Page 14 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI 3684

Participarea ţării noastre
Cînd, la Liceul din Luperl, 5-«u
afişat rezultatele examenului de la cercetările privind
admitere pentru clasa o IX-a,
cursuri fără frecventă, numele lui
Anton Cotchi era în frunte. El
§i alţi doi colegi obţinuseră medii­
le cele mai mari dintre cei 87
candidaţi admişi In ultima vreme îngrăşămintelor cu azot
Aşadar, Anton Cotchi s-a înscris Jurnalul de clasă — se construiesc toi
in clasa a IX-a. E elev. Nimic neo­ mai multe edificii
bişnuit. Sînt mii, zeci de mii ca sociale la sate Pei­ Zilele acestea a fost reinnoit con­
ol sajul rural al co­ tractul de colaborare a ţării noastre
$i totuşi... munei Reciu. raio­ la programul internaţional privind
O singură dată biografică nt-1 document birocratic? nul Sebeş, s-a îm­ studiul eficientei îngrăşămintelor cu
pre/intă intr-o altă lumină. bogăţii de curind azot la cultura porumbului La n-
Anton Cotchi, şeful de manevră cu un modern şi cesl program, iniţiat de Organizaţia
pentru alimentaţie şi agricultură a
de la Termocentrala Paroseni. ore frumos magazin O N U (F.A O ) şi Agenţia interna­
47 dc ani. Tovarăşul director ne-a comunicat mixt pe care I ve U T m ţională pentru energia atomică —-
Un elev în vîrstă de 47 ani se Jurnalul de clasă are menirea deti în fotografie Viena (A I.E A.) participă ţâri mari
aşea/ă în bancă, alături de colegul a fi o adevărată oglindă a tuturor că, ele nenumărate ori. conducerea
activităţilor desfăşurate cu elevii în şcolii a atras atentia cadrelor di­ cultivatoare de porumb, printre care
timpul lecţiilor. Tocmai de aceea, Argentina. Brazilia, Mexic, Peru. Re­
vizitatorul, pentru a lua un prim dactice, diriginlilor, asupra necesită­ publica Arabă Unită, Statele Unite
ale Americii. Cercetările
urmăresc
ţii de a tine la zi si corect jurna­
Elogiu contact cu clasa, răsfoieşte la înce­ lele de clasă Această activitate es­ stabilirea epocilor optime, a metode­
put jurnalul: găseşte aici catalogul
şi orarul, tematica lecţiilor din fieca­ te considerata însă de către unii lor şi dozelor de aplicare a îngrăşă­
re zi de şcoală, alte activităţi desfă­ profesori drept secundară, birocrati­ mintelor cu azot In vederea măririi
şurate lo clasă, observaţii discipli­ că eficienţei acestora şi obţinerii dc re­
vo in ţei nare etc. Avem motive să ne îndoim de colte mari la una din cele mai răs-
pîndite culturi agricole cerealiere de
Aflat zilele trecute la Liceul din
Câlan. am cercetat cîteva din oces- justeţea unei asemenea păreri. E pe glob — porumbul
levii iau contact zilnic cu jurnalul
;cii ■ f L Ki' Cercetările de pînn acum făcute
te documente şcolare, împreună cu de clasă. Neglijenta manifestată de doara 2-3 ; Mureşul Deva — Sănăta­
de 18 ani. Au trecut trei decenii directorul liceului, tovarăşul Ion către cadrele didactice faţă de acest SPORT « SPORT tea Piclişa 0-3 ; Pielaru) Sebeş — Mi­ in ţara noastră la Institutul de cerce­
tări pentru cereale şi plante tehnice
de cind n a mai stat într-o bancă, Ocolisa». document şcolar duce la compromi­ nerul Muncel 3-2. de la Fundulea. au adus contribuţii
trei decenii de cind a între­ In general,’ jurnalele de clasă au terea lut. importante la îndeplinirea progra­
rupt şcoala de arte şi me­ un aspect exterior plăcut, atrăgător. Este semnificativ faptul că, de CLASAMENTUL mului internaţional, ele fiind apre­
