Page 4 - Drumul_socialismului_1966_09

PAGINA A 4-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3628

Vizita, lui de Manile

VIATA 2a Cambodgia

In răspunsul său, preşedintele de
PNOM PENH 31
(Agerpres). —
Gaulle a salutat politica externă du­
Miercuri, şeful statului cambodgian,
să de Cambodgia arătind că ea a
prinţul Norodom Siannk a oferit un
dineu in cinstea preşedintelui Fran- contribuit la apărarea ţării, a inde­
INFORMAŢII COMENTARII'’ • STlRl INFORMAT tei, Charles de Gaulle, care întreprin­ pendenţei şi integrităţii ei.
de o vizită oficiala în Cambodgia. In aceeaşi zi. generalul de Gaulle a
Adresîndu-se generalului de Gaulle avut o întrevedere eu Nguyen Thu-
şi celorlalţi membri ai delegaţiei ong, reprezentantul R. D. Vietnam
franceze prinţul Sianuk, după ce a la Pnom Penh.
subliniat bunele relaţii existente in­ Potrivit programului anunţat, la
VIZITA IN GRECIA A TOVARĂŞULUI Declaraţiile tre Franţa şi Cambodgia, a arătat, re- 1 septembrie, preşedintele Franţei
ferindu-se ia situaţia din
Asia de
urmează sâ rostească un discurs în
sud-vest, că „războiul din Vietnam
riscă sâ se transforme intr-un con­ care va aborda problema situaţiei
lui U Thant flict şi mai larg in care Cambodgia din Asia de sud-vest şi în primul
ION GHEORGHE m a u r e r’ ar putea fi implicată". rînd războiul din Vietnam.
SANTIAGO DE CHILE 31 (A-
gerpres). — Reducerea rezervelor
ere in relaţiile dintre cele două ţări România are astăzi posibilităţi care Secretarul general al O.N.U.,
începerea convorbirilor oficiale ale noastre. îi permit să satisfacă nevoile sale in­ U Thant, care se află intr-o vi­
inaugurat noul sediu al Comisiei de aur ale S.U.Â.
zită la Santiago de Chile, unde a
Cu această arzătoare speranţă, ri­
terne şi să participe tot mai activ
dic paharul pentru progresul şi la schimbul de valori materiale şi
prosperitatea poporului român ; în spirituale între ţărî. Economice ON U. pentru Ameri­
Miercuri dupâ-amiază, la Atena cepreşedinte al Comitetului de Stat ca Latină, a declarat marţi, in WASHINGTON 3.1 (Agerpres). — cifrîndn-se în prezent la 13,413 mi­
au început convorbirile oficiale in­ pentru Cultură şi Artă. sănătatea Excelenţei Sale. domnul Ne sînt cunoscute şi urmărim cu cadrul unei conferinţe de presă, La Washington s-a'anunţat că Sta­ liarde dolari faţă de 13,969 miliarde
tre preşedintele Consiliului de Mi­ Din partea greacă au participat Preşedinte al Consiliului de Stat al interes eforturile făcute şi progrese­ că atit timp cît Statele Unite nu tele Unite au pierdut în cursul lunii dolari în urmă cu un an. Franţa a
niştri al Republicii Socialiste Româ­ Ioannis Toumbas, ministru de exter­ Republicii Socialiste România ; pen­ le obţinute de Grecia pe calea dez­ vor înceta bombardamentele asu­ fost principala ţară care a achizi­
tru sănătatea şi ferici rea Dv. per­
iulie aur în valoare de 116 milioane
nia, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ne. T. Rentis, adjunct al ministru­ sonală domnule preşedinte şi dom­ voltării sale multilaterale, a realiză­ pra R D, Vietnam şi nu vor înce­ dolari, cea mai mare pierdere luna­ ţionat aur din S.U.A., în sumă de
rii unor obiective industriale şi eco­
ministru al Regatului Greciei, Ste­ lui de externe, E Gouras, ambasa­ nule ministru. nomice care să valorifice resursele de ta acţiunile militare în Vietna­ ră de peste un an. aproximativ 100 milioane dolari. De
phanos Stephanopoulos. dor, A. Arghyropulo, ambasadorul Mulţumind premierului grec Step­ materii prime ale ţării, in moderni­ mul de sud. perspectivele unei Aceasta a fost cea de-a 5-a lună la începutul anului, rezervele ame­
Din partea română au participat Greciei la Bucureşti. hanopoulos pentru cuvintele adre­ zarea turismului şi utilizarea din reglementări a problemei vietna­ consecutivă cînd rezervele americane ricane de aur s-au redus cu 393 mi­
Corneliu Mânescu, ministrul aface­ Au luat parte, de asemenea, con­ sate, preşedintele Consiliului de M i­ plin a mărturiilor trecutului şi a fru­ meze rămîn îndepărtate. El a de aur s-au redus, totalul acestora lioane dolari.
