Page 3 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 3
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3424 mm
Întreprinderea da gospodărie orăşenească Praştie
A N G A J E A Z A :
MAGAZIONER PRINCIPAL DE MATERIALE
Solicitanţii se pot adresa zilnic pentru relaţii, la se
Cu citva tim p în ur nele culturale, au fost In ziua cînd Iero-
mă, preşedintele Co amenajate o serie de nim Grecu a telefonat diul întreprinderii din Orăştie, strada Piaţa Republicii nr.
m itetului executiv al drum uri comunale, redacţiei se lucia la
Sfatului popular co s-au construit multe cel mai mare obiectiv 20, telefon 351 Orăştie.
munal Boşorod, ra podeţe. Dar cele mai prevăzut a se construi
ionul Haţeg, tov. fe- multe lucrări prin la Boşorod: la localul
ronim Grecu, a dat un muncă patriotică si şcolii generale. Este
telefon la redacţie. Ţ i contribuţia cetăţenilor un local modern, cu
nea neapărat ca un s-au început în anul săli spaţioase, labora
redactor să fie m ar 1064. In acest an salul tor. bibliotecă şi două
torul unui eveniment Boşorod a fost racor camere pentru mate
im portant clin viaţa dat la reţeaua de înal rial didactic. Propu
satului. Ce se întîm - tă tensiune, iar în sa nerea de a se construi
plase? tul C liitid au început un asemenea local s-a
. teronim Grecu a lucrările de e le c trifi născut la întîlnirea a n g a j e a z ă :
fost ales în funcţia care. A tunci cînd este deputaţilor cu alegă
de preşedinte al sfa întrebat să spună cite torii. Aici, la centrul — REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL
tu lu i popular comu ceva despre e le ctrifi de comună există nu Condiţiile se comunică celor interesaţi la sediul in- [
nal cu mai bine de carea satelor, preşe mai şcoală de 4 ani.
patru ani în urmă. dintele sfatului popu Cei 76 elevi din sat, treprinderii din Orăştie, strada I. C. Frimu nr. 50-52, te- i
Abia fusese instalat la r vorbeşte cu destu din clasele mari, sînt lefon 252 şi 256.
în funcţia de preşe lă m îndrie. nevoiţi să meargă la
dinte şi trebuia să ai — In satul C hitid Şcoala generală din
bă loc o sesiune a sfa au fost terminate Chitid. Pentru grăbi
tu lu i popular. La se complet lucrările de rea lucrări lor s-a or In parcul din oraşul Deva s-a organizat un frumos „Oraş al copiilor". Lîngă tradiţionalul pom dc
siune însă au fost pre electrificare. La Boba- ganizat o întrecere iarnă distracţiile şi surprizele pentru copii, Moş Gerilâ este punctul dc atracţie nr. 1.
