Page 10 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3426

E P I L O G U L
Biblioteca

în sprijinul UNOR AUDIENTE N O I PRODVCTII ROMANEŞTI

constructorilor La Sfatul popular al oraşului unor audienţe au dat satisfac­ 2 ) *

P etrila, într-una din zilele anu­ ţie m ultor cetăţeni ai oraşului
lui trecut, a venit în audienţă Petrila. Sînt însă şi audienţe al
De cu rin d ia m vizita t clubul în ­ cetăţeanul Nicolae Oproiu. El căror epilog se pierde printre ,P E-A Ş F
tre p rin d e rii de construcţii side­ dorea ca organul local al puterii paginile registrului de consem­ B ■ ■
rurgice din Hunedoara. Lume de stat să ia măsuri pentru eva­ nare a acestora, printre form ulă­
n?ultă, constructoii de toate virs- cuarea apei ce se strînsese in rile nu tocmai precise care in­
tcle şi profesiile vin aici cu do­ subsolul blocului in care locuia. dică modul cum vor fi rezolvate
rin ţa vie de a petrece cîteva ore La sfatul popular, cetăţeanul O- cerinţele exprim ate de cetăţeni. HARAP ALB"
plâoute, recreative şi cu folos. proiu a fost ascultat cu atenţie. Încă în luna iunie a anului tre­
— Răspunde oare biblioteca la Sesizarea sa a fost înserată in cut, cetăţeanul Gheorghe Crişan
cerinţele m u ltip le şi a lit de felu­ registrul de evidenţă a audien­
rite ale acestor oameni? La această solicitase în tim pul unei audien­ O prim ă recomandare pentru noul tor al unui basm cunoscut şi în a-
ţelor şi, după cîtva tim p, la blo­ ţe. săparea unui canal de scurge­
întrebare ne răspunde tov. Bog­ cul cu pricina s-a prezentat o re a apei. La rubrica „m odul de film al lui Ion Popescu Gopo sînt celaşi tim p eroul lui.
dan A lexandru, directorul clubu­ echipă de lucrători dc la între­ rezolvare" se scrisese câ „cere­ numeroasele prem ii obţinute intr-un „De-aş fi... Harap A lb" e un basm
lui „Constructoruil*. prinderea de gospodărire a ora­ rea a fost dată spre rezolvare tim p foarte s c u rt: prem iul special fermecător pe care Gopo ni-1 po­
— V orbind desprre activitatea bi­ al ju riu lu i şi prem iul pentru sce­ vesteşte condensat, cu o dinamică
bliotecii, vreau m ai în tîi să fac şului, care a remediat defecţiu­ secţiei de gospodărire". Ne-am In­ nografie la Festivalul film u lu i ro­ antrenantă a secvenţelor ce se con­
nea.
teresat care este stadiul de re­
cîteva precizări. Jntrucit între­ In tr-o altă zi, la sfatul popular mânesc — Mamaia 1965, prem iul topesc intr-un torent epic fluid,
prinderea noastră este foarte râs- a venit in audienţă cetăţeanul zolvare a acestei sesizări, dar pentru regie la Festivalul interna­ curgător. Eroii film u lu i sînt parcă
pîndită şi pe şantierele ei lucrea­ nici secretarul şi nici un alt ţional al film u lu i — Moscova 1965 desprinşi din fermecătoarele pagini
ză m uncitori de miulte meserii, cu M anoil Dezîderiu din Lonea, membru al com itetului executiv şi prem iul de onoare la Congresul ale povestitorului hum uleştean: e-
pregătire geiverală dife rită, ne-am care reclama spargerea unei ţevi ce se aflau în sediu nu ne-au U N IATEC — Milano. Dacă şirului voluează cu robusteţea şi sim plita­
orientat spre adaptarea a ctiv ită ţi­ de apă potabilă şi cerea măsuri putut satisface curiozitatea. Răs­ de prem ii fi adăugăm succesul de tea sobră a oam enilor din popor,
lor bibliotecii la cerinţele concre­ de reparare a ei. Şi această cere­ punsul l-am a fla t abia a doua public al film u lu i, ne vom face o dar tu gîndirea lucidă, ironică.
