Page 9 - 1965-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ I

4,

B - H n

_ _ i — .
AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.C1ŞI AL SFAT ULIII POPULAR REGIOMAI f " * * - 22 55 ar H f i nr R s . ____ :

ANUL XVII. NR. 3347 DUMINICA 3 OCTOMBRIE 1965 4 pagini* 25 bani

După 7 luni ne aclivilate, printre Irebuie predate pe anu! în curs. Prin zierea să fie liehiaală. la execuţia efectuarea litmică şi in timp optim
realizările Trustului reqior.a! de noile qrafice s-au stabilit precis o- lucrărilor de roşu se munceşte in a aprovizionării cu materiale. Echi­
construcţii era înscrisă o cifră cure peralium’e ce trebuie efectuate, tim­ două schimburi, atit pe şantierele pelor care muncesc la blocurile de
nu reflecta nici pe departe posibili­ pul si termenele de execuţie a lucră­ arupului din Deva, cit si pe cele din locuinţe intirziate li se aduc materia­
tăţile de execuţie: construirea si rilor. responsabilii de bunul mers al Petroşani Pentru coordonarea si su­ le cu prioritate, nefiind însă nuli­
predarea a numai 525 apartamente, lucrărilor. Avind o planificare dara pravegherea muncii, in ambele schim­ tate nici celelalte. De altfel, penlru Foto: I. TEREK
din 2.855 planilicale pe anul 1065. De a ceea ce trebuie efectuai pînă iu buri au fost repartizate proporţional ca planul fizic să fie realizat integral, Fiii minerilor din Zlatna învaţă fnlr-o şcoală modernă.
atunci au trecui două luni si situa­ >fîrsitul anului, conducerea trustu­ cadre tehnice care să sprijine si să conducerea trustului a stabilit ca toa­
ţia s-a ameliorat. Apartamentelor lui a mai aplicat o seamă de măsuri indrume efectiv bunul mers al pro­ te materialele necesare blocurilor, dm
planul pe anul 1965, să fie aduse pe
predate li s au adăugat alte 756, rit- care converg, prin efectul lor, spre ducţiei.
şantiere Dină cel tîmu la 15 noiem­
brie. In felul acesta unităţile de exe­ T O A M N A P E O G O A tt E
cuţie vor avea la indemînă materia­
lele necesare, iar perturbatiilc in pro­
cesul de producţie vor fi evitate.
Prin aplicarea măsurilor amintite
activitatea de produclie la T.R.C.H. Raportul mecanizatorilor
DEMARAJ DE BUN AUGUR a cunoscut un reviriment, munca se
desfăşoară într-un ritm mai susţinui,
ceea ce de fapt se oqlindesle fidel in
realizările fizice şi valorice obtinuie Toamna a rechemat pe Au trecut abia 10 zii* ci agricole de stat diu canizatori de la G A.S.
în ultima vreme. Spre ilustrare vom oqoare tractoarele, se- de cînd oamenii satelor Călan motoarele bat lără Călan.