silieri şi experţi ai ambelor dele­
rilor externe, Mircea Bălănescu, am­ niştri al Republicii Socialiste Româ­ museţilor Greciei contemporane. subliniat că problema vietname­
gaţii.
Nutrim convingerea că, punînd U
basadorul Republicii Socialiste Româ­ Convorbirile s-au desfăşurat Intr-o nia, Ion Gheorghe Maurer, a spus : baza relaţiilor noastre respectul mu­ ză este „în esenţă problema u-
nia în Grecia, Alexandru Bălăci, vi­ atmosferă sinceră, cordială. Vă rog să primiţi expresiunea nui popor care luptă pentru in­
sentimentelor noastre dc adîncă mul­ tual al suveranităţii şi independen­ dependenţă''. Particularităţile de construcţie
ţumire pentru cuvintele calde, prie­ ţei, egalitatea în drepturi şî neames­ In cadrul unei cuvîntări rosti­
teneşti, pe care le-aţi rostit la adre­ tecul în treburile interne, avem po­ te in aceeaşi zi la Universitatea
Dineu oferit de primul ministru sa poporului român, precum şi pen­ sibilităţi din cele mai largi ca, prin a declarat că „diferenţa rrescîndă ale stafiei „Luna-U*
11 c
din Santiago de Chile, U Thant
eforturi comune, să dezvoltăm legă­
tru primirea re ne-aţi făcut. Vă sîn-
tem recunoscători pentru prilejul ce turile şi schimburile în toate dome­ care există în lume între ţările
al Greciei ne-aţi oferit de a ne afla aici, în niile în interesul ambelor ţâri, con­ dezvoltate şi ţările mai puţin dez­ gerpres). — (A- toarelor ş< să se re­ II au şt culorile. Re­
MOSCOVA 31
tribuind astfel Ia întărirea păcii şi
mijlocul Dv„ pe pămîntul străvechii
ducă la minimum mo­
voltate. între bogaţi
şi săraci,
Elade, unde s-a născut şi a înflorit colaborării în regiunea Balcanilor şi constituie fără nici o îndoială Ziarul ,,Pravda" a mentele dc inerţie ale gimul de temperatură
al slatiei lunare esie
Miercuri seara, primul ministru contemporană a ţârilor noastre ne-au una din primele civilizaţii ale con­ In întreaga lume problema de lungă durată cea publicai amănunte des­ rachetei lunare dc care asigurat, printre alte­
al Greciei a oferit un dineu în o- apropiat şi mai mult. Intr-adevăr, tinentului european. Pacea preocupă astăzi, mai mult mai critică şi mai dificilă de re­ pre unele particulari­ depinde manevrabili­ le. şi dc coloritul a-
noarea preşedintelui Consiliului de noi ne amintim cu recunoştinţă că Legăturile dinti e popoarele noastre ca orirind, popoarele lumii. Alături zolvat în secolul nostru". El a tăţi ale construcţiei tatea Ci. dccval care absoarbe
Miniştri al Republicii Socialiste revoluţia noastră pentru indepen­ au adinei rădăcini în trecutul în­ de multe alte ţări, hotărîtă să-şi adu­ stal iei „Luna-II” , care La bordul statici sau reflectă razele ca­
România. denţă a putut găsi în repetate rîn- depărtat al istoriei. Cu milenii în că contribuţia sa demnă la nobila arătat că deşi veniturile naţionale a devenii cel de-a! funcţionează micro- lorice
La dineu au participat persoanele duri un nobil refugiu în România, urmă, strămoşii noştri au avut in­ cauză a păcii. România depune efor­ au crescut mult în cursul ultim i­ doilea satelit artilicial motoarele sistemului Pină Qcum peste J50
care însoţesc pe şeful guvernului iar mai tirziu, chiar legături de ali­ tense contacte şî schimburi econo­ turi consecvente pentru promovarea lor ani în regiunile dezvoltate ale sovietic al Lunii. de orientare care func­ de corpuri cereşti.