te ale oam enilor. Cu alte cuvinte re, datorită m ăsurilor luate de zi, .d u p ă ce fu ncţionarii sfatu­ imagine concludentă asupra reuşi­ Planurile se alternează. Mezinul
să intocm im un astfel de program com itetul executiv al sfatului lui au făcut adevărate investi­ tei in iţiative a scenaristului. ascultă povestea nevestei craiului,
de care să se simtă atras fiecare popular, a fost rezolvată in cî­ gaţii. El sună cam aşa : „S-a pre­ Gopo nu-1 copiază pe Creangă ci aşa cum ne-a lăsat-o Creangă.
om. teva zile... văzut în planul de lucrări din îl gîndeşte, se apropie de basmul lui Treptat, acţiunea se diversifică, u r­
— A ţi reuşii? Com itetul executiv al Sfatului p rim ul semestru al anului 1966". m ărind avatarurile mezinului care. U nul din frumoasele cadre ale film u lu i
— In bună măsură cred că da. popular al oraşului Petrila orga­ Un alt exemplu. In ziua de 5 Incercînd să-l înţeleagă în sensurile pornind de la dorinţă („de-aş fi Ha­
Spre edificare voi da cîteva e- nizează de patru ori pe sâptă- octombrie anul trecut, cetăţenii cele mai profunde şi sâ-1 poves­ rap A lb I"), devine e! însuşi Jindu­ In care răutatea nu este absolută maia pentru realizarea unei atmos­
xemple. Din totalul celor peste mină zile de audienţă, tim p în Mereş Margareta şi losif Zetea tească pe peliculă aşa cum l-a sim­ itul erou. Noul Harap evoluează ci determ inată de o vagă frăm în- fere plastice sugestive pentru des­
50.000 volume de literatură bele­ care cetăţenii vin să sesizeze pro­ din Lonea, solicitau autobascu­ ţit el. Viziunea personală nu e o însă într-un cadru modern. Lupta tare lăuntrică. E m il Botta (V ră ji­ făşurarea acţiunii. La fel şi Ima­
tristică, social-politică, artă etc., bleme de interes obştesc sau per­ lante pentru transportul p ie tri­ versiune nouă, ci o interpretare ci­ sa cu răul, în numele prin cipiulu i torul) e complex, impresionant, ca ginea lui Grigore Ionescu — un suc­
şi 25 titlu ri de publicaţii periodi­ sonale, cu cerinţa ca organul lo­ şului pe strada Horia, Cloşca şi nematografică actuală. Se porneşte general al binelui, se menţine In şi Irin a Petrescu ce evoluează p li­ ces de tehnică şi concepţie, o operă
ce pe care biblioteca le pune la cal să le rezolve. In orele afec­ Crişan. La rubrica „m odul de de la datele basmului dar acestea lim itele fantasticului numai prin nă de farmec şi candoare. de virtuozitate.