zenţi doar opt depu ia se lucrează la ex patriotică pe circum Foto: V. ONOIU
taţi. Omul s-a fră- tinderea reţelei. Mai scripţii e l e c t o r a
m întat m ult, i se pă trebuie plantaţi 17 le. Fiecare circum
rea că a pornit cu stiipi... scripţie trebuia să e-
stinsul în noua sa încrederea oameni xeeute lucrările nece Moş Gerilă. Ii aşa cum şî-l închi
muncă. U nii îl susţi lo r în com itetul exe sare la o sală. In fru n puiau ei Bătrin, cu barbă albă FORESTIERE DEVA
neau să se ţină sesiu cutiv şi în deputaţi te s-au situat circum de-un cot, sp rijin it în toiag, aduce
nea cu cei care s-au devenea tot mai mare. scripţiile in care sînt celor buni si ascultători fel de fel
prezentat. Preşedinte Vedeau cu ochii lor deputaţi Nicolae Po- de daruri. Aşa cum arată, Moş strada Dorobanţilor nr. 24
le s-a îm p o trivit însă. că propunerile făcute povici, Susana T irt şi De cîteva zile, copiii din Deva, tiv. A leile şi potecile parcului au G erilă parcă descinde chiar a-
A r fi însemnat să nu sînt traduse în viaţă. Ioan Fulea. Hunedoara, Petroşani şi din cele îmbrăcat o adevărată feerie de cum din altă împărăţie. Copiii se a n g a j e a z ă :
tină cont de p rin cip i In prim ăvara anului De curind am vizi lalte oraşe ale regiunii, trăiesc basm. amu2ă, rid, se veselesc. — tehnicieni normatori Ia şantierele de construcţii
ile ane stau Ia baza 1965 s-a făcut o pro tat îm preună cu pre Mereu alte şi alte puncte de
organizării unei sesi punere îndrăzneaţă. şedintele I e r o n im din plin bucuria vacanţei. Cu C ulorile curcubeului au coborît atracţie îşi aşteaptă m usafirii. Un forestiere din regiune
uni. Prin mintea lui Cetăţenii din satul A- Grecu localul Şcolii toate că iarna cu „om âtu-i mare“ în lumina becurilor. Fabulaţia ce circ cu numeroase jocuri distrac Informaţii suplimentare se pot cere Ia serviciul per
se perindau fel de fel lunul doreau să con generale din Boşorod. abia a sosit, cei m ari au lor mai cunoscute şi îndrăgite tive pune la „încercare1* curajul
de gînduri. Se temea struiască un local A ici e încă un adevă rezervat si de data aceasta tra basme se răsfringe în numeroa si voinţa celor m ici. Lumea co sonal al întreprinderii
de un lucru şi anume pentru şcoala de 4 ani rat şantier. Se execută diţionalele surprize ale pomului sele im agini ce stirnesc rîsul şi p iilo r nu e lipsită nici de surpri
că deputaţii nou aleşi îndrăzneala consta în lucrările de finisaj. de iarnă. aţiţă. imaginaţia celor mici. Cum zele culturale Pe scena scăldată
nu-i acordă s p rijin u l aceea că oamenii vro Se poate spune însă La Deva, parcul de ta poa e si firesc, nu lipsesc nici comen în feeria lum inilor, urcă in fie
necesar. HI insă nu s-a iau să termine localul că şcoala din Boşorod lele cetăţii ii cheamă pe cei m ici tariile. care zi prichindei care de-abia
descurajat. A stat de în numai cîteva luni. va fi una dintre cele cu multe tentaţii. Pe fro n tisp i — O vezi pe vulpe ce vicleană ştiu să lege cîteva cuvinte. Unul
vorbă cu deputaţii, i-a Jn ziua de 6 mai a.c. mai frumoase scoli de ciul in tră rii principale stă scris: e f ? Şi ce coadă mare are Vai recită o poezie, altul spune un C E T A Ţ E N I
consultat în cele mai deputatul Ioan Grecu acest fel din regiune. „Oraşul copiilor*. Un program îm ce u rit e lupul... Iepuraşii sînt cei monolog, iar după ei vin cei
diferite probleme, le-a din satul A lunul care — Peste cîteva luni, părţit pe zile şi ore, oferă m ici mai frumoşi. Aşa ! bine a făcut „m ari'1 ce de-abia au îm p lin it
solicitat s p rijin u l, le-a era şi preşedinte al spunea preşedintele, lor adm iratori cele mai neaştep capra că l-a pedepsit pe lup. E 9-10 ani.