serii din Brăila... Vremurile au Elevii cărora le-au fost încredinto- multe ori, elevii au ajuns, să noteze baţi, loan Câruceru (Victoria Călan) ciate la cele două consfătuiri care au
fost vitrege... Băiatul a rămas doar te le-au învelit in hirtic albastră, In jurnal cele „uitate" dc către pro­ j Atletism 802 p.d.; Perechi bărbaţi, Câruceru î. I.G.O. Hd. 7 6 1 Hi- li 1.1 avut loc în anii anteriori la Lima şi
6 0 0 IM- U 12
cu cele trei clase. Îşi găsise mai le-au aplicat etichete etc. Primele fesori. Multe subiecte ale lecţiilor -f Bocănici (Victoria Călan) 1599 p d.; 2. Unirea Atba I. 6 4 2 12-12 10 Bogota. Amintim că eficienţa acestor
tirziu o meserie. O îndrăgise. A răsfoiri ne oferă insă şi primele sur­ sînt înscrise de către elevi, asa cum 8 Clubul sportiv orăşenesc. în cola- Individual femei, Popa Mogdalena 3. Min. Aninoasa 0 cercetări s-a concretizat pe terenu­
urmat cursuri de calificare. S-a prize. Ştiu ei Iată, spre exemplificare, un jj borare cu secţia de învătămint a Sfa- (Voinţa Ilia] 397 p d. ; Perechi femei, X7 Sânâl. Piclişa 6 3 3 11-11 rile experimentale ale institutului, in
*1
5 10-18 9
7
calificat. La şcoală nu s-a mai Avem In fată un jurnal care... nu asemenea subiect de lecţie: „Des­ [I tului popular al oraşului regional Pe- E Breirigan -f V. Rîmbu (Visrozn 5, Min. Muncel 0 2 4 9-14 8 producţii de pînn la 9.500 kg porumb
ginriit. Dar cartea îi era dragă. poartă nume. După cele cîteva date prinderea omului din rîndu anima­ I trosani a organizat pe stadionul Jiul Lupeni) 650 p.d.. 6. Mureşul Deva n boabe la hectar, in culturi neirigate.
Stătea serile, ore in str. în tovă­ înscrise 5n el. aflăm că aparţine cla­ lelor'*. | o întrecere de atletism dotată cu P. DĂSCĂLIŢĂ 7. Pielarul Sebeş 6 4 9-15 8 Rezultatele din acest an ale cerce­
6 1 5 0-15 7
răşia lor. Îşi auzea ortacii vorbind sei a V-a B, diriginte prof. Clitraan I „Cupa elevul**. Această întrecere s-a metodist 8. Met. Cugii tărilor ştiinţifice de la Fundulea vor
despre lucruri pe care le Înţele­ Doina. Catalogul nu esto completat, Un rol important 11 deţin sl ob­ bucurat de un frumos succes, ea fiind Clasamentul a fost întocmit în ur­ fi comunicate, atit la consfătuirea in­
gea prea puţin. Şi atunci a înce­ orarul zilnic este notat defectuos servaţiile privind disciplina elevilor cea mai reuşită din ultimii ani. Cei ma excluderii din campionat a echi­ ternaţională a specialiştilor din ţă­
la clasă. In jurnale, ele sînt foarte
put să răsloiască si alte cărţi : ma­ (de exemplu : „luni, octombrie, puţine, iar diriglntii nu au semnat 454 de elevi componenţi a 19 echipe Campionatul pei Aurul Barza, datorită neprezentă- rile participante la programul ini­
nual dc limba şi literatura română, I9661'?!). Lipsa de îndrumare a res­ de luare la cunoştinţă. Bineînţeles, din şcolile generale, licee şi şcolile rilor înregistrate. In etapa viitoare ţiat de F.A O. şi A I.E.A, cît şi la
manual de istorie, de geografie de ponsabilului de clasă, care deţine st nici măsurile nu s-an aplicat cu 1 profesionale ale Văii Jiului au lup­ regional de volei vor avea loc următoarele meciuri 1 Congresul Societăţii americane de a-
Ştiinţele naturii In primăvară, în- jurnalul, este evidentă. promptitudine Şi la această rubrică tat cu multă ambiţie pentru întîie- Sănătatea Piclişa — Pielarul Sebeş ; gronomie. Specialiştii de la Fundulea
tr-o seară, soţia 51 găsi scriind pe Dar nici profesorii nu se achită sint cazuri cind elevii şi-au depăşit tate. După 4 ore de concurs, pe pri­ REZULTATE: Unirea Alba Iulio — Mureşul Deva j urmăresc în noul an agricol temele