dispoziţia celor interesaţi, «nul \- tate audienţelor, la sfatul popular rezolvare" găsim o trim itere la nu sînt reproduse ci recreate. Harap Fantasticii prieteni ai lui Harap
au fost citite 54.100 volume, se află, pe rind, preşedintele, aceeaşi secţie: „Să se depună Alb, un oarecare fecior de crai, (nu hlperbollzarea specific folclorică, A lb — interpretaţi de Puiu C âlt-
revenind in medic mai m ult de vicepreşedinţii sau secretarul co­ memoriu la secţia gospodărire". strict d e lim itat ca cel din poveste) mesagerii răului fiind de fapt pur­ nescu, Viorel Manta, Florin V asilki,
10 volume la un c itito r. Cu rezul­ m itetului executiv, conform u- T rim ite ri de acest fel la una retrăieşte basmul. El îm prum ută tătorii unor lipsuri şi vicii ome­ Liliana Tomesru — stîrnesc hazul Filme
tate bune şi-au desfăşurat a ctivi­ nei planificări făcute din tim p. sau alta dintre secţiile sfatului personalitatea eroului din basm, se neşti. nespus a) spectatorilor deşi uneori
tatea şi ceie 20 de biblioteci vo­ Audienţele — datorită faptului popular mai găsim consemnate înscrie în evoluţia lui epică şi îi Interpretarea, datorată unul grup comicul e extras cu mijloace fa­
lante de la sediul şantierelor şi că momentan nu există posibi­ şi în dreptul altor sesizări. Este trăieşte autentic sentimentele, dar de cunoscuţi actori de film , a re­ cile. la regiune
lo tu rilo r, afilia te bibliotecii cen­ păstrează un unghi de vedere p a rti­ zolvat strălucit problemele ecra­
lită ţi pentru amenajarea unei ca­ un fel de a purta oamenii pe Scenografia inteligenta, concepu­
trale. mere speciale în acest scop — drum uri... Oare n-ar fi mai sim­ cular asupra întîm plârilor, generat nizării. Florin Piersic e un Harap tă ca element de pronunţată func­
N outăţile editoriale au ajuns la se desfăşoară în biroul celui care plu ca acela care pruneşte în de cunoaşterea basmului. Eroul din A lb cuceritor, senin, cald, plin de ţionalitate dram atică în film , a fost
îndemîna c itito rilo r prin reîm ­ este programat să primească în audienţă şi găseşte justă sesiza­ naturaleţe şi vioiciune. Cristea A - realizată strălucit de Ion Horovea-
prospătarea fondului bibliotecii ziua respectivă. Cetăţenii, în ge­ rea, să-i dea curs spre rezolva­ film este un Harap A lb — povesti- vram (Spinul) ne oferă un erou nou, nu, prem iat la Festivalul de la Ma-
cu aproape 2.000 de volume nu­ neral, nu au m ult de aşteptat. re ? N -ar fi mal bine ca aceste DEVA : Dincolo de barieră —
mai In cursul anului 1965. Avem In cazul cînd se prezintă din- sesizări şi propuneri, pentru a cinem atograful „P atria" ; Călăto­
toate condiţiile ca în v iito r numă­ tr-o dată mai m ulţi, ei sînt in v i­ căror soluţionare sînt necesare rie In ju ru l lu m ii — cinematogra­
rul c itito rilo r să crească şi mai eforturi mai m ari, să fie discu­ ful „A rta " : PETROŞANI : Un­
m ult. taţi să ia loc pe scaunele ce se „ A M I N T I R I chiul meu — cinem atograful „Re­
— Cc forme mai eficiente aţi fo­ află aranjate in holul dintre b i­ tate operativ, să zicem o dată pe publica" ; Hoeheiştil — cinemato­
losit in munca cu curtea ? rouri. A r fi bine dacă în afară săptămină, în com itetul executiv graful „7 N oiem brie' : LUPENI :
— Atragerea unui mare num ăr . de scaune, aici s-ar mai afla şi şi. rezolvarea lo r să se facă din DIN COPILĂRIE" Cine eşti dumneata, domnule Sor-
de c itito ri ia pregătirea şi prezen- j cîteva mese şi cîteva colecţii de dispoziţia acestuia şi sub con­ ge 7 — cinematograful „C u ltural";
tarea unor recenzii, a dat re zu ltate! legi şi decizii pentru ca tim p u l trolu l său permanent ? S IM E R IA : Cineva acolo sus mă
bune. La prezentarea celor 20 de de aşteptare să fie petrecut cu De altfel, socotim că în actu­ Şi acest film este o ecranizare, tot după Creangă, iubeşte — cinematograful „M ure­
recenzii, prin tre care am intim folos. alul sistem de consemnare şi ur­ dar de data aceasta este vorba de transpunerea pe şul" ; A LB A IU L IA : O norabilul
, Dincolo de arme" de L. D um i- Problemele pe care le ridică m ărire a problem elor pe care le Stanislas — agent secret — cine­
