia  fata  locului  s-a  gă­             s-au  născut  din  transformarea  vechi­  ceri-le  pe  email  a  unor  lucrări  dc  gra­  continuă  a  calităţii   produselor,
                                                                    ccştia  reclamă  sau  sesizea­  sit  că  cetăţeanul  în  cauza   singurul  caz.  lor  ateliere  de  tip  meşteşugăresc.  fică  şi  sculpturi  in  lemn  sint  adevă­  sporirea  varietăţii  lor,  sprijinirea
                                                                    ză  unele  stări  ce  lucruri.   avea  dreptate  şi  Iu  conse­  Tot  consiliului  agricol  ra­  Cu  ajutorul  prietenilor  chinezi  auu   rate  opere  de  artă).  introducerii  tehnicii  noi.
                                                                                                                                               o
                                                                                                                         ional  i-a  fost  necesară
                                                                    Adevăraţi   „mesageri1'   ai   cinţă  s-a  dispus  radierea  din   lună  de  zile  pentru  a  cer­  făcut  cunoştinţă  cu  activitatea  si  rea­  Obţinerea  unor  bune  rezultate   In
                                                                    cetăţenilor,  scrisorile   vin   reqîstrele  de  plată  a  laxe­                lizările  colectivului  (ie  mimeilori  de   muncă  esle  legală  nemijlocit  de  dez­  In  anul  1964  valoarea  producţiei
                                                                    6ă  încunoştiintezo  pe  mem­  lor  respective.     ceta   scrisoarea  cetăţeanu­  la  Fabrica  (ie  imprimeuri  nr.  1.  Con­  voltarea  unei  larqi  relele  de  învă-   industriale  a  R.P.  Chineze  a  cres­
                                                                    brii  comitetului  execuţi^  al   Dar  cetăţenii  s-au  adresa!   lui  Dan  Suciu  din  comuna   struită  in  1960,  fabrica  are  un  aspect   tămjnt.  Parlca  dc  sud  a  oraşului,  cu­  cut  cu  15  la  sută  la|ă  de  anul  pre­
                                                                    sfatului  popular  despre  li­  «.fătului  popular   şi  pentru   Blandiana.    modern,  dotată  cu  utilaj  nou  în  ma­  noscută  în  trecut  nuinui  prin  faima   cedent.  Obiectivele  industriei  grele
                                                                                                                          Intr-un  fel  semănător  sa
                                                                    nele  nereguli  din  unităţile   rezolvarea  unor   probleme   ocupă  şi  secţia  sănătate  dc   re  măsură  construit  în  R.P  Chineză.   pagodelor  Taveu  şi  ITsiaovcn   din   şi  industriei   bunurilor  de  larg
                                                                    din  subordine,  de   unele   de  interes  qeneral.   Astlel,   rezolvarea   scrisorilor   re­  Din  explicaţiile  date  cu  multă  com­  timpul  dinastiei  Tlian,  este  aslâz-i  o   consum  au  fost  îndeplinite,  iar  ca­
                                                                    cerinţe,  nevoi  şi  nemulţu­  un  grup  de  cetăţeni  din  sa­  partizate.   Reclamaţia   în   petentă  e.o  către  tov.  Wnn  Tun-ciu   vastă  regiune  n  ştiinţei.  Aici  se  înal­  litatea  produselor  s-u  îmbunătăţit.