român, precum şi membri ai Amba­ anţă au venit să se adauge la acest mice şi culturale care au făcut ra înţelegerii şi colaborării între state, lumii, ajutorul financiar acordat In construcţia stafi­ ţionează cu gaz com­ create dc specialiştii
sadei române la Atena. patrimoniu de comunitate şi afini­ vechea cultură elenă, ajunsă pînă la prin respectarea strictă a dreptului ţărilor în curs de dezvoltare nu ei. scrie autorul arti­ primai Închis In ba­ sovietici, se roiesc sau
Din partea greacă au luat parte tăţi. Dunăre şî in partea de apus a Mării popoarelor de a-şi hotărî singure colului. Vladimit Or- loane slerice. In telul s-au roia in jurul pla­
soarta fără amestec din afară, în con­
D. Papaspyru, preşedintele Parla­ Am dorit ca numai în cîteva cu­ Negre, prin vestitele oraşe Tomis, formitate cu normele unanim admise a crescut proporţionat, reprezen­ lov, există n frumuse­ acesta există o udevă- netei noastre. Aceasta
mentului, I. Toumbas, ministru al vinte să dau imaginea marelui tre­ Callatis, Histria, sâ răspîndească lu­ ale dreptului internaţional şi cu tând în prezent mai puţin de 0 7 ţe originală. Combus­ rală ,.orchestră" dc înseamnă cd aproxima­
afacerilor externe, T. Papathanasiadis cut al relaţiilor greco-române. Astăzi, mina sa şi pe pămîntul geto-dac. principiile Cartei O.N.U. la sută din venitul naţional al tibilul se alia intr-un motoare dc rachete. tiv CtOO de tone de În­
mareşalul palatului, K. Mitsotakis, ţările noastre aparţin unor orîndu- In decursul timpului, între popoa­ Situaţia internaţională actuală, ţărilor dezvoltate faţă de 0.9 la bac cu o lormâ exoti­ Ele sini dirijate dc d i­ cărcătură terestră au
ministrul coordonării economiei, E. irl sociale diferite. Intre Regatul rele noastre s-au statornicit relaţii care îngrijorează tot mai mult po­ că care aduce cu cea ferite instalaţii de losl ridicate In Cos­
Kothris, ministrul comerţului, I. Ya- Greciei şi Republica Socialistă Româ­ de prietenie, cimentate printr-o per­ poarele, aşează pe prim plan dreptul sută în 196], a unui inel, iar oxi­ bord. dc semnalele .,o- mos. Fireşte câ q c c s -
manentă circulaţie de valori mate­
mas, ministrul comunicaţiilor, T. nia nu poate fi şi nu trebuie să fie riale şi spirituale şi răspunderea fiecărui stat, fie el dantul — inlr-un re­ chiurilor electronice'1 tc calcule nu înseam­
zervor cu formă
de
Rentis, ministrul adjunct al aface­ vorba numai de problema continu­ Strînsele legături istorice dintre po­ mare sau mic, pentru rezolvarea ale instalaţiilor de na­ nă lotul, deoarece a-
rilor externe, P. Ganelopoulos, pre­ ării legăturilor de prietenie tradi­ porul român şi poporul grec consti­ problemelor lumii contemporane. glob. Aceste forme nu vigaţie şl de comen­ paratele cosmice so-
şedintele partidului E.R.E., S. Mar- ţională între cele două popoare ale încredinţat că întărirea păcii şi a- sînt un capriciu arhi­ zile transmise de pe vferice nu se repetă
tectonic. ci permit să
kezinis, preşedintele Partidului pro­ noastre. Grecia a suferit prea mult, tuie. după părerea noastră, un puter­ sigurarea unui climat de înţelegere se obţină o greutate Pămînt. unul pe altul, ci se
nic imbold pentru dezvoltarea cola­
gresist, T. Tsirimokos, fost premier, pentru a nu fi dobindit experienţa borării de astăzi dintie România şi şi cooperare în Balcani sînt strîns cit mai mică a mo­ In cursul zborurilor translormâ de la zbor
I. Iliou, şeful grupului parlamentar a ceea ce înseamnă războiul, de orice Grec;a. legate de lărgirea şi consolidarea re­ cosmice un rol activ la zbor.