tresen, „R is ip ito rii" de M arin Pre­ cetăţenii in orele de audienţe ridică cetăţenii in orele de audi­ ecran a „A m in tirilo r din copilărie". U rm ărind felul m atograful „V icto ria" ; La ora 5
da, „C ordovunii" de Ion Lăncrăn- sînt foarte variate. Ele privesc enţă mai sînt serioase deficienţe. cum s-au râ sfrin t asupra personalităţii în devenire dupâ-amiază — cinematograful
jan şi ulteie, au participat 703 to­ acţiuni obşteşti de reparare a La Sfatul popular al oraşului a lui Nicâ a Iul Ştefan a Petrei evenimentele, obice­ „23 August" ; SEBEŞ ; Cnmera în
varăşi. Cele 20 de acţiuni cu car­ unor drum uri, de pavare, de ca­ Petrila se obişnuieşte să se în ­ iurile , oamenii satului, cum au contribuit toate aces­ formă de „L " — cinematograful
tea tehnică au oţios în ju ru l lor nalizare, de înfrum useţare a o- scrie sesizarea şi pe loc să se tea la formarea scriito ru lu i de mai tirzîu, realizatorii „Pm gresul" ; Cel mal frumoşi ani
peste 1.300 de pârtiei punţi. «Proza raşului, probleme de re la ţii între completeze şi rubrica „m odul de s-au o p rit la acele pagini din «A m in tiri" care au — cinem atograful „Sebeşul" ;
contemporană oglindeşte viaţa diverse organe ale adm inistra­ rezolvare" în felul relatat mai O R A Ş T IE : Sălbaticii de pe rlu l
nouă", şi „Realism ul operei lui ţiei de stat şi cctăjeni, de apro­ sus. cristalizat personalitatea tînă ru lui Creangă. m o rţii — cinem atograful „P atria";
L iviu Iiebreanu", sînt numai doua vizionare a magazinelor, proble­ Cu aceasta, de regulă, proble­ C ritica cinematografică a p rim it cu exigenţă această Omul M afiei — cinematograful
din temele celor 16 seri literare me de comportare în fam ilie şi ma se consideră „rezolvată" şi nouă producţie românească. S-a remarcat talentul „Flacăra" ; HAŢEG : Am ajuns
care au- suscitat un interes deo­ In societate, de relaţii intre ve­ desigur, nici vorbă nu mai poate Elisabetei Bostan în redarea universului infa ntil, pi­ şi rege — cinematograful „Popu­
sebit in rîndurile celor 670 de cini şi m ulte altele. Am inteam fi despre urm ărirea adevăratei torescul savuros al întîm plâ rilo r. Se reproşează fil­ lar" ; BRAE : Procesul profesoru­
participanţi. mai Înainte cîteva probleme r i­ sale rezolvări. A r fi bine ca locul m ului un defect principal, legat de structura compo­ lu i W eir — cinem atograful „Stea­
— Pentru mai buna cunoaştere dicate de unii cetăţeni. Cu ce­ rezervat m odului de soluţionare ua roşie" ; LONEA : M a rilyn —
a meseriei, cc acţiuni aţi între­ rinţe asemănătoare au venit la al sesizărilor din orele de audi­ ziţională a acţiunii. Dedublarea personajului în Crean­ cinem atograful „M in erul".
prins ? Sfatul popular din P etrila şi a lţi entă, să fie completat numai gă — copil şi Creagă — m atur, desfăşurarea paralelă
— înainte de a stubili felul ac­ locuitori din oraş. La sesizările după ce acestea au fost cu ade­ a două acţiuni contrastante : copilăria fericită şl ma­
ţiu n ii, am luat legătură cu condu­ lor, consemnate în registrul de vărat rezolvate. De asemenea, ar turitatea amară, provoacă efecte stridente, uneori
cerile şantierelor solicitindu-le audienţe, precum şi In propune­ fi necesar să se stabilească şi căutate cu ostentaţie. Există situaţii dramatice „fă ­
sp rijin u l şi părerea. Aşa am reuşit rile făcute de cetăţeni în cadrul termene şi, mai ales, să se ins­ cute", sim boluri pretenţioase şi greoaie. •«!) CTIOh'iM'
să ne fixam teme majore, strins le­ adunărilor obşteşti pe circum ­ tituie un control permanent din
gate de munca oamenilor. Bună­ scripţii, com itetul executiv n luat partea com itetului executiv în Pină cînd film u l va rula pe ecranele cinematogra­
oară, înaintea atacării lucrărilor unele măsuri de întărire a ma­ acest sens. felor din regiune, prem iul special al ju riu lu i şl pre­ 6 IANUARIE 1966
la fu rnalul nr. 6 am organizat un lu rilo r Jieţului la vărsarea în Jiu, Sfatul popular este locul in m iul „Oso A sturiano" pe care le-a obţinut la Festi­
simpozion pe tema „Organizarea unde, in anotim purile ploioase care cei mai m u lţi oameni ai valul internaţional al film u lu i pentru copii — Gijon
lu cru rilo r de construcţii la furna­ se produceau inundaţii. De a- muncii vin în contact direct cu — 1065, sînt pentru noi o bună recomandare.