arăta că in septembrie, fată oe luna niânătorile, arapcle si hunederene au inauqurat istov, iar anqrenajcle lor Mecanizatorii, sfătuin-
iulie, producţia a crescut cu aproape combinele de recolta*, epoca optimă a însâmin- (semănătorile, discurile du-se, au ajuns la con­
î0 la sută, iar productivitatea munci» porumb. începe un nou lării qrîului. Zece zile $i grapele) colaborează cluzia că pe tarlalele mai
mul actual de execuţie este mult îm­ respectarea întocmai a noilor preve­ In prezent, pe şantiere există o s-a majorat cu peste 500 de lei pe an agricol ale cărui roa­ de cind negrul lucios al perfect. M-ecaniZetorii, a- mari pol lucra $i cu cu­
cesli neobosiţi mînuilori
bunătăţit. ne sanlicre există o mai deri. Penlru impulsionarea rilmului mai mare preocupare si pentru folo­ can de muncitor, atinqind cifra pin- de se vor inventaria pes­ ogoarelor a început să ai tehnicii moderne erau pluri de cîte două se­
bună organizare a muncii si o preo­ de execuţie, din cenlrala^truslului au sirea raţională a utilajelor si meca­ nificată pentru intreq trimestrul III. te trei anotimpuri. Dar fie brăzdat în lunq şi în ca intotaeauna la du- mănători. Aplicînd acest
cupare vădit susţinuiâ pentru reali­ fost detaşate pe şantiere cadre teh­ nismelor de mică mecanizare. Ele au Succesele dobîndite în ultima vre­ cum sînt pregătite aces­ lat de sule de tractoare. sistem de lucru, au în-
zarea planului. Ce a determinat fi* nice care coordonează si sprijină e- losl mai judicios redistribuite ld me arată că pe şantierele Trustului te roade ? Pe tarlalele gospodări- toric. Ei au devenit o sămintat in decurs dn
coastă îmbunătăţire a situaţiei? Mă­ fectiv munca la obiectivele ce tre­ locurile de muncă, serviciul de me­ reaional se coate munci mai bine prezentă continuă a numai 10 zile, peste 700
valea
surile luate în ultima vreme de că­ buie predate. In scopul folosirii efi­ canizare din trust si personalul de la dacă totul este dus Ia punct, dacă s'- rimpiilor de pe întilnit hectare cu grîu. orz şi
Şiroiului. !-nm
tre conducerea truslului, îndreptate ciente a oamenilor s-a trecut la o I.P.I.P. urmăresc aproape zilnic ran­ actioneazâ cu eficienţă în direcţiile SITUAŢIA ÎNSĂMlNŢÂRILOR IN COOPERATIVELE noaptea la arat şi dis­ secară din cele 860 hec­
tocmai în direcţiile care frinau des­ concentrare a lor oe principalele lu­ damentele care le dau acestea. La holărîtoare ale producţiei. Trebuî'j cuit. iar in zorii zilei tare planificate. Acesta
făşurarea unei activităţi corespunză­ crări ce trebuie efectuate intr-un timp amenajări pe verticală în jurul blo­ snus că si în prezent există loc de AGRICOLE DE PRODUCŢIE LA DATA DE 2 OCTOM­ schimbau dlscuitornl cu este rodul muncii me­
toare pe şantiere. La indicaţia Comi­ mai scuit. curilor, buldozerele si excavatoarele mai bine în activitatea şantierelor. Sî BRIE 1965. semănătoarea, astfel ca canizatorilor în cele 10
tetului regional ce partid, conduce­ O seamă din blocurile de locuinţe sint folosite în nouă schimburi, asi- astăzi se mai pot Intîlnl cazuri cînd tovarăşii lor să poală zile de activitate.
rea trustului. împreună cu unităţile la care se munceşte in prezent sini nurindu-sc si mijloacele de transport producţia nu este coordonată şi ur­ incooe o altă lucrare. In Aceeaşi muncă avînla-
sale de construcţie, an trecut la r^'- înlirziale fată de termenele stabilite necesare. mărită cu răspundere, oamenii nu locul numit „Ţelnă" lu­ tă am întilnit si la bri­
planificarca tuturor obiectivelor ce prin graficele anlerioare. Ca înlîr- Un accent mai mare s-a pus si D- rint supravegheaţi si conLrolati îndea­ crau mecanizatorii Aurei gada (di n Chit id. Tova­