al Partidului E.D.A., E. Gouras, am­ fel ar fi el. Ea se declară pentru Aţi avut amabilitatea. Domnule laţiilor bilaterale dintre ţări, guver­
basador, A. Arghyropulo, ambasa­ pace cu justiţie, destindere interna­ prim-minîstru, sâ rostiţi cuvinte de nul român acţionează perseverent Urmările
dorul Greciei la Bucureşti, şi alte ţională, înţelegere reciprocă şi co­ preţuire a succeselor României so­ pentru dezvoltarea colaborării cu fie­ „Lunar Orbitei*41
persoane oficiale. operarea tuturor ţărilor, pentru bu­ cialiste in dezvoltarea sa economică care ţară din această regiune şi este
năstarea omenirii.
bucuros sâ vină în întîmpinarea tu­
In timpul dineului, care s-a desfă­ Credincioasă principiilor Cartei şi socială. Timp de peste două de­ turor eforturilor ce se fac în această inundaţiilor
şurat într-o atmosferă de cordialita­ cenii, poporul român a depus efor­ şi-a încheiat activitatea
te, premeierul grec, Stephanos Step­ O.N U. şi alianţelor sale, Grecia este turi perseverente pentru înfăptuirea direcţie.
hanopoulos, şi premierul român, Ion gata să dezvolte pe bază de avantaj unui program de dezvoltare multila­ Cu aceste gînduri propun să ridi­ NEW YORK 31 (A- tru problemele aero­ leclual asupra acestor
reciproc relaţiile economice, comer­
Gheorghe Maurer. au rostit toasturi. terală a ţării, avînd la bază indus­ căm paharul pentru fericirea şi bu­ CALCUTTA 31 (Agerpres). — gerpres). — nauticii şi cercetarea probe indică câ o
ciale, ştiinţifice, culturale etc., cu năstarea poporului grec ; pentru să­ Potrivii informa fii­ s p a ţ i u l u i cosmic
Adresînd o urare de bun venit toate ţările, oricare ar fi sistemul trializarea ca factor hotărîtor pentru Circa 3.600.000 de persoane au lor lurnizale de Cen­ (NASA) au declarai funcţionare deteciu-
preşedintelui Consiliului de Miniştri lor social, cu condiţia ca principiul asigurarea progresului economic, şti­ nătatea Majestăţiî Sale Regelui Con­ fost afectate de marile inundaţii trul de cercetări spa­ că Încercările camere­ oasă a unuia din apa­
âl României şi persoanelor oficiale neintervenţiei în afacerile altuia să inţific,, cultural şi social, pentru con­ stantin ; pentru sănătatea dv. Dom­ ţiale din Hampton lor dc luat vederi ale ratele lotografice ale
Române care îl însoţesc, premierul fie observat cu stricteţe. solidarea-independenţei şi suverani­ nule prim-ministru, pentru fericirea ce au cuprins întinse suprafeţe (Virgfnia), aparatele satelitului JLunar Or­ navei lage^improbabi-
grec, Stephanos Stephanopoulos, a Am urmărit îndeaproape succesele tăţii ţării. Datorită acestor eforturi, tuturor celor prezenţi. în nordul statului indian Bihar. dc luat vederi aliate bitei", de a fotogralia lă reperarea slat iei
spus : Republicii Socialiste România în a anunţat oficial ministrul iriga­ la bordul navei spa­ stafia lunară „ Surve- ,,Surveyor-I".