cerut părerea. com itetului de cons şcoala va fi gata. Oa tate surprize. Pomul de iarnă, rău si urît... Şi comentariile con S fîrşitul unui an rodnic si în ÎNVĂŢAŢI Şl RESPECTAJI REGULILE DE CIRCULAŢIE I ~
Iu satele comunei trucţie a m obilizat ce menii, mai ales depu simbol al tinereţii şi veşniciei, tinuă în faţa fiecărui tablou. ceputul altuia plin de certitudini @ In perioada de iarnă circulaţi cu multă aten(ie şi nu
Boşorod erau multe tăţenii care au răs taţii, ne sprijină. incintă şi desfată chiar pe cei După ce s-au înfruptat cu ce şi mai luminoase, oferă celor m ici mai pe trotuare, sau în lipsa acestora cit mai mult pe partea
de făcut. Ca să vor puns in număr mare. La despărţire i-am mari, îm podobit cu felurite ju stingă a drumului in sensul de mers, pentru ca sâ nu fiţi loviţi dc
bim despre tot ce s-a Ziua dc 15 septembrie adus aminte preşedin cării. daruri pentru copii, bradul le mai delicioase dulciuri si şi-au numeroase satisfacţii care-şi ma autovehicule, in situaţia in care acestea derapează dîn cauza
realizat în u ltim ii pa cînd urma să se des telui de întim plarea este ilum inat m ulticolor cu becuri ales cartea de basme preferată* nifestă astfel bucuria de a trăi
tru ani este mai greu. chidă şcolile se apro de acum cîţiva ani de la chioşcurile special amena intr-o ţară liberă si fericită. gheţii, poleiului sau zăpezii !
In orice caz merită a- pia cu repeziciune. cînd i se încredinţase ce se aprind şi se sting alterna jate, copiii fac roată în ju ru l lui S TRU TA © Nu vă angajaţi în discuţii stînd pe partea carosabilă a
m ijitit faptul că în Oamenii, in frunte cu această funcţie. Ie Străzii sau drumului !
satele Luncani-Vnle şi deputaţii, au lucrat si ronim Grecu a 2Îm bit
C liitid s-au construit noaptea localul fiin d cu înţeles.,. O Traversaţi strada sau drum ul cu multă atenţie şi numai
localuri pentru cămi term inat la tim p. V. ALBU după ce v-aţi asigurat că în im ediata apropiere nu circulă
vreun autovehicul I
<$ In caz de polei, aruncaţi pe trotuarul din faţa casei
(Urmare din vag. I) velionului, lam inorul n-a staţionat dv. cenuşă, sare sau nisip, pentru ca circulaţia pietonilor sâ
nici o oră. S-au lam inat 119 lin se poată desfăşura in condiţii bune I
început bun gouri oţel silicios în prolile pătra Ca de obicei, vineri la ora 33,00 © Părinţi, educatori, învăţători, profesori şi toţi cei care
te. fără crăpături. N ici un rebut1'.
In acelaşi fel au preluat ştafeta Pe o altă foaie nume de oameni : pe platform a furnalelor şi semicoc- aveţi în grijă şi supraveghere copii, învăţaţi-i cum trebuie să
„Vasile Gogoşan, Ştefan Ciobotaru,
e lui ’G6 şi lam inatorii. Din cuptoa Stelian Bueuei — m aiştri, Iordan seriei din Călan ştafeta a fost pre circule pe străzi şi şosele, pentru a-i feri de accidente I
dată schimbului de noapte. M aiştrii
rele blum ingului. lingourile
erau
scoase unul după a ltul si introduse 11 ea — prim -lam inator, Nicolae Teodor Coştiuc, Traian Bisorca şi ® Nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi. Jocul cu săniuţa şi pa
De curind a fost pusă sub ten Deva, va asigura electrificarea a în cajă, unde în mai puţin de un Bran — manevrant, Ion Sîrbâ, Ion p rim -fu rn a listii Ioan Lăscău, losif tinele pe străzi şi drumuri cu circulaţie intensă, este interzis.