                                                                    miri  personale.          tul  Căstău,  comuna  Bm ;u   zeqistrată  la  numărul  25  a   directorul  înlreorinderii.  aflăm  că  a-   tă,  pripiră  arbori,  săli  de  cursuri  spa­  S-a  produs  cu  20  la  sută  mai  mult
                                                                     Felul  în  care  îşi  găseşte   au  solicitat  amenajarea  unui   fost  rezolvată  cu  o  înlirzi-   ici  peste  2.000  de  harnici  sl  price­  ţioase,  dormitoare,  t e r e n u r i    dc   otel.  petro),  Îngrăşăminte  chimice,
                                                                    rezolvarea  fiecare  din  aces­  drum  comunal.  Găsind   ce­  cre  de  8  /.ile,  cea  de  la  w,  puţi  muncitori  imprimă  zilnic  o  în­  spori.   Cele   17   inslitutîl   şi   n-   ciment,  autovehicule,  fire  de  bum­
                                                                    te  scrisori,  operativitatea  şl   rerea  ca  inlcmeiată,  comi­  50  cu  3  zile,  cea  de  la  nr.  semnată  cantitate  de  ţesături  in  a-   niversitâli   unde   studiază   peste  bac,  zahăr,  ţigări.  S-au  fabricat
                                                                    claritatea  rezultatelor,   de­  telui  executiv  a  dispus  în­  51  cu  5  zile  ele.  proape  2.000  de  modele  diferite ;  lu­  30.000  de  studenţi  împreună  cu  cel i   numeroase  produse   noi.   printre
                                                                    notă  preocuparea  care   e-   tocmirea  proiectului  de  exe­                  nar  sc  introduc  —  penlru  a  fi  în  pas   23  de  şcoli  tehnice  concentrate  aici   care  roti  dc  otel  pentru  c.Hle  fe­
                                                                    xistâ  fată   oe  cerinţele   şi                      Surprinde  si  felul  în  caro  {]   cu  cerinţele  populaţiei  ~   aproxima­  sl  care  murind  400.000  dc  elevi,  o-   rate,  penicilină  seinisinlelică,  m.i-
                                                                    propunerile  cetăţenilor.  In   cuţie  a  drumului.  Sfatul  popular  raional  a  gă-  ..   tiv  50  de  desene  noi.  iar  imprimarea   cupă  o  suprafaţă  egală  ru  aproape   şini  agricole,  chimicale  pentru  a-
                                                                    parte,  acest  lucru  caracteri­  O  altă  sesizare  colectivă   6it  soluţia  de  rezolvare   «i  II   se  poale  face  simultan  in  opt  culori   lumătate  dm  cea  a  vechiului  oraş.   gricultură.  Industria  construcloare
                                                                    zează  si  pe  lucrătorii  de  la   arăta  faptul  că  fostul  pre­  scrisorii  nr  177.  Reclamau-  II   diferite.  „Inlreprinoorea  noastră,  men­  Acesla  constituie  un  minunat  exem­  de  maşini  a  produs  mai  multe
                                                                   Sfatul  popular  raional  Orăş­  şedinte  al  Sfatului  popular   tul  arăta  că  la  5  iulie   s-a  ,   ţionează  Wun  Tun-ciu.  face   parte   plu  al  distantei  uriaşe  cari*  separă   tractoare,  motoare,  utilaj  energe­
                                                                    tie.  Pc  adresa  acestuia  au   comunal  Homoroo',  avea  o   adresat  Sfatului  popular  o-  I   dintr-un  complex  de  întreprinderi  tex­  prezentul  de  trecutul  Stanului.   Si   tic.  piese  de  rezervă  pentru  ma­
                                                                   (ost  trimise  dc  la  începutul   serie  de  abateri.  Comitetul   răşonesc  Orăştie  pentru   a  ■   tile,  imprimerii  si  o  fabrică  de  co­  fiindcă  esle  vorba  de  Irecut  meri:ă   şini  agricole,  vehicule  de  trans­
                                                                    anului  şl  pînă  la  jumătatea   executiv  al  Sfatului  popular   fi  ajutat  să  rezolve  liliqiul  "   voare  care  cuprind  aproximativ  30.000   să  facem  o  scurtă  incursiune  şi   la   port,  maşini  penlru  industria  pre­