proape. nu sint repartizaţi in fron­ răşul inginer Carol Kos-
turi corespunzătoare de lucru. Zioari5. Filip. Vasile Muresan si ca, directorul gospodări­
si betonistii pierd încă timp preţios Aristide Tambas. Primul ei ne confirmă că sl aici
din cauză că nu sini aprovizionaţi !* tractor se afla Ja cîtiva se fac lucrări dc bună
metri în fată. al doile.H
din
calitate. Pinioanole
Frumoase versuri timp cu mortare si betoane. In felul si al treilea îl urmau în­ cutiile de viteză, poziţia
acesta normele nu sint realizate de
55 toate echipele, ceea ce afectează rea­ deaproape pe partea fundurilor mobile si a
lizările de ansamblu ale şantierelor. dreaptă. Stabilirea a- subărclor, orninul de
Pe şantiere se iroseşte timp preţios ceslei formaţii le face lucru si celelalte indica­
spune tara de lucru fiindcă rumbetoanele nu se să întrezăreşti fără di- ţii tehnice erau respec­
ticullâli rolul fiecăruia
toarnă imediat după teneuirea fiecă­
rei camere, prclunqindu-se astfel, în această acţiune. Sc tate cu strictele. Meca­
nizatorul loan Papp ve­
In universul poeziei, rezonan­ s-au jertfit penlru zilele de azi, a- peste prevederi timpul lor de uscare lucrează în aqreqat com­ rificase si sămîn.ta dară
tele sufletului omenesc sc inlil- vind o ncstrâmuiatâ încredere în Considerăm că si în această direcţie plex : mai precis, In a- era iratată $i dacă avea
nesc az: tot mai mult cu temele partid, trebuie îndreptată atenţia, deoarecr, celasi timp se discuîesle buletin roşu. El mărturi­
majore ale epocii in care trăim. In ...Va veni un vini şi-o sâ-ţi cînd toate acţiunile sînt subordonata 5i se înscimînţenză qrîu. sea că producţia intere­
anii noştri lirica colindă tara de spună ; că nu mai silit / şi să-l recuperării restantelor, e păcat fă se Cu ani în urmă, cînd sează deopotrivă si dc
la un capăt la altul, în ritmuri noi, trimiţi măicuţă mai departe / to­ piardă zile preţioase dc execu’ie cu a tras prima brazdă p : mecanizatori. Intr-adevăr
conlopindu-se cu realiialoa, co- neajunsuri ce pot fi evitate. In a; aceeaşi tarla, mecaniza­ toii mecanizatorii de Iu
municind cu ea. Poezia a devenit varăşilor să Ie tie îmbărbătare , lualete condiţii se aşteaptă mai mult torul Vasile Muresan r- gospodăria aqricolâ de
un atribut al vieţii, a căpătat di­ Aşa. Şi să nu plhigi de moarte / sorijin şi din partea I.P.I.P. $i I.R.T.A. ra un copilandru, si fă­
mensiuni noi, iar creatorii ci, cei Ne apără o stea inliptă-n zare". in privinţa asigurării autocamioane­ cea eforturi vizibile Mat din Călan sînt con­
care plămădesc versul, înaripin- Prin „Laudă olelarilor" poetul lor necesare efectuării volumului spo­ pentru a ajunge cu picio­ vinşi de necesitatea e-
du-l, sini azi preţuiţi şi stimaţi. E losif Naghiu a reliefat simbolul u- rit de transporturi pe şantiere. Cu toa­ rul la pedală. Acum însă xecutârii unor lucrări de
o tradiţie in anii nor energii mo­ te co neajunsurile provocate de Auto­ e unul din oamenii de bună calitate care să pu­
libertăţii noastre rale nebănuite, e- baza din Petroşani, prin neresperu- Legenda: bază ai grupului dc me­ nă baz.e trainice recoltei
ca în fiecare INSTANTANEE ne^gii care în rea planului de maşini, au mai tow viitoare dc griu.
toamnă, o săptă- preajma cuptoare­ aspru criticate, situată continuă să a SnŢŢTîrrrrTZrq ;
:
mînă să fie închinată poeziei. E ano­ lor dc foc se in!ilnesc lot mai mult. se perpetueze, Sint z'le cînd no şan­ m-jj
timpul Iructelor împlinite, cum spu- Si, ca o antiteză intre adolescen­ tierele din Valea Jiului din 78-30 do 70-00 % 60-6.3 % 3S-4S*
nea un poet. e anotimpul poeziei. ta dc odinioară şi cea de azi, poe- maşini planificate, sosesc abia 13.