siune linia electrică de 15 kv. şapte sale. O dată cu terminarea m inut erau transform ate în blu M ită — şefi de echipe, au început Popa, Viorel Fâniş, losif Zacher, îm Explicaţi-te în ce constă pericolul la care se expun prin neres-
Z drapţi-Tarniţa din raionul Brad. construcţiei si darea în exploa muri. bins anul*. preună cu ecnipa sa şi a lţii au asi pectarea regulilor de circulaţie J
Pentru construcţia acestei lin ii tare a liniei au fost puse sub ten La lam inorul de 800 mm în p ri In principalele secţii ale com gurat continuitatea producţiei. Lor
s-an făcut cheltuieli de investiţii siune satele M ihăileni, Buce.ş, mele două zile ale anului 1966 se binatului indicii de utilizare au fost le-a revenit cinstea de a efectua p ri
din fondurile statului în valoare Grohoţele şi Tarniţa. anunţă n n —spor de 90 tone lam i depăşiţi din primele două zile ale mele descărcări la furnale. Furna-
de peste 900.000 lei. nate peste plan. Toate schim burile anului. Cele mai frumoase rezultate 1 iştii au păşit în noul an cu drep
PETRU TOMOTAŞ
Această nouă linie electrică de şi-au depăşit planul din prim a 7.\. s-au înregistrat la aglomeratorul tul. In primele două zile ei au dat
tehnician Consultăm registrul de observaţii IF, unde planul a fost depăşit cu mai m ult de 10 tone peste plan. A-
medie tensiune, construită de co
diriginte la serviciul electri al şefilor de schimb. Iată cîteva în 539 tone aglomerat feros şi la sec cestora li se alătură cele 140 tone
lectivul serviciului de ele ctrifi ficări rurale dc la I I U , H, semnări făcute in schimbul tova ţia a Il-a furnale cu 139 tone fontă semicocs şi cocs de fluidizare peste
cări rurale din cadrul I. R. E. H. Deva. răşului Stancovici : „In noaptea re peste plan. prevederile planului.
ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
— 10 STRUNGARI CALIFICAŢI
Salarizarea se va face potrivii normaţi. . :<j c in vi
goare.
Sînt ani m ulţi Ia număr de cînd lui de lăcătuşi montorî. M inat de Craşca s-a aplecat cu răbdare asu
la Uzina „V ictoria" din Călan se asemenea im bolduri, într-o bună pra redactării unor articole inte
angajase cn lăcătuş un tinăr mă zi s-a văzut reriactînd un articol resante, bogate în conţinut. Nu i-a
runţel. O vreme, nimeni nu l-a bă pentru gazeta de perete a secţiei. scăpat nim ic im portant şi nou din O neglijenţă, o lipsă de pre grinzilor cuprinse de flăcări,
gat in seamă. Modest si perseve Atunci, nici el nici tovarăşii lui de viaţa colectivului său. Din ziua cînd vedere a dus la incendierea ce ameninţau din moment in
rent. noul venit învăţa cu asiduita muncă nu bănuiau măcar că losif a scris prim ul articol au trecut casei lui Ioan Tricu, din satul moment prăbuşirea casei, de
te din experienţa bogată a tovară Craşca va deveni cronicarul nr. 1 m ulţi ani. In tot acest răstim p el Răchita, comuna Strungari. In faptul că hainele de pe el pre
şilor săi de muncă. Cind simţea al uzinei. n-a uitat nici o clipă că pentru a scuit tim p ea era ameninţată zentau pericol să se aprindă, a i i
nevoia nu pregeta să le ceară sfa scrie ziarului despre faptele tova de flăcările mistuitoare. Inter pornit spre locul de unde se
tul. ajutorul in tr-o problemă sau răşilor tăi, trebuie sâ fii tu insuţi venţia la tim p a echipei de auzea scîncetul. Ajuns lingă lo