                                                                    lunii  septembrie  215  aseme­  raional  a  trimis  un  grup  de   olnlre  el  şi  vecinul  Gh.  P.  jj   de  muncitori.  Împreună  cu  membrii   unele  din  cele  mai  cunoscute  vestigii   lucrătoare  ele,
                                                                    nea  scrisori.            tovarăşi  competenţi  să  ana­  dar  că  răspunsul  primit  nu  familiilor   acestora  se  ajunge   la  culturale.                        TV
                                                                     După  lectuiare,  tov.  N.   lizeze  cazul  amintit.  După   l-a  mulţumit.  Ne  li nitul  sca-   100.000  de  persoane.  Înainte  nu  exis-   Fină  la  eliberare,  străvechile  ves­  In  primele  şase  luni  ale  acestui
                                                                   Roşu,  preşedintele  comite­  o  cercetare  minuţioasă   s-a   ma  de  acest  lucru,   sfatul   lau  fabrici  tex Iile  in  oraş  şî  bumba­  tigii  culturale  ale  Stanului  nu  for­  an,  R P.  Chineză  a  realizat  280  de
                                                                    tului  executiv  şi  tov.   P.   găsit  că  sesizarea  era   în­  popular  raional   a  Irimu»   cul  din  provincia  noastră  era  trans­  maseră  obiectul  unor  săpături  sUie-   produse  noi  din  otel,  printre  care
                                                                   Rusii,  secretarul   comitetu­  temeiată.  In  concluzie,  Sfa­  scrisoarea  spre   rezolvare   portat  la  3,000  de  km  pînă  la  Şanhai.   inalice  şi  multe  dintre  monumentele   utilaj  de  foraj  petrolier  cu  njulo-
                                                                                                                                                                                                                          rul  căruia  se  ponte  atinge  o  a-
                                                                   lui  executiv  —  ne  spunea   tul  poDiilar  raional  a  dis­  sfatului  popular  orăşenesc.   neutru  ca  —  făcindu  se  dm  nou  3.000   istorice  faimoase  se  năruiserâ.   In   dincime  pînă  la  3.000  meiri.  aliaje
                                                                   tov.  Euqenia  Păstrăv  —  le   pus  schimbarea  preşedinte­  Desigur,   răspunsul   primit   km  —  să-l  primim  sub  forma  dc  im­  prezent,  conservarea  în  cele   mai   superioare  de  otel  inoxidabile  si
                                                                   repartizează  spre  rezolvaro   lui  Sfatului  popular  comu­  dc  cetăţeanul  în  cauză  nu   primeuri.  Acum,  după  cum  vedeţi,   bune  condiţii  d  acestora constituie u-   rezistente  la  temperaturi  şi  pre­
                                                                   membrilor  comitetului  exe­  nal  Homorod.          a  diferit  cu  nimic  de   pri­  „familia”  noastră  esle  numeroasă  şi   nn  din  principalele  trăsături  a  pla­  siuni  iuaile  şi  la  coroziuni,  plăci
                                                                   cutiv  sau  şefilor  de  secţiuni.   Şirul  scrisorilor  care  şi-au   mul.  Si  deci,  din  nou   ne­  a  fosl  necesar  să  se  conslruiască  un   nificării  urbane.  Clădirile  şi  locurile   grele  penlru  industria  de  pelrol,
                                                                   După  caz,  aceslia  întreprind   găsit  o  rezolvare   compe­  mulţumire.   alte   scrisori,   întreg  carlier  de  locuiole  căruia  i  se   cu  valoare  istorică,  precum  ar  fi  Pa­  construcţii  penlru  poduri  şi  pen­
                                                                   anchete,  analizează  şi  con­  tenta  şi  la  <imp  poale   fi   ele...  ele.   spune  pe  bună  dreptate  „oraşul  tex-   latul  Tannn  Kun  din  timpul  dinaslial   tru  industria  navală  clc.