Cu mare bucurie vă primim in a- domeniile economic şi social, pre­ ţiilor, Fahruddin Aii Ahined. El ţiale „Lunar Orbiler“ yor-1", aselenizată la Imaginile transmise
ceastă seară printre noi. cum şi aspiraţiile sale spre un vi­ Recepţie oferită a făcut o inspecţie în regiunea 5i-au încheiat activita­ Începutul lunii iulie, dc „Lunar Orbiter" an
Înregistrate
la
losl
Dumneavoastră reprezentaţi, cu itor strălucit. tea, după ce, timp de au eşuat. Aceeaşi sur­ stafiile terestre din
nobleţe şi demnitate, o ţară cu care Grecia şi România putînd să dea inundată după care a întocmit urt două săptămlni. obiec­ să de informaţii a- Wo omera (Australia),
Grecia nu a avut decît legături feri­ şî să ia în mod reciproc fie în do­ de primul ministru al Greciei raport potrivit căruia pagubele tivele fotografice au nunfă că ultimele 32 Robledo de Chavela.
cite. Se vorbeşte frecvent de priete­ meniul material, fie în acel spiritual, materiale produse prin distruge­ înregistrat 2/5 clişee de imagini, luate de In apropiere de Ma­
nia tradiţională greco-românâ şi ni­ sînt în măsură să contribuie Ia con­ rea recoltelor se ridică la 33 mi­ luate de pe suprafaţa drid (Spania), precum'
mic nu ar putea fi mai adevărat. solidarea păcii în această regiune a Cu prilejul vizitei oficiale in Gre­ nului grec, şefi ai partidelor politice, Lunii. nava spaţială pe su- şl la centrul dc recep­
Cele două popoare ale noastre au lumii. cia a preşedintelui Consiliului de deputaţi, oameni de artă şi cultură. lioane dolari, 25.000 de case au Specialiştii Adminis­ prolata lunară, au fost ţie din Goldsionc (Ca-
legături ale căror izvoare urcă din Sînt convins că vizita Excelenţei Miniştri al Republicii Socialiste Ro­ Au participat, de asemenea, şefi ai fost distruse. traţiei naţionale pen­ developate. Studiul e- lilornia).
primele secole de istorie ale civili­ Voastre va marca o mare etapă în mânia, Ion Gheorghe Maurer, primul misiunilor diplomatice acreditaţi la
zaţiei umane. Ţara dv., avînd în ve­ relaţiile greco-române şi va consti­ ministru al Greciei a oferit o recep­ Atena şi alţi membri ai corpului
dere poziţia sa geografică, a cunoscut tui un sprijin din cele mai pozitive ţie în saloanele hotelului „Grande diplomatic.
vitregia timpurilor şi a triumfat. In pentru rezolvarea problemelor bila­ Bretagne". Recepţia s-a desfăşurat într-o at­ • SOFIA
secolul trecut, evenimente de o im­ terale în suspensie, pentru ca noi La recepţie au luat parte membrii • OTTAWA menele de sfîrşit de semestru
portanţă primordială pentru istoria să putem deveni fondatorii unei noi delegaţiei române, membri ai guver­ mosferă cordială, prietenească. Delegaţia parlamentară turcă, Această măsură a fost luată dc
condusă de Ferruh Bozbeyll, pre­ Liderii sindicatelor celor peste autorităţi pentru că studenţii au
şedintele Medjilisului, s-a înapo­ 110.000 de grevişti dc la căile fe­ declarat de o săp'tămînă o grevă
rate canadiene au dat publicităţii
iat la Sofia după o călătorie prin o declaraţie comună în care se de protest faţă dc lipsa de spri­
Y I E T N A M I cîteva oraşe din R.P. Bulgaria. arată că proiectul de lege guver­ jin materia) pentru educaţia uni­
versitară.