alia. M ulţim ea şi varietatea piese permanent un exemplu de muncă, pompieri voluntari din sat nu cul dinainte reperat, a dat cu a deschis în Haţeg str. Horia nr. 20 o secţie de
lor ce trebuiau montate îsi aveau cinste şi corectitudine. putea decît să domolească fo ochii de o fetiţă. Viaţa unui
„secretele" lor. Şi fără o prealabilă Aceste atribute sînt de altfel în- cul. Pentru a nu duce la pa copil era în pericol. Trebuia T A B Â C A R I E
cunoaştere a proprietăţilor şi „pre să-şi caracterizarea făcută m unci gube mai mari era nevoie de făcut totul pentru a o salva. Aici, sub conducerea maistrului Ion Almăşan^ se exe
te n ţiilo r” fiecărui reper, nu era torului şi neostenitului corespon intervenţia unei form aţii de Cu mişcări repezi a luat-o
chip să faci o treabă bună. dent voluntar losif Craşca, de cei pompieri mai bine dotată, mai în braţe, încercind in acelaşi cută, la termenul dorit de clientelă, următoarele:
experimentată. S-a făcut deci tim p să o apere de vîlvâtaia
De unde dacă nu din carte pu care-1 cunosc şi au luci*at alături apel la form aţia voluntară de focului ce-i înconjura. Un salt — tăbăcirea pieilor de ovine şi caprine pentru hai
teau fi dobîndite asemenea cunoş de el. La venerabila vîrstă de 60 pompieri din oraşul Sebeş. prin usa în flăcări şi utecistul
tinţe. Intuind bine rostul pregă de ani, el continuă să fie acelaşi La semnalul binecunoscut, M ihai Popa a ieşit din casă. ne, în culori diferite, cu materialul clientului.
tirii teoretice, tînărul m ărunţel pe tovarăş iubit, stimat si apreciat de un num ăr de 8 pompieri vo P rim ejduindu-şi propria via — reparaţii; vopsire şi revopsire a hainelor din pie
nume losif Craşca, a început să cal întregul colectiv. C hiar dacă anii luntari s-au prezentat la locul ţă, utecistul M ihai Popa a
ce tot mai des pragul bibliotecii i-au adăugat la tîm ple fire argintii de adunare şi cu maşina-cis- salvat viaţa unui copil, a Ve- le, a poşetelor, servietelor etc.
tehnice. Pe măsură ce comoara căr şi mişcările ii sînt oarecum mai ternă au pornit la locul incen tuţei Tricu în vîrstă de numai Execută lucrări de bună calitate şi cu preţuri conve
ţilo r îi îmbogăţea cunoştinţele pro cumpătate, mersul mai legănat, diului. P rintre ei şi utecistul 5 ani. O faptă care s-a bucurat nabile.'
fesionale, el a început sâ se afirm e inima i-a rămas tot tînâră. O viaţă M ihai Popa, m uncitor la depo de recunoştinţa p ă rin ţilo r Ve-
la locul său de muncă ca inovator de om închinata m uncii, spre folo zitul Competrol clin Sebeş. tuţei, a tuturor cetăţenilor sa-
şi raţionaliza tor. Părerile şi pro sul obştesc. Aceasta este cea mai Ioan Cîrcoanâ, şeful form aţiei tuiui. O faptă de un profund
punerile sale cu privire la monta mare satisfacţie pe care o încearcă dc pompieri voluntari şi a lţii. umanism, care exprim ă înalte
rea pieselor, la organizarea mai şeful de echipă losif Craşca. acum Cînd au ajuns la faţa locului le calităţi morale ale uteeistu-
bună a muncii au fost prim ite cu cînd anii lucraţi si vîrsta îi dau flăcările euprinseseră aproape lui M ihai Popa, a sp iritu lu i său
viu interes. Faptul acesta nu l-a dreptul de a ieşi la pensie. toată casa. Fără sâ stea prea de sacrificiu.