„Frumoase versuri spune ţara tul a dăruit speclatorilo; ..Cinlec Orice s-ar snune, acesta nu poate fi PAGINA 3
| de dimineaţă piuă scara..." bătrin" in care tinereţea din sală numit nici aiulnr şi nici colaborare1
Pată de deficientele ce încă se mai
Versurile lui Tiberiu Utan ca­ a fost pusă faţă-n fată cu „lampa
pătă in aceste zile o semnificaţie dc petrol camullată / şi copilăria manifestă, conducerea trustului tre­ A$a după cum reiese si din harta de fată, în ulti­
[atul cerealelor păioase de toamnă s a intensificat în a PRITUIBB
profundă. Mai mult ca or.icind, in iuaind pe-ntuneric". buie să fie prevăzătoare, să le înlă­ mele zile lucrările dc pregătire a terenului si însămin-
ture pentru ca la sfîrsitul anului să
săptămîna de la 1 la 7 octombrie, Georqe-Radu Chtrovici şi-a În­ poată raporta realizarea integrală a
poezia va străbate fiecare oraş, ceput lectura cu una din poeziile sarcinilor încredinţate. toată regiunea. Astfel, pină ieri seară, numai in coope­
fiecare sat si cătun. Poeln au por­ închinate pămînlului românesc si A. OARGÂ
nit în tară să dea glas sentimen­ celor care l-au apărat: „Istorie" rativele agricole griul si secara au fost insăminlate pe n DREPTUL CURCANULUI
tele lor înaripate Inspirat din momentul dureros 66,6 la sută din suprafeţele planificate. Cele mai bune
„Săptâmina". care s-a deschis prin care a trecut partidul si po­ rezultate au fost obţinute în raioanele Sebeş 51 Alba
vineri, a prilejuit şi pentru iubito­ porul nostru, pierderea celui mai
rii poeziei din oraşul Deva o in- bun tovarăş, Gheorghe Gheorghiu- unde în ultimele zile s-a înregistrat o viteză medie ia
lîlnire cu un grup de tineri poeţi, Dej, poetul a redat „Recviem în p a g in a 2 semănat de 423 hectare şi respectiv 263 hectare. Lu­
cu creaţiile lor. Publicul din sala martie" în care exprimă toată du­ crările de semănat continuă să fie însă înlîrziate în
de festivităţi a Liceului „Deceba!" rerea ce-a cuprins inima lui dc raionul Haţeg şi în c ooperativcle agricole de pe raza ora­
a avut vîrsta poeziei — tinereţea. bărbat".., dăruiesc ceea ce ni­ PSSINA %
Sărbătoarea a fost deschisă de mănui, niciodată n-am dat / O şului regional Hunedoara. Acest Jucru ipupune mobi­
profesorul Dumitru Susan, preşe­ lacrimă, aspră si dură şi prea. lizarea tuturor forţelor pentru executarea arăturilor
dintele Comitetului orăşenesc pen­ minerală, / Dc bărbat". pe terenurile eliberate de culturile tîrzii şi destinate
tru cultură si tută, care, U\ cuvin­ Intîlnirea de la deschiderea său* semănatului. O atenţie deosebită va trebui să lie acor­ f i SESIUNEA COMISIEI ROMANO-
te calde, d făcut o cordială primi­ lăminii poeziei s-a bucurai si de MAGAZI N dată şi efectuării unor lucrări de bună caittale. Toate
re tinerilor poeţi. căldura versurilor poetului Traian POLONE DE COLABORARE
.Revărsare". .Lumina pămînlu- Filimon dm Deva, „Numeie patri­ acestea vor permite tuiuror unităţilor agricole socia­
lui“, fragmente din poemul „Eroi­ ei". versuri pe care autorul le-a liste din regiunea noastră se încadreze cu însămîn- TEHNI C O- Ş T I I N T I F I C Â
ca1' al lui Constantin Abălutâ au plămădit suL influenta măreţului ţârile in epoca optimă.