un caiet formule, cifre Alaiuri ră­ de sarcinile ce le revin in comple­ atribuţiile, consemnînd în jurnalul mul ioc s-au clasat echipele Liceului Metalurgistul Cugir — Minerul Anl- prevăzute in program, eficienţa în­
grăşămintelor cu azot şi fosfor con­
ri o carie de algebră. tarea jurnalului. Rareori este notat de clasă abateri de la disciplină să- din Lupeni la băieţi şi Liceului din Minerul Aninoasa — I.G.O. Hune­ noaso. diţionată de regimul apei din sol.
— Dacă tot înveli oltl înscrie- subiectul lecţiei si puţine ore sînt vîrsite de colegii lor. Lonea la fete. Participanţii din şco­ precum şi influenţa lor asupra calită­
te şi tu la o şcoală. semnate. Tn 10 octombrie nici o oră lile generale au aplaudat victoria c- ţii producţiei.
Omul zîmbi, clătină din cap şl-si nu poartă semnătura profesorilor, în Am putea continua cu alte exem­ cliipelor de fete si băieţi ale scolii (Agerpres)
văzu mai rieparle de formule... 11 octombrie una singură, în 12 ple care infirmă, de la sine, păre­ generale nr. 2. A mai fost inmînat SESIZĂRI CU ADRESA
Dar vorba nevestei îl urmărea... două etc. Cîte una-două ore, rareori rea că jurnalul dc clasă este un do­ un fanion dirigintelui Gheorghc Pop
trei, din fiecare 7.i de scoală, poar­ cument secundar, birocratic. Raptul | de )a Liceul din Petroşani. Clasamen-
„Că ce-nr fi ? \ îşi zise. tă semnături. că elevii Intervin in aceste jurna­
Din seara aceea formulele al­ Alte rubrici, cu privire la unele le nu este oare un corectiv adus 1 tul pe licee si şcoli profesionale este
gebrice, analizele gramaticale nu activităţi programate pentru ziua atribuţiilor neîndeplinite ale cadre­ ţ următorul : Fete 1. Liceul din Lonea Autobuzele... Cetăţenii... „Aş dori
le-a mai părăsit Şi-n toamnă s-a respectivă, la observaţiile discipli­ lor didactice si o dovadă a necesi­ I cu 64 puncte, 2. Liceul din Lupeni cu
prezentat la admitere.. nate sînt mai mult albe. Lipseşte şi tăţii şi utilităţii acestui document I 71 puncte, 3. Liceul din Petroşani cu ...dc pe ruta Zlalna — Brad nu ...Coloniei „ Cernn" din Tctiuc.au să vă mulţumesc"
| 80 p'Oncte. 4. Liceul din Vulcan si
Acum, toti cei care-1 cunosc la semnătura dirigintelui prin care a- şcolar ? I şcoala comercială cu cile 87 puncte. opresc întotdeauna şi in satul M i- cerul dc mai mullă vreme condu­
termocentrală ştiu că Anton Cot­ cestn ia cunoştinţă dc activitatea hăileni. 'Aşa .s-a intîmplat şi in cerii administrative a I. M. Hune­
chi e elev. II privesc cu admira­ ziln.iră a clasei Fală de această situaţie, simpla a- Băieţi 1. Liceul din Lupeni cu 110 data de 23 octombrie ora 18,30 cind doara să construiască un pod pes­ Cu aceste cuvinte îşi începe scri­
puncte, 2. Liceele din Petroşani şt
ţie, cu respect Unii mai si glu­ Un alt jurnal, al clasei a V-a A. tragere de atentie din partea condu­ Lonea cu cîte 114 puncte etc. autobuzul nr. 31. HD-9D5 avind la te riul din vecinătatea cantinei. Dc soarea trimisă redacţiei operatorul
chimist Dumitru Radu. Dar, să lă­
mesc. Dirigintele, prof Silvestru loan, a cerii şcolii s-a dovedit a fi ineficien­ bord pe şoferul Zeica Morarii şi fiecare dată ei au fost ascultaţi, li săm, mai bine pe autor să ne spună
— Te-apucă pensia, nco Antoa- completat orarul şi catalogul, a sem­ tă. F.a trebuia insolită de măsuri taxatoarea Gertruda Bucurcşt.eanu, s-a dat dreptate . dar podul tot nu eut îi mulţumeşte şi pentru ce ?