                                                                   fruntă  cauzele  cu  normati­  continuat.  De  altfel,  din  to­  Deficienţele  semnalate  îs!   tili9lilor".  fGriiii  pe  care  o  manifestă   Than  constituie  obiectul  unor  studii
                                                                                                                                                                                                                                       Vr
                                                                   vele  legale,  iau  legătura  cu   talul  scrisorilor  înregistrata   au  rădăcina  în  următoarele  statul  pentru  bunăstarea  noastră  în-   arheologice  speciale.   Penlru  înfru­  In  prezent,  induslnn  construc­
            Vopsitul  firelor   este  o  operaţie  dificilă,  care   orqanizaliile  si  unităţile  vi­  ţoale  şi-au  qăsit  rezolvarea.   cauze.   I  telcqcm  să-i  răspundem  îmbunătăţind   museţarea  oraşului,  o  parte   din  lo­  toare  do  maşini  a  Chinei  livrează
         concură  la  realizarea  unor  produse  de  calitate.  Vop­  zate  şi  prezintă  comitetului   In  ce  priveşte  însă  respec­  •  De  la  începutul  anului,   permanent  calitatea   şi  sortimentul   curile  tu  valoare  istorică,  au   fos*.   peste  90  la  sută  din  necesităţile
         sitorul  Radu  Zaharie,  de  la  Fabrica  „Sebeşul"  din   executiv  concluziile  şi  pro­  tarea  termenului  leqal   de   comitelui  executiv  nu  a  ana-  |   producţiei  noastre".  Am  vizitat  apoi   transformate  in  muzce-parc.  Una  din*   tării.  Anterior,  toate  maşinile  erau
                                                                                                                        lizat  nici  odată  acest  dome-  u
         Sebeş,  şi-a  dovedit  în  repetate  rînduri  priceperea  şi   punerile  necesare.  In  uncl9   rezolvare  —  IU  zile  cît  pre­  niu  important  din  aclivila-  .1   mica  expoziţie  din  incinta  fabricii  şi   tre  acestea,  este  paqoda  Tnyen  (Pa­  importate.  In  anut  1957,  numai  55
         hărnicia,  realizînd  lucru  de  calitate  superioară.    cazuri  se  ia  legătura  şi  cu   văd  normativele  —  si  com­  tea  sfatului  popular.  fără  a  fi  prea  buni  cunoscători   la   goda  cocorilor  mari)  construită  in   la  sulă  din  necesarul  de  maşini  se
                                                                   reclamantul  pentru  a  apro-   petenta  rezultatelor   există                   tcxlUo.  ne-a  impresionat  multitudi­  anul  652  în  timpul  dinasliei  Thon  do   producea  în  lar«b
                                                                                                                          •  De  mai  bine  de  5  luni  !.
                                                                   lundn  cele  sesizate.     cîtcva  carenle.  La  21   de   de  zile,  şefa  biroului   do  I]   nea  do  nuanlo  şi  desene  ale  impri-   către  vestitul  răluqăr  Suan  Cin an.   iu  1964,  gama  producţiei  indus­
                                                                     Iată  şi  cîtcva   exemple.   scrisori  termenul  de  rezol­  reclamaţii  şl  sesizări  girca-  H   meurilor  avind  ca  sursă  dc  inspira­  Acesla  a  călătorit  foarte  mult  şi  a   triei  constructoare  de  maşini   a
         Pentru  locuitorii                                        Cetăţeanul  Dănilâ  Sasu  din   vare  a  fost  depăşit  de   Ia   zâ  două  posturi :  cel  dc  sc-  I!   ţie  nalura,  nivelul  înalt   al  calităţii   scris  o  lucrare  despre  geografia,  is­  reprezentat  mai  mult  decit  dublul
                                                                                                                                                                                                                         celei  dm  1957.
                                                                                              două  zile  pînă  la  o  lună.
                                                                                                                                                    lor).