La 30 august, delegaţia a făcut
namental, prezentat Parlamentu­
o vizită la Ministerul de Externe
al R.P. Bulgaria, unde a avut o lui pentru a pune capăt grevei, O l u s a k a
.nu constituie o soluţie a acestui
Circa 20.000 de muncitori din
convorbire cu Ivan Raşev, mi­ conflict de muncă". Industria extractivă de cupru din
Lupte violente vului mare de soldaţi lansat în a- nistrul afacerilor externe. Au 0 CALCUTTA Zambia se află în grevă, afectînd
fost discutate probleme privind
ceastă operaţiune.
In acelaşi tîmp, aviaţia americană relaţiile dintre cele două ţări. trei din cele opt mine de cupru
mai importante din Zambia. Con­
în delta fluviului continuă raidurile de răspîndire a • CAPETOWN Un număr de 75 de persoane flictul fi opune pe mineri guver­
substanţelor chimice toxice asupra
provinciilor sud-vietnameze. Agen­ au fost rănite in cursul inciden­ nului, căruia îi cer rambursarea
Mekong ţia sud-vietnameză de presă .Elibe­ Arhiepiscopul anglican al ora­ manifestaţiilor ce au avut loc sumelor depuse de ei în vederea
în timpul
telor ce s-au produs
rarea" anunţă că de la începutul şului Capetown, Salby Taylor, a timp de două zile in oraşul Agar- pensionării, înainte de a se în­
lunii august pînă în prezent avioa­ declarat că în cursul unui an de cepe punerea în aplicare a noului
SAIGON 31 (Agerpres). — nele americano-saigoneze au comis zile. pînă la 30 iunie a.c., în R.S.A. tala, din statul indian Assam. program de pensii instituit de
Lupte violente, care au durat peste asemenea acte criminale îndeosebi au fost condamnate la moarte şi guvern.
10 ore, au avut loc marţi în delta în provinciile Tay Ninh, Tu Dau executate 71- de persoane. Potri­ £ BOGOTA • SOFIA
fluviului Mekong, la circa 60 kilo­ Mot, Can Tho, Tra Vinh, provocînd vit agenţiei UPI. arhiepiscopul a
metri sud-vest de Saigon, între pa­ distrugerea recoltelor şi a mari su­ relevat că în ultimii 20 de ani, Guvernul columbian a închis Agenţia BTA informează câ
trioţi şi forţele guvernamentale. Re- prafeţe de vegetaţie. Numeroase per­ în baza legilor regimului rasist marţi Universitatea Antiolna din preşedintele Consiliului de Mi-
ferindu-se la aceste operaţiuni, co­ soane au fost sufocate din cauza al lui Verwoerd, în această ţară oraşul Medelin. Ca urmare a a- niştri al R.P, Bulgaria, Todor Jiv.
respondentul agenţiei Reuter relevă GRECIA. — Recent, în partea nordică a Greciei a fost inaugurată au fost condamnate la pedeapsa cestei măsuri, nici unul din cci kov, a primit pe membrii dele­
că armata saigoneză a înregistrat concentraţiei deosebit de mari a o nouă întreprindere — o fabrică de produse chimice — socotită a fi capitală şl executate 1.200 de 7.000 de studenţi al Universităţii gaţiei parlamentare turce condu­
pierderi însemnate în ciuda efecti­ substanţelor râspîndite. printre cele mai mari din regiunea Balcanilor. persoane. nu se va putea prezenta la exa- se de preşedintele Medjlisului,
Ferruh Bozbeyli. care se află în
vizită în această ţară. Cu acest
prilej a avut loc o convorbire
prietenească în cadrul căreia a
nar din ianuarie 1964, el a optat pentru o cale socia­
III TUSA FIERULUI $1A ŞUII ARABICE listă de dezvoltare. colonial. barcaţiuni venite din Spania. Franţa Portugalia si Ja­ de extindere a contactelor dintre
tului Apele de coastă sînt foarte bogate în peste. Am­
fost exprimată dorinţa reciprocă
Guvernul Mauritaniei independente s-a i2bit de nu­
ponia pescuiesc în fiecare an 250 000 tone de peşte şi
Bulgaria şi Turcia,
în vederea
meroase probleme moştenite de la regimul
1.000 tone de homari. Dar fabricile de conserve din
promovării unor relaţii de bună
Ţara nu avea, de fapt, industrie, agricultura ei rămă­
sese mult în urmă. Pină nu de mult exista o singură ţară nu sînt in stare sâ prelucreze întreaga cantitate vecinătate, a consolidării păcii şi
pescuită In prezent se construieşte
debarcader
un
pentru înţelegere între ţările bal­
şcoală secundară. Nici spitale, nici biblioteci. Nu exis­ pentru vasele de pescuit, un doc deschis de 600 tone, canice.