ne. nat in fiecare zi jurnalul. Dar pro­ concrete, a căror îndeplinire să fie au trecut fără să oprească in stafia a fost construit. Pină cind vremea ...„Sînt om trecut de virsta tine­
Dar nea Anton nu se supără. fesorii nu-i dau concursul — file în­ urmărită cu consecvenţă, pentru ca, din Mihăilcni. Intrebind pc şofer sc menţine frumoasă, oamenii se reţii. Am aproape 50 de ani şi lu­
Dimpotrivă. tregi sint nesemnate, observaţiile atit timp cit jurnalul stă în fata de ce a lăsat in staţia amintită ze­ mai descurcă cumva. Ce vor face crez ca operator chimist la distile­
disciplinare sînt rare etc. Numeroa­ clasei, el să fie corect întocmit. ce c ă lă to ria răspuns că autobu­ insă cind vor începe ploile de toam­ ria de gudroane din cndrul C.S
GHEORGHE BOZU se pagini şi rubrici albe am întîlnit zul era supraaglomerat. Afirm aţia nă ? Atunci, trecerea piriului va fi Hunedoara. In urmă cu doi ani am
corespondent Si în jurnalul clasei a VIJ-a A cît Trebuie scoase în evidentă rezultate­ nu corespunde adevărului. Ultimele practic imposibilă. avut o operaţie de menise la ge­
şi în altele pe care le-am cercetat. T. ISTRATE le bune obţinute de elevii Maria Po- trei bănci din autobuz nu erau o- nunchiul slîng. Dc atunci reuma­
metescu la 60 tn pi., Margareta Ne­ cupato Oare Autobaza de transpor­ A tismul picioarelor s-a accentuat,
meş la 100 m, pl., Ileana Buruian la tu ri din Brad cunoaşte aceste nere­ fiind nevoit ca tn luna septembrie
500 m. pl., Lia Mih’ut la greutate. guli ? Şi dacă le cunoaşte, cr. părere In stafia... a acestui an să mă internez la Spi­
Victor Ardeleanu şl Alexandru Bur- are ? talul unificat din Hunedoara.
tavenco la înălţime, Harlad Bilec la AUREL BENEA ■ de autobuz de Ungă cinemato­ La acea dată starea sănătăţii me­
300 m. pl. şi Ion Floreseu la 400 ra activist al Comitetului raional graful „ Flacăra" din Hunedoara, lc se înrăutăţise foarte mult şi mă
Pl- Brad al P.C.R. nu există nici un indicator după (rămînta gîndut că niciodată nu mă
Prof. fON ClOFÎCA care călătorii să ştie că acolo o- voi mai însănătoşi pentru a mă în­
corespondent preşte autobuzul In lipsa tăbli­ toarce din nou în mijlocul tovară­
La măcelăria... ţei obişnuite, un „binevoitor” a şilor mei de muncă. Personalul me-
scris cu creta pc gardul înveci­ dico-sanitar insă n făcut tot ce i-a
Lupte libere . din Gurabarza unde este res­ nat „ Aici se opreşte cursa". Oare stat în putinţă pentru a mă face să­
ponsabil Mircea Ampoicean, se sfatul popular şi I.G.O. Hunedoa­ nătos. Chiar din prima zi am sim­
La Petrila s-a desfăşurat ultima e- practică o metodă „originală” de ra nu se sesizează de aceste „amă­ ţit grija şi atenţia cu care am fost
nunte” care işi.au totuşi rostul lor?