                                                                                                                                                                                      toria  şi  obiceiurile  a  138  de  ţinuturi
                                                                   Alba  Iulia  s-a  adresat  Sfa­
                                                                                                                        cretară  dc  cabinet  flitulara  N
                                                                   tului  popular  raional  Orăş­  Motivările  încercate   de   fiind  în  concediu  medicali  I   Părăsind  fabrica,  continuăm totuşi sâ   Mări)  prin  care  a  peregrinat.  A  tra­  Fabrica  de  instrumente  electro­
                                                                                                                                                                                                                                      TV
                                                                                                                                                                                      dus,  dc  asemenea,  numeroase  lucrări
                                                                                                                                                    ne  aflam  in  „oraşul  texlilişlilor",  încă
          Hunedoarei                                               tie  cu  rcclamatia  că  Între­  unii  tovarăşi  cum  că  ar  li   si  cel  pentru  care  esle  de  R   ci lava  vreme.  (Admirăm  noile  lor  lo-   ştiinţifice,  fiind  şi  profesor.  ma  maşină  electronică  de  calcul
                                                                                                                                                                                                                          nice  din  Tiantzin  a  construit  pri­
                                                                   prinderea  de  qospodărie  o-
                                                                                              ocupaţi  cu  alte  probleme
                                                                                                                        fapt  plătită.
                                                                   răşeneascâ  din  Cuqlr  nu  i-a
                                                                                                                                                                                        (Înaltă  de  64  de  metri  şi  avind  7
                                                                                                                                                    cuinle  spaţioase  şi  luminoase,  care
                                                                                                                          Se  impune  deci  o  ternei-  |
                                                                                              timp  mai  mult  pentru  docu­
                                                                   achitai  în  înlreqime  dreptu­  la  zi.  că  unele  au  necesitat   nică  analiză  a  felului  în  carc  H   în  majoritate  sînt  clădiri  cu  2-5  ela-   etnic,  pagoda  nu  reprezintă  o  cons­  din  R.P.  Chineză.  Avind  o  mărime
           Oraşul  Hunedoara  se  lărgeşte  şi  se  modernizează   rile  băneşti  cuvenite  pentru   mentare  şi  cercetare  nu  au   sint rezolvate  scrisorile  oa-  R   le.  Din  loc în loc sini  amenajate  cen­  trucţie  ieşită  din  comun  penlru  pe­  mijlocie,  calculatorul  poale  rezol­
         continuu  prin  -noile  şi  modernele  blocuri  ce  se  con­  munca  prestată.   Cercetînd   nici  o  bază.  Si  iată  oe  cel  menilor  muncii  de  către  Sfa-  |l   tre  de  deservire,  restaurante,  crose,   rioada  în  care  a  fost  ridicată.  Impor­  va  in  limj)  foarte  scurt  ecuaţii  de
                                                                                                                                                                                                                         gradul  24  şi  alte  probleme  compli­
         struiesc  aici  de  către  colectivul  dc  constructori  de  po   reclamatia,  tov.  I.  Popa,  vi­  Prin  scrisoarea  înregistra­  Iul  popular  raional  Orăştie.   cluburi,  şcoli,  clinici  etc.  Spatii  largi   tanta  ei  este  dală  oe  faptul  că  aici   cate.
         şantierul  nr.  4  al  LC.S.IT.  Recent,  constructorii  au  pre­  cepreşedinte  al  comitetului   tă  la  nr.  83  un  cetăţean  din   Comitelui  executiv  are  da-  ||   sînt  rezervate  parcurilor  si  locurilor   din  3  în  3  ani,  fii  de  nobili  dădeau
                                                                                                                                                    de  joacă  penlru  copil,  florilor).  Pen­
                                                                   executiv  a  găsit-o  înteme­
                                                                                                                                                                                      examen  asupra  cunoştinţelor  lor  cj
         dat  beneficiarilor  270  de  chei.  ponlru  tot  alîtea  aparta­  iată  şi  s-a  dispus  astfel  a-   Sibişel  s-a  adresat  s/atulut   toria  să  întărească  răspun-  ■
                                                                                                                        derea  oi  care  sint  privii*'*  j
                                                                                              popular  raional  solicitindu-l
         mente,  executate  in  blocurile  G2  şi  V 7.            chlîarea  oreplurilor  cuveni­  să  i  se  repartizeze  din  peri­  sesizările,   reclamaliile   şl  j
           Pînă  în  prezent  conslruclorii  hunedoreni  au  dat  în   te.  Printr-o  altă   scrisoare   metrul  cooperativei  aqrico-   ccrin(ele  oamenilor  muncii.
         folosinţa  oamenilor  muncii  <i36  apartamente,  din  cele   cetăţeanul  Gh.  Kulpinski  din   le  din  localitate  teren  pon­
         1.030  planificate  pentru  anul  1965.                   comuna  Sibot  reclama  fap­  lru  construcţia  unei   case.       V.  FURIR.