lul nr. 6 *. N um ărul mare de par­ Nică a Iul Ştefan a Petrei, interpretat cu m ult talent
ticipanţi (m uncitori, tehnicieni şi seinenea, pe o porţiune aprecia­ organele puterii locale de stat. de tînărul loan Bocancea.
bilă, cursul Jieţului n fost ast­ Audienţele sînt una din princi­ I a d i o
ingineri), discuţiile purtate, au palele form e de legătură dintre
dovedit cit de. actuală era aceas­ fel d irija t incit să aibă o albie
tă problemă. mai ocolită la vărsarea în Jiu, cetăţeni şi sfaturile populare, „D IN C O LO DE B A R IE R A "
La cererea mai m ultor colecti­ pentru a nu mai provoca erozi­ lată de ce este bine ca acestor Program ul 1 : 5,06 „Cînt?c nou
ve de m uncitori, au fost organiza­ unea m alurilor. In decursul a- legături să li se creeze cadrul fe ciorii ’ngînă" — program de etn-
te simpozioane pe tem ele: „M a­ nului trecut, au mai fost repa­ necesar şi, mai ales, să se acorde Hotărînd să transpună r I tece şi jo c u ri; 5,40 Piese distrac­
sele plastice folosite în lucrările rate drum uri, s-au săpat şanţuri toată atenţia rezolvării operative pe ecran cunoscuta pie­ tive interpretate de fanfară ; 6,22
de insta la ţii" şi „Procedee noi de de scurgere, s-au in iţia t acţiuni a sesizărilor şi propunerilor fă­ M elodii populare cîiitf.ie In c la ri­
sudură a in sta la ţiilo r aflate sub de înfrumuseţare. cute In orele de audienţă să a lu i George M ihail net de Ion Lipan ; 6,44 Muzică
presiune", care, de asemenea, au Aşadar, prologul şi epilogul GH. PAVEL Zamflrescu, „Domnişoa­ din muzicuţe ; 7,15 „Sus la m un­
complotat un gol în pregătirea ra Nastasia", Francisc te la izvor" — program de cin-
profesională a m uncitorilor. In Munteanu a rescris în­ tece şi Jocuri ; 7,30 U verturi de
cadrul clubului şi pe şantiere tregul text, selectînd estradă ; 6,00 Valsuri din operete :
s-au desfăşurat şi continuă să Un nou cargou — „Sibiu" 8,30 La m icrofon, melodia prefe­
aibă loc, m ult mat m ulte acţiuni din el ceea ce a crezut rată ; 9,30 Sfatul m edicului : Păs­
cultural-educative şi profesionale. necesar pentru actuali­ trarea igienică a alim entelor în
A notim pul alb este după cum ruî (N.A.V.R.O.M.) a apreciat, zarea piesei. M ajorita­ gospodărie ; 10,05 Noi înregistrări
ae ştje sezonul de v îrf al a ctivi­ CALAŢI - Muncitorii Şantie­ tea cronicarilor subli­ de muzică de cameră; 10,30 Vreau
tă ţii cluburilor. De aceea, noi ne rului naval Galaţi au livrat lio­ de asemenea, calitatea finisa ju- niază faptul că autorul să ştiu (reluarea em isiunii din