înconjurat. Tratamentul prescris şf
tapă din codrul campionatului repu­ deservire a cetăţenilor. In ziua de Administrat a început să-şi facă 0-
blican dc lupte libere, categoria B. 22 octombrie a.c., spre exemplu, LAIIRENŢIU TUŢU fectul, astfel că la sfirşitul celor 29
S-au întrecut echipele Jiul Petro­ vrind să cumpăr carne de porc, mi corespondent de zile de spitalizare eram Inzdră-
şani. C.FR. Timişoara şi Rulmentul s-o răspuns că nu este. După ple­ venit aproape complet.
Braşov. Inflăcăralii suporteri ai echi­ carea mea, responsabilul a puş ime­ A In timpul petrecut in spital am
Incunoşliinfată dc acest fapt, m-am In fiecare...
pei Jiul ati umplut sala. pînă la re­ diat in vîuzare şi carne de porc. simţit din plin căldura şi afecţiu­
fuz, încurajînd formaţia favorită fn nea oamenilor în halate albe. care
permanentă. La rîndul lor, sportivii întors la măcelărie şi am cerut ex­ au vegheat zi şi noapte la patul
le-ou adus mari bucurii, cîstigînd am­ plicaţii. Pe un ton obraznic şi jigni­ ...dimineaţă, la prinz şi scara cind meu şi a celorlalţi bolnavi. Pentru
bele intîlniri. Dubla victorie obţinu­ tor, responsabilul mi-a spus că da­ are loc intrarea şi ieşirea din tot binele ce mî l-au făcut aceşti
tă demonstrează superioritatea echî- că nu-mi place să mă aprovizionez schimb la mina Barza, o mulţime oameni şi penlru încrederea mora­
I pei Jiul care dispune de un lot de din altă parte. de oameni sint nevoiţi să străbată lă ce mi-nu insuflat-o, aş vrea să
sportivi talentati, cu multă voinţă. Cred că o asemenea atitudine pe jos drumul pină la Gurabarza. mulţumesc pe această cale medicu­
Obtinînd aceste victorii, echipa de contravine flagrant tuturor norme­ Această cheltuire inutilă dc ener­ lui primar Nicolae Zlole, medicu­
lupte Jiul a rămas mai departe în ca­ lor de comportare şi bună cuviin­ gie ar putea fi simplu evitată dacă lui primar- Maria Roşca Pilea, asis­
tegoria B. ţă, mai ales că este vorba de un - s-ar urgenta lucrările dc moderni­ tentelor Augustina Mocanu şi Ele­
lucrător din comerţ. Dc aceea, sînt zare a drumului pe această porţiu­ na Anghel, tuturor celor care prin
VASILE ZARCULEA curioasă să cunosc şi părerea con­
instructor C.S.O ne, necesare deschideri) unui tra­ înalta lor conştiinţă profesională
% ducerii O.C.L. comerţ mixt — Brad. seu de autobuz. au contribuit la reîntoarcerea mea
R ELENA rOAN LUCA în mijlocul tovarăşilor mei dc
Popice contabila maistru muncă".
Baza sportivă din Ilia a găzduit
faza regională a campionatului repu­
blican de popice, individual şi pe­
O NOUA METODA DE
rechi. masculin si feminin. Iată cîş- preţioase. El este construit in între­
PREPARARE A ALDEHIDEI
cu
gime din oţel. în comparaţie
< J)t a d z e r n m b r ie ii tigătorii primului loc: Individual băr- instalaţiile străine similare, vari­
ACETICE
Liceul Simeria. Oră de nalu
Colaboratorii Institutului de chi­ anta poloneză este mai simplă şi
rale lo clasa ’a IX-a A. mie organică din Irkutsk au elabo­ mai uşor de montat şî demontat.