                                                                                                                a   început  să  lucreze  Ia  staţia  de  I
         T E R M E N E                                N E R E S P E C T Â T E                                   dar  nici  in  prezent  nu  a  terminat-o,  |l
                                                                                                                                            luni,  1
                                                                                                                clorlnare  a  apei  acum  patru
                                                                                                                deşi  condiţii  au  existat.
                                                                                                                                                U
                                                                                                                  Rămîncreo   in  urmă  a   lucrărilor  II
                                                                                                                de  construcţii   duce   la  intirzierea  I
           In  cursul  acestui  an,  la  Termocen­  de  T.C.E.   Pnroşeni)  pc  gaze,   deşi   lor  suficient  sprijin   şi   îndrumare   montării  utilajelor,  a  instalaţiilor  şl  0
         trala  Pnroşeni  au  fost  planificate  să   termenul  expiră  in  truncstul  HI  a.c.,   tehnică.  Aşa  se  explică   faptul  că   aparatajelor  energetice,  la  punerea  ■
         se  execute  din  fondul  de  invcslilii   nici  nu  sint  atacate.  Cauze  obective   unele  lucrări  sint  de  calitate  neco-   în  funcţiune  mai  tirziu  a  obecti-  I
         mai  umile  lucrări  importante.  Din­  pcmlru  aceste  ncrealizări  nu  există.   respunzâloare,  -trebuind  să  fie  re­  vclor  fapt  ce  Influenţează  negativ  |
         tre  acestea  amintim:  finisări  la  caza-   Cure  este  lotuşi  explicaţia ?  făcute,  lucru  cc  duce  la  risipă  de   activitatea  economică  a  Termocen-  I
         nele  nr.  4  şi  5  terminarea  depozitului   Mai  Iutii  ritmul  încetinit  al  lu­  braţe  de  muncă  şi  materiale.  La  re­  tratei  oin  Paroşeni.  Dc  aceea,  con-  I
         de  combustibil  solid  şi  a  slabei  (le   crărilor  se  daloreşîe  lipsei  de  preo-  zervorul  de  păcură,  turnarea  beto­  ducerea  şantierului   de   construcţii  I
         pompare  a  combustibilului   lichid,                                nului  nu  s-a  făcut  continuu.   Din   împreună  cu  conducerea  Termocen-  ■
                                                                                                                tratei  din  Paroşeni  trebuie  să  ia  mă-  |
         montarea  decirolillrelor  la  cazanele                              această  cauză  au  apărut  fisuri  fiind   suri  urqc-nte  de  lichidarea  defietien-  fl
          nr.  1,2  şi  3,  conslruireu  unui  depozit   Probleme  privind    necesar  să  sc  ia  noi  măsuri  de  tor-
         penlru  combustibil  lichid  şi  a  unei                             creldrc.  Dar  în  zadar  căci  documen­  telor  care  se  manifestă.  Intre  cele  ■
                                                                                                                două  conduceri  trebuie  să  existe  o  A
          instalaţii  de  evacuare  a  zgurii  şi   îndeplinirea  planului  de   taţia   lehnică  nu  a  fost  respectată   colaborare  mai  slrînsă.   Tovarăşii  |