străduim să oferim constructori­ tei maritime româneşti un nou lui care se ridică la un înalt ni­ a renunţat tocmai la e- 3 ia n u a rie ); 11,00 C ărţi de vizită
lor acţiuni interesante, bogate in cargou - „Sibiu" - de 4.500 to­ vel de exigenţă, eleganţă şi con­ Remnate de compozitorii noştri :
conţinut. Program ul clubului este ne. In timpul probelor de marş fortul cabinelor şi dependinţelor lementele trainice ale Florentin Delmar, Vasjle Vcse-
în aşa fe l alcătuit îneît se asigu­ electuale de un echipaj special destinate echipajului. piesei, apelind la mo­ lovski, Sile Dinieu, George G rigo-
ră zilnic o varietate de acţiuni d a lităţi cinematografice riu ; 12,10 T in e ri interpreţi de
pentru masa largă de saloriati. nava a realizat viteza proiecta­ In curînd, noul cargou va ple­ facile : acţiuni senza­ muzică populară : Jrina M icuţ,
SEBASTIAN TR U ŢA tă de 14 noduri, dovedind o ma­ ca in prima cursă de producţie. ţionale, scene dure, cos­ Nelu H uţu, M arin Pogon, Radu
nevrabilitate perlectă. Beneficia- (Agevpres) tume convenţionale etc. Simion, Toni lordache ; 12,30
Muzică uşoară ; 13,45 Din creaţia
lu i Ion V idu; 14,08 M elodii car*
Au fost semnalate şl de­ străbat lumea; 15,00 Cîntâ lila
fecte de distribuţie şi in ­ Cazacu de la Opera de stai din
terpretare. M inat de su­ Tim işoara şi Gheorghe Busuioc dc
perficialitate, film u l are la Opera de stat din C luj; 16,; 0
Folclor orăşenesc; 17,00 Clntă A -
La Brad. noile blocuri totuşi elemente care reţin lexandru Jula şi Lidia Andionea-
de locuinţe nu mai cons­ atenţia. Nu anticipăm prea cu; 17,30 M edalion: Ion M inules-
tituie o noutate. S-au m ult, fiindcă îl vom vedea cu (85 de ani de la naşterea poe­
construit a tlt de multe, tu lu i); 17,45 Din comoara folclo­
fncît alcătuiesc un oraş în curînd şi pe ecranele ru lu i nostru; 18,03 In Jurul globu­
nou, frum os şl luminos. cinematografelor din regi­ lu i; 18,30 V arietăţi muzicale; 19,00
une. Seară pentru tineret; 20,00 Hadio-
Foto: V. ONOIU gazetn de seară; 20,30 Muzică din
film u l „Vinzătoarea de violele",
T. ISTRATE Un moment de tensiune dramatică din film interpretată de Sara M ontiel; 20,55
E lly Roman şi cîntecele snle; 21,25
Noi înregistrări de muzică popu­
lară; 22,20 Muzică uşoară interpre­
nă cînd se mai pot tolera aba­ renţial, încasează şi suprapreţ. tată de Doina Badea şi Domenico
terile gestionarului E m il Sibi- După părerea corespondenţilor Modugno; 22,55 R itm şi melodie.
C O R E S P O N D E N T şan, de la depozitul M.I.P.C. noştri, ar fi tim pul ca aseme­
care pe lîngâ că distribuie bu­
nea elemente să fie aspru tra ­
teliile de aragaz în mod prefe-
B l i v i i i r î e
se la răspundere.