Tovarăşul Luţă Ghcorgbe, absol­ elevele au fost primite cu multă rat o nouă mntodă de preparare a Diamantele obţinute sînt transpa­
vent al Institutului pedagogic din grijă, iar în activitatea practică s-au Foto: I. TEREK aldehîdeî acetice — materie primă rente şi eu o nuanţă gălbuie.
Deva. ne-a trimis o scrisoare prin dovedit a fi disciplinate, îndemâna­ de bază în producţia cauciucului generator nuclear care a fost supus, Columb a atins Extremul Orient în- Diamantele sintetice sînt utiliza­
‘care ne arată bucuria cu care a fost tice, exigente faţă de propria lor sintetic, mătăsii artificiale şi mase­ timp dc trei* luni, la temperaturile dreptîndu-se spic vest. te ia prelucrarea, polisarea şi seo-
întim,pinat în satul Fizeşti II, co­ muncă. lor plaslice. Avantajele noii metode comporlind mari diferenţe care Harta este însoţită de următoa­ bîrea materialelor dure, in electro­
muna Pui, raionul Haţeg, unde a Plicul următor, semnat de elevul constau în aceea că din procesul există pe Lună (întic plus 111 grade rea inscripţie în arabă : „A existat nică ca detectori de iradiaţii ioni­
fost repartizat ca învăţător. Ionel Crişan, de la Liceul „Decc- ce au avut loc, se remarcă excursia tehnologic se elimină folosirea să­ Celsîus şi minus 148 grade). Se con-' un om, pe numele lui Colon-bo, un zante sau ca somieonduclori.
„Oamenii m-au privit cu multă bal" din Deva, conţine o poezie în­ pe urmele trecutului Istoric al co- I rurilor de mercur, care ridică pre­ sideră că această experienţă va des­ necredincios, şi acest Colon-bo a Pe viitor, Polonia va putea dez­
încredere şi, drept răspuns, m-am chinată toamnei. Anotimpul rodni­ munei. Sînt primite cu mult interes ţul de cost şi sînt deosebit de chide calea unor noi progrese în ve­ descoperit aceste păminturi". volta producţia dc diamante sinte­
străduit sâ rezolv cît mai bine toa­ ciilor este surprins în unele imagini concursurile şi competiţiile sportive. toxice. derea folosirii de baterii atomice tice pentru necesităţile industriei,
te problemele legate de începutul frumoase, mai ales în ultima strofă, Mii de pionieri din oraşul Hune­ Experimentarea noii metode în care sâ furnizeze energia necesară DIAMANTE SINTETICE DIN aşa cum se face in S.U.A., U.R.S.S.,
noului an şcolar. Un sprijin real In ansamblu însă, sînt multe ine­ doara au participat la un frumos foc condiţii industriale a demonstrat desfăşurării viitoarelor cercetări ale Anglia, Suedia şi alte cîteva ţări.
l-am prim it din partea Sfatului galităţi. Recomandăm elevului ca de tabără organizat pe Chizid — superioritatea ei şi de aceea în spaţiului cosmic. GRAFIT
popular al comunei Pui şi al şco­ şi .altora care ne trim it poezii, sâ ne scrie corespondentul nostru, prof. U.R.S S. a început proiectarea unor Generatorul funcţionează pe baza PATINE CU MOTOR
lii din comună". ţină o legătură mai strinsă cu cer­ loan Vlad. La lumina feerică a tor­ fabrici care vor produce aldehîda unui izotop radioactiv al elementu­ Un grup de cercetători ştiinţifici
Vizitînd elevele Şcolii tehnice de curile literare şi profesorii de spe­ ţelor, a fost prezentat un bogat pro­