înfum urat deloc Dim potrivă. A- Intrebîndu-1 ce va face după m ult pe gînduri tînărul Mihaî ic
precierile tovarăşilor de muncă i-au ieşirea la pensie, emoţionat, comu Popa, înfruntînd dogoarea fo De curind, în sala Casei raio
dat aripi. nistul losif Craşca ne-a spus: cului şi pericolul flăcă rilo r ce-l nale de cultură din Sebeş, un
La rindu! său. Craşca, încerca un După cîteva articole scrise la ga — Dacă am ieşit la pensie nu învăluiau, s-a repezit în casă mare num ăr de cetăţeni l-au
sentiment de caldă m ulţum ire cind zeta „centrală** a uzinei, care au înseamnă că am rupt legătura cu să salveze din bunurile mate- cunoscut personal pe tînărul
colectivul în care lucra dobîndea stîrn it m ultă vilvă, Craşca şi-a luat uzina şi ziarul. Vă prom it câ am rile. Undeva, dintr-un ungher M ihai Popa. Pentru fapta sa
îte un succes. S tapinit de astfel inima în d in ţi trim îţîn d un articol sâ scriu şi mai m ult. Mă simt încă s-au făcut auzite nişte scincete. plină de curaj, C onsiliul de
de simţăminte, îl frăm înta un gind. redacţiei noastre. A rticolul a fost in putere. Sînt atîtea de, făcut în j P lin fum ul gros şi flăcările Stat al Republicii Socialiste
Cum ar putea să facă cunoscut şi publicat. Au urm at apoi alte zeci si oraşul nostru. Tim p am suficient, care ii înţepau cu dogoarea lor România i-a acordat o înaltă
sute de articole trim ise ziarului iar pensia îm i asigură o bâtrîneţe faţa, m îinile, M ihai Popa. dind distincţie : O rdinul M uncii cla
altora metodele bune de lucru folo
„Scînteia", „M unca” etc. Aşa cum fei-icită. Vreau, ca şi de acum îna dovadă de m ult curaj, de un sa a 11I-a. O răsplată pe de
site. succesele obţinute, să îm păr a ştiut să se dăruie cu pasiune şi inte să fiu de folos societăţii. înalt simţ um anitar n-a stat plin meritată.
tăşească clin experienţa colectivu perseverenţă profesiunii alese, losif T. SEBASTIAN nici o clipă în cumpănă. Fără AN D R EI BRUCKER
sâ se teamă de trosniturile de la Grupul regional P.C.I.
mai 7? „Povestea locom otivei” ; 11,00 tu it din creaţii ale lui Beethoven, O. losif; 22,35 Din creaţia lui Ion Va-
Cu m icrofonul prin sălile de concert Schubert, Richard Strau.ss şi Paul sil.escu; 23,07 Cunoaşteţi soliştii?
ale Capitalei; 12,10 Un compozitor: Dukas, inspirate din operele lui Buletine de ştiri şi radiojurnale :
Temistocle Popa, un solist: Luigi Ic Goethe; 10,10 Vorbeşte Moscova; 11,07 5,00: 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
nesc u şi o orchestră: Jean lonescu; Muzică populară românească şi a 16,00; 18,00; 22,00; *23,52 (programul
„P opular” ; BRAD: O liver T w ist — 12,50 Caleidoscop muzical; 13,40 For naţionalităţilor conlocuitoare; 12,15 I) ; 7,30; 9,00; 11,00, 13,00; 15,00; 17,00;
cinematograful „Steaua roşie"; LO- m aţii de muzică uşoară : Bebe P ri- La microfon, M ariana Stoică, solistă 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (programul
o i s S i l A NEA: M arilyn — cinematograful „M i sada şi Sandu A bram ovici: 14,08 a Operei de stat din C lu j; 12,30 So
lişti de muzică uşoară; 13,08 Piese
nerul". Concert folcloric; 15,00 Muzică u- II) .