(I);
19,00 Jurnalul televiziunii
NE S E S I Z E A Z Ă © Corespondentul nostru lui lucrării, întocm it In 11 no­ 20,00 Clubul tin e re ţii; 21,15 Trans­
19,15 In ti I ni re în orăşelul copiilor;
voluntar M lron Ţie, din satul iembrie, cetăţeanul a achitat misiunea pă rţii a U-a n concertu­
Boz, raionul Uia, îşi expri­ contravaloarea lu cră rii la 15 lui orchestrei simfonice a Radiote-
Ca şi în perioada ce a tre ­ oamenii muncii de pe cuprin­ mă profunda nem ulţum ire faţă noiembrie 1965 eliberîndu-i-se levizim iii. In program: Sim fonia
cut, la redacţie continuă să so­ sul regiunii. Unele din ele cu­ de practica celor de la J.R.E.H . chitanţa nr. 5333. Dar, nici pină a V-a (a Destinului) de Beetho-
sească numeroase scrisori In prind insă poziţii critice ale secţia reţele. Este vorba de e- astăzi lucrarea solicitată nu a ven; 22,00 Cineclub T V ; 23,00 J u r­
marea lo r m ajoritate, aceste corespondenţilor noştri volun­ xecutarea lucrărilo r de in tro ­ fost executată. A r fi cazul, îşi nalul televiziunii (II). B uletinul
scrisori popularizează succese­ tari fnţâ de aspectele negative ducere a curentului electric in încheie corespondentul nostru meteorologic.
le im portante obţinute de către pe care aceştia le întîlnesc. casa cetăţeanului I. Popa din scrisoarea, ca I.R.E.H. Deva,
acest snt Respectivul tovarăş secţia^ reţele, să-şi îndeplineas­ f
a depus cererea în ziua de 14 că mai cu răspundere sarcinile i-
octombrie .. la susnumita în­ Poate că astfel şi cetăţeanul I.
© Corespondentul nostru L. stru: Cum s-ar sim ţi Ion Dâ­ treprindere şi, pe baza devizu- Popa ar putea fi satisfăcut.
Clej, din Brad, spre exemplu, răbanţ, dacă a lţii ar proceda PENTRU 24 ORE
îşi manifestă totala dezapro­ la fel, cu el?
bare faţă de comportarea de-a Tovarăşii de muncă ai şofe­ n t B B H K n s n B H M M M
dreptul scandaloasă a şoferului ru lu i Lărâbanţ au datoria să Vreme rece cu cerul mai m ult
Ion Dârăbanţ de la I.M. Bar­ discute asupra acestei întim - 0 Sfatul popular nl comunei de, aici lipseşte mina de bun no ros ziua. Vor cădea ninsori
za, care fiin d în stare de ebrie­ plări, care aruncă o pată asu­ Homorod nu se dovedeşte a fi gospodar. slabe. V intul va sufla moderat cu
tate a adus in ju rii unei tinere pra Întregului colectiv. No» aş­ un prea bun gospodar. In a- Din cauza drum ului im prac­ intensificări pină la tare din sec­
învăţătoare, pasageră in auto­ teptăm să ne răspundă atît ceastă comună, ne scrie tov. I. ticabil presa şi trim ite rile poş­ torul nord. Temperatura va fi
buzul Brad-Curechi, în care tov. Ion Dârăbanţ cît şi comi­ Suclu, nu se poate intra cu tale nu pot fi duse in comună cuprinsă ziua intre —2 şi 2 gra­
s-a urcat şi el. Pe drept cuvint tetul sindicatului de la I.M. maşinile pentru că drum ul, pc cu maşina. Ele sînt transj>oiia- de, iar noaptea intre —4 şi —10
se întreabă corespondentul no­ Barza. te în spate de către niînu ito rli grade.
o porţiune de 200 m etri, este
de valori.
im practicabil. Problema s-ar Sfatul popular cunoaşte si­ PENTRU UR iM ATOARPXB
putea rezolva uşor dacă din tuaţia, dar, pix>babil, aşteaptă., 3 ZILE
© In coloanele ziarului no­ legătură cu această problemă, dispoziţii de la raion ca să im­
stru au fost inserate m ulte as­ ne.scriu şi coi-espondenţli noş­ partea sfatului popular ar exi­ pare drum ul, In loc sâ ia mă­ Vreme rece la început, apoi
pecte legate de activitatea co­ tri I. D râgliici şi 1. Borza. El sta, mai m ultă preocupare şi surile cuvenite pentru repara­ schimbătoare. Temperatura în
mercială din oraşul Cugir. In se întreabă pe drept cuvint pî- Iniţiativă. Dar, după cît ae ve- rea drum ului. creştere la sfîrşitul in te rv a lu lu i