Pustiu] Soare şi pe trunchiul cojit al acestor copaci se obţine guma ara­ tau ziare nici măcar în capitală Trebuia pornit lite­ o piaţă de peşte, instalaţii frigorifice si o fabrică de
nisip. Dune mişcă­ bică. Mult timp, traficul cu această materie primă s-a ralmente de la zero. conserv*-. Se creează o reţea de conducte de apă şi de
toare. Luni de zi­ aflat in mina negustorilor arabi, de unde şi numele In 1963 a fost adoptat un plan de dezvoltare de patru centrale electrice. Se intenţionează achiziţionarea unei
le, nici un nor pe dc gumă arabică. Multiplele utilizări ale acestei gume ani. Acesta prevedea dezvoltarea într-un, ritm accelerat flote de pescuit.
cer. Cînd se desco­ (in farmacie. în arta culinară, în industria textilă şi la a patru ramuri ale economiei: industria minieră, creş­ Uzina de desalinizare a apei de mare, în curs de
peră un nou izvor fabricarea coloranţilor) au trezit interesul colonialişti­ terea animalelor şi conservarea câinii, pescuitul in- construcţie în apropiere de Port-Etienne, va avea, de
este un eveni­ lor olandezi, englezi şi francezi, care şi-au disputat asemenea o mare importanţă.
ment. Adeseori multă vreme intîietatea. Victoria a fost, în cele din „Să facem deşertul locuibil!" — este lozinca lansată
bîntuie furtuni de urmă, de partea colonialiştilor francezi. Invingîndu-şi de guvernul Mauritaniei. Principala regiune de pâ-
nisip şi harmata- concurenţii europeni, francezii s-au izbit însă de rezis­ minturi cultivate este o fîşie îngustă din valea Sene­
nul, un vint din tenţa îndîrjitâ a triburilor locale, cu care au avut mult D O C U M E N T A R galului in «udul ţârii. Solurile bogate în aluviuni,
est care usucă to­ de luptat pină să pună piciorul în Mauritania. Abia în apele umflate ale fluviului şi ploile abundente de vară
tul. Aceasta este 1920 ţara a fost definitiv colonizată în cadrul Africii permit cultivarea meiului şi a altor culturi. Mauritania
Mauritania A- occidentale franceze. dustf-lal şi agricultura. Acum, cînd termenul de patru a organizat. împreună cu Senegalul. Mali şi Guineea,
proapc întregul te­ Cam la această dată, comerţul cu gumă începe să ani se apropie de sfirsit, se constată că în toate aceste un comitet interstatal pentru exploatarea apelor Sene­
ritoriu al ţării este fie periclitat, pe piaţa mondială apărînd concurenţi domenii s-a realizat uri mare progres. galului. Această cooperare va contribui, fără îndoială,
mîmr&wSl ocupal de pusliur! mai puternici — Sudanul şi Nigeria. Salvarea colonia­ Pe baza unui bogat zăcămînt de minereu de (ier la avîntul economic al unei vaste regiuni a continen­
liştilor a fost descoperirea pe aceste pămînturi a altor
(cu o concentraţie de 66 la sută) a fost creat, la Fort-
j de nisip şi pietre. bogăţii — minereu de fier, cupru, „nisipuri negre", Gouraud, un bazin de gxploatări miniere care furni­ tului.