qâsit ecou în rindul iubitorilor li­ eveniment din August, cînd ţara
ricii. „Ullima scrisoare mamei", a căpătat un nume nou, Republica
fragment din acelaşi poem, închi­ Socialistă România, nume pe mă­
La oţelâria Martin nr, 2 de la nat eroilor comunişti închişi la sura dimensiunii la care a ajuns,
C.S. Hunedoara sc ia probă de oţel. Doftana a transmis optimismul, dir- a cules aprecierea unanimă. Alegere pentru un loc de deputat
Tolo: I. TEREK zenia acelora care au luptat şi LUCIA UCIU
în Marea Adunare Naţională

ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMAŢII Consiliul de Stat a stabilit prin Mareft Adunare Naţională în locul
devenit vacant în circumscripţia elec-
decret data de 23 noiembrie 1965
ir*'i nr. 12 Bereşti, regiunea Ga-
ipentru alegerea unui deputat în
0 nouă etapă la construcţia gia Mariellei Sadova si despre folosirea cărbuni
de calciu la elaborarea I
scenografia
lui ConM.
furnalului nr. 8 Rusu. fontei in cubilouri. con­ Schimb de experienţă republican
stituirea reţelei de tur­
In fiecare zi, pc şantierul de construcţii al Moment medical nare şi analiza fenome­
noului furnal de 1.000 m c. de la Hunedoara, nelor termice Ia răcirea
qăsesti aceeaşi dLmosîcră a muncii însufleţite. pieselor turnate. privind rentabilizarea creşterii păsărilor
Se continuă in rilm intens montajul construc­ 1 a căminul cultural Consiliul Superior al Agriculturii
ţiei metalice la estacada celor 22 dc buncâre, din Zlatna a avui loc o Si Consiliul National al Femeilor nu losită aici la incubaţia ouălor şi creş­
din care 9 sint qata în faza dc finisare. Tot aici seară de inirebăn si Primul spectacol organizat în rcoiunea Gal,fUi un terea raţiilor penlru carne, iar la co­
se montează slilpi metalici la hala de turnare a răspunsuri ne tema : schimb de experienţă republican pc operativa agricolă de producţie din
fontei. Pe acccasi linie sc înalţă impunător cele ,,Transfuzia de sînqe si după renovare tema „M-ăsuri oentru rentabilizarea Traianu metodele folosite la creşte­
Irei preincălzifoare ale aerului ce va fi insuflat donatorii de sinqe”. To­ creşterii păsărilor în cooperativele a- rea găinilor. Au mai fost vizitate fer­
în furnal. Două dintre acestea au fost ridicate varăşului dr. Almasi lo­ Ieri seară s-a inaugu­ qricole de producţie". Au participat mele de păsări ale cooperativelor a-
pină la cupolă, iar Ia al treilea s-a montat viro- sif. numeroşii cetăţeni ral la Alba lulia localul aproape 300 de crescătoare fruntaşe gricolc do producţie din lanca. Inde­
la metalică nr. fl. Sc fac ultimele retuşuri ta i-au pus întrebări pri­ casei raionale de cultu­ de păsări, preşedinţi de cooperative pendenta şi Pechea.
cupola ce urmează a fi montată la primul pre- vind importanta nonăni agricole de producţie, medici vei^- In discuţiile purtate s-a sublinht
încălzitor, in primele zile ale săptăminii viitoa­ de sinrie si activitatea ră complet renovat. Cu rinari, ingineri zootehnişti, cercetă­ tn mod deosebit că pentru rentabili­
re. briqăzilor voluntare de acest prilej formaţiile tori si specialişti din Consiliul Supe­ zarea fermelor de păsări ale coope­
artistice ale casei raio­
Ieri dimineaţă, inginera Constanţa Borş, şelul donatori onorifici. rior al Agriculturii. rativelor agricole de proouetie e ne­
nale de cultură $i
ale
adjunct al şantierului niontaj-instalatii nr. I, căminelor culturale din Din referatele prezentale, pârtiei-- cesar, în afară de creşterea masivă
maistrul Alexandru Herban si montoTii din c Mihalţ, Stremţ şi alte pantîi au luat cunoştinţă de experien­ a păsărilor, să se acorde mai multă
chipa condusă dc Bccze Valentin au trăi! bucuria Acţiuni ţa bună a unor cooperative agricole atcnlie producerii nutreţurilor com­
unui nou succes. Ei au montat primele două vi- localităţi au prezentat un de producţie din regiunea Galaţi în binate. specializării fermelor, ridică­
rolc pe vatra construcţiei propriu-zisc a furna­ cu cartea tehnică bogat program artistic rentabilizarea fermelor de păsări rii calificării Îngrijitorilor, realizării
lului Ele au o greutate de 35 tone si un diame­ Vizitîndu-se sectorul avicol al co­ unor construcţii corespunzătoare si
tru de 10,96 m. Blindajul metalic al furnalului se în secţiile Uzinei ..Vic­ Simpozion operativei agricole de producţie oin mecanizării intr-o măsură mai mare
compune din 22 virolc finele) si alinqe o înăl­ toria" din Călan au avut Vădeni. s-au putut urmări tehnica fo­ a procesului de producţie.