         cenuşoi  ş.a.  Scopul  acestor  lucr./ri                             nici  de  data  aceasta,  iar  materialele
         este  de-a  extinde  şi  moderniza  unul  investiţii  la  Termocentrala   folosite  la lorcrclare  n-au  fost  bine do­  din  conducerea  termocentralei  tre-  I
         dintre  rele  mai  însemnate  obiective                              zate  şi  fisurile  au  apărut  din  nou.  buio  să  asigure  din  timp  documcn-  Q
                                                                                                                talia  tehnică  necesară  pentru  a  se  ■
          industriale  din  regiunea  noastră—    de  la  Paroşeni             Un  alt  neajuns  care  s  a  manifestat   putea  deschide  fără  întirziere  finan-  ■
         Termocentrala  Paroşeni.                                             a  fost  lipsa  de  supraveghere  a  mun   tarea  lucrărilor.  In  această  privinlâ,  |
           După  cum  arată  graficele,  ma­  cupare  a  tovarăşilor  din  conducerea   cilorilor  de  călre  şefii  (ie  echipă.  Ba   după  cum  dovedesc  faptele,  a  e-  S
         joritatea  lucrărilor  sînt  mult  rămase   şantierului  de  construcţii  ponlru  or­  mai  mult,  au  fost  cazuri  cind  unii   xislat  uneori  o  slabă  preocupare.  *
         in  urmă.  La  3U  iulie  erau  planificate-   ganizarea   judicioasă  a   muncii   şi   şefi  de  echipă  (Emeric  Kovecsi,)  de   De  asemenea,   răspunderea  dlriqin-  I
         sâ  se  termine  lucrările  do  finisare   asigurarea  tuturor  loturilor  cu  bra­  pildă  au  lipsit  nejuslificat   de  pe   Iilor  de  şantiere,  pentru  controlarea  I
          la  sluliu  do  purificare  a  zgurei  şi   ţele  dc  muncă  necesare  De  pc  şan   şantier  zile  in  şir.  Se  mai  întîmplă   şi  îndrumarea  constructorilor  în  ve-  •
          cenuşoi  (le  la  grupul  nr.4,  iar  la  tier  au  lipsit  mult  ,limp  materiale   apoi  că  nu  se  execută  lucrările  pe   derea  excutării  unor  lucrări  de  ca-  I
          10  august  cele  de  finisare  de  la   ca:  produse  de  balastieră,  materia)   care  beneficiarul  le  cere.  Esle  adevă­  litate  şi  la  timp,  trebuie  să  fie  mai  I
         sala  cd/anelor  şi  sala  maşinilor.  La   lemnos  şi  fioros.  Maiştrii,  dintre  ca­  rat  că  uneori  constructorul  începe   mare.  Se  impune  să  existe  o  pre-  J
         10  septembrie   era  prevăzută   ter­  ro  ii   amintim  pe  Pirvu   Dumitru,   lucrarea  (exemplu  slalia   do   pom­  ocupare   susţinută  din  parlca   con-  I
          minare,i  instalaţiei  de  evacuare  a   Vulpoi  Nicofaie  şl  Furulescu   Con­  pa  a  combustibilului  lichid),  dnr   structonlor  pentru  îmbunătăţirea  or-  fl
         zgurii  şi  cenuşei.  Aceste  lucrări  si   stantin  nu  se  îngrijesc  de  buna  or­  după  o  anumită  perioadă  o  lasă  bal­  ganizării  muncii,  folosirea  din  plin
          altele  nu  sînt  nici  acum  terminate.   ganizare  a  muncii,  de  aproviziona­  tă  pentru  a  ataca  o  altă  lucrare  ca­  a  utilajelor  şi  maşinilor,  întărirea  I   Hidrocentrala  Hsinanchian  din  regiunea  cu  acelaşi  nume,  provincia  Ceh  klang.  Ea  a  fost  concepută  şl
          Unele  cum  ar  fi  trecerea  centralei   rea  ritmică  a  locurilor  cu  materia-   re  nu  este  atît  de  urgentă.  Maistrul   discipliniei.  construită  de  lucrători  chinezi.                    i
          olectrlco  din  .Vulcan  (care  aparţin©  lelo  necesare,  nu  acordă  lucrători­  Furulescu  Constantin,  de  exemplu,  L  DEMETER                                                    I mmi  fl HSUat
   1   2   3   4   5   6   7   8