Tjnăra republică se străduieşte s5 lichideze analfa­
O singura excep­ conţinînd titan şi zirconiu, petrol. zează aproape 6 milioane tone de minereu pe an El betismul şi să deschidă drum valorilor interne. In cinci
ţie — valea fertilă a Senegalului. Cît despre poporul mauritan, acesta a ştiut întot­ aparţine Societăţii anonime a minelor de fier din .Mau­ ani. numărul elevilor din şcolile elementare a crescut
Pe o suprafaţă de 835.000 kmp trăiesc doar un milion deauna că are dreptul să dispună el însuşi de soarta ritania (MlFERMA-), reprezentată de capitalurile fran­ de la 2.200 la 25.000. iar din şcolile secundare — de la
de locuitori Majoritatea sînt „bidani", ceen ce în limba şi bogăţiile sale. In perioada de după război, două ceze, engleze. italiene şî, v£st-germane. Mauritania nu 300 Ia 1 500 S-au deschis, de asemenea, peste 250 de
lor înseamnă „albi". Acest lucru i-a determinat, de alt­ partide politice s-au situat în fruntea mişcării de eli­ posedă decît 5 la suta, dîn acţiuni. De curînd a luat şcoli mobile care se deplasează o dată cu familiile
fel, să-şi denumească ţara „Tarp-el-Bidan".— Pămin- berare — Înţelegerea Mauritană, creată în 1946, Uniu­ amploare Şl exploatarea minereurilor, de cupru din crescătorilor de animale. Funcţionează, de asemenea,
tul albilor. Restul, aproximativ un sfert din populaţie, nea Progresistă Mauritană. creată în 1947. Mai tirziu, apropiere de Akjoujt. două licee, patru colegii, o şcoală profesională pentru
este constituit din popoare negroide: tukuleri. fulbe, cele două partide au fuzionat într-unu! singur — Parti­ Septelul de vite, a fost considerat. încă din cele mai adulţi, o şcoală normală, o şcoală agrotehnică şi un
5arakole. dul Regrupării Mauritaniei. La 28 noiembrie 1960, tara vechi timpuri, principala bogăţie a ţării. La o statis­ institut de studii supprioare musulmane.
In ciuda mizeriei aparente. Mauritania a fost. ani a fost proclamată stat independent şi a luat numele tică recentă, el număra 12 milioane capete de vite Republica Islamică Mauritania joacă un rol tot mai
de-a rîndul, rîvnită şi a constituit un măr al discor­ de Republica Islamică Mauritania. Fn decembrie 1961, mari şi mici. DezvoUarea creşterii animalelor a fost mare în viaţa statelor africane, luind poziţie pentru
diei pentru colonialiştii euro.peni. Cotropitorii europeni toate partidele politice s-au unificat, formind un partid însă frînatâ de absenţa unei industrii de conserve şi destinderea internaţională, pentru lichidarea completă
au făcut mai întîi negoţ cu sclavi, apoi comerţ eu gumă unic — Hisb Al-Chaab (Partidul Poporului din Mauri­ a instalaţiilor frigorifice moderne. Conform planului, şi definitivă a colonialismului, pentru stabilirea unor
Centrul de colectare a sumei arabice se afla in regiu­ tania), in prezent la putere. primul combinat de prelucrare a cărnii se constru­ relaţii bune cu toate ţările şi toate popoarele.
nile de la sud-vest de Trarza şi Brakna, unde cresc Partidul Poporului din Mauritania numără aproxi­ ieşte la Kaedi. Primele succese pe plan economic şi social obţinute LIBAN - Tinărâ libaneză in
salcîmi de Senegal şi Arabia Din seva care se îngroaşă' mativ 180 000 de membri. La Congresul său extraordi­ Guvernul acordă o mare atenţie dezvoltării pescui­ de Mauritania bucură pe toţi prietenii Africii. costum naţional.
Redacţia şi administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul fntreprlnd-i ea Poligrafică Hunedoara Deva.