ţime de 37,64 m Montarea blindajului metalic loc acţiuni de populari­ Conducerea cinemato­ (Agerpres).
la furnalul nr. 8 marchează pe acest şantier în­ zare a cărţii tehnice. grafului „Popular" din
ceputul unei noi clape, do muncă. Biblioteca tehnică, In co­ Haţeg a organizat un
1. GARAIACU laborare cu biblioteca simpozion cu prilejul că­ Artişti ai teatrului „C. Tănase(i
frorespondcntul 2iarului clubului „II Iunie" au ruia s-a rutat filmul ro­
Drumul socialismului"). orqanlzat decada cârtii mânesc „Moara cu no­ au plecat în R. D. Germană
tehnice. Cu acest prilej roc", realizat după nu­
Premieră c- în distribuţie pe ad­ s-au amenajat standuri vela cu acelaşi nume de Colectivul Teatrului muzical „C tori si cintăreţi prezenţi şt în tur­
ierii Ion Neqrea, Cons- dc cărţi cu împrumut, Ion Slavici. Tănase" a plecat simbătă la amiază neul pe care colectivul teatrului !-a
La Teatrul de stal lantin Dicu, Alexandru s au prezentat citeva ex­ Cu această ocazie lo- spre R.D. Germană unde va partici­ iăcut la Paris în această vară : Mir-
Vale^ Jiului oin Petro­ Macri, Mia Macri, Astra puneri cu scopul de a \arăşele profesoare lu­ pa la festivalul anual „Zilele festive eca Crişan. Stela Popescu, Ziz.i Şcr-
şani se află în stadiul Miclescu, Carmen Han- sc populariza literatura lia Armeanu Şi Florica ale Berlinului". Artiştii români vor ban, Doina Badea, Mariana Bădoiu,
ultimelor preqăliri noul ccarec, Dana Pantazopoî tehnică în rindul lucră­ Barbu au conferenţiat prezenta apoi spectacole, pină la 3t cărora li s au alăturat Constantin
spectacol cu piesa „Cind si Paulina Codreanu. torilor uzinei. Printre despre succesele obţinu­ octombrie, la „Friedrichstadls-Palasl". Drăghici şi George Bunea.
vine barza", de Andre Viitoarea premieră a altele s-au făcut expu­ te în ultima vreme de Comunistul loan Predoi este strungar la Uzina de reparat utilaj mi­ Intre 1 si 7 noiembrie, acelaşi spec­ In cadrul „Zilelor festive ale Berii-
Roussin. Montat in re­ teatrului va fi piesa neri despre cete mai re­ cinematografia româ­ nier Petroşani. Pentru conştiinciozitatea şi seriozitatea cu care lucrează tacol, „Revista dragostei" va putea nului" i$i vor da concursul si cin-
gia lui Marcel Şoma si cente progrese tehnice este apreciat şi stimat de toţi muncitorii. fi urmărită şi de publicul din Berli­ tăretll români de operă Dan lordă-
scenografia lui Emil „Sfîntu’ Mitică Blajinu" In domeniul semicocslfl- nească. (N1CU SBUCHEA nul occidental la Teatrul „Tytama chescu si Elena Botez.
Moise, spectacolul adu* de Aurel Baianqa în re­ cării cărbunelui, noţiuni — corespondenţi. Foto: N. MOLDOVEANU Palast", Dîn distribuţie fac parte ac­ (Agerpres).