şoară; 16,20 Te toate pentru toţi (re coi ale româneşti; 14,00 V arietăţi m u
luarea em isiunii din 2 ianuarie); zicale; 14,30 Program de valsuri si
DEVA: Bocceluţa — < înematogrn- 17,20 Muzică populară; 17,35 Un nou polci: 14,45 Cîntece populare; 15,30 t im p u l p r o b a b i l
f ul „P atria"; La ora 5 după-a miază M O ciclu de em isiuni: „N -aţi vrea să Muzica uşoară de-a lungul a n ilo r;
— cinematograful „A rta ’ ; PETRO înţelegeţi muzica?"; 18,03 In jurul 16,00 Din creaţia concertantă a com
ŞANI : Panda — cinematograful globului; 18.13 Cintă L ili Dusescu — pozitorilor noştri; 16,30 Radiorachetn PENTRU 24 ORE
„IR public a11: IIoc. hcistii — cinemato arii din operete; 18,30 Incursiune in pionierilor, 17,20 A rii vesele din o-
graful „7 Noiem brie"; LU PE N I: Cine PROGRAM UL 1: 5,06 Ciulă fanfa cotidian; 18,50 Cercul m elom anilor; pere; 17.30 Jocuri populare, 17,45 In Vreme nestabilă cu cerul mai
eşti d-ta d-te Sorge? — cinematogra ra reprezentativă a Arm atei; 5,30 20,00 Radiogazela de seară; 20,30 terpreţi rom âni ai liedului: Dan Ior- m ult noros. Vor cădea precipitaţii
ful „C u ltu ra l*: SI MERI A: Cronica u- Gimnastica de înviorare; 5,40 Solişti Cintă orchestra de muzică populară dăchescu; 18,00 M elodii cintate de sub form ă de ploaie şi ninsoare.
nci crime — cinematograful „M uco şi foi m aţii artistice de am atori; 6,15 clin Caransebeş; 20,45 Noapte bună, Inim iniţa Cosmin; 18,15 De la fres V m tul va sufla moderat din sec
sul” ; A l.B A IU I,IA : Călătorie iu ju Transmitem pentru sate. Buletin a- copii: povestea „Răsplata m aimuţe cele Voroneţului la Coloana infinită. toarele vest si nord-vest. Tempera
rul păm m tulni — cinematograful gro-mctcoi ologic; 6,22 M elodii popu lor1'; 20,55 O melodie pe adresa dum M ănăstirile din Nordul Moldovei. tura aerului va fi cuprinsă ziua
„V icto ria 11; Căpitanul Zero — cine lare; 6,45 Muzică distractivă interpre neavoastră; 23,00 Caruselul soliştilor Colaborează academicianul profesor între 0 la -j-5 grade, iar noaptea in
matograful „33 August*; SEBEŞ ; tată de Sorina Dan; 7.45 Salut voios şi orchestrelor — muzică uşoară. tre —4 la 0 grade.
Pină la oraş nu e departe — cinema de pionier; 8,08 Muzică populară in George Oprescu, Dan Grigorescu şi
tograful „Progresul” : Fernand co'o- terpretat â de Eugenia Frunză şi A- PROGRAM UL II: 7,50 M arşuri Sorin Ulea; 19,30 Teatru la microfon PENTRU URM ĂTOARELE
bov — cinematograful „Sebeşul"; O- lexundru Ţ itrus; 8,30 La microfon, sportive; 8,00 Intermezzo cu muzica Hangiţa de Carlo Goldoni; 20,43 M i 3 Z ILE
KAŞTIK: Agentul de legătură — ci melodia preferată; 9,30 Sfatul medi uşoară; 9,05 „Du-te dor pe aripi de niaturi de estradă; 21,20 Cintă Ra- Vreme nestabilă favorabilă pre
nematograful „P atria"; Gaudeamus cului ; 10,05 „La mîndra pe ulicioară" cipitaţiilo r. C irculaţia rutieră va fi
igitur — cinematograful „Flacăra"; — cîntecc.de dragoste şi jocuri popu vînt" — m elodii populare; 9,30 Lite veca Săndulescu — muzică populară; îngreunată dimineaţa şi noaptea de
HAŢEG: Calabuch — cinematograful lare; 10,30 M inunile lum ii au fost nu ratura şi muzica —- program alcă 22,30 Moment poetic: Poezii de St. pojghiţa de gheaţă ce se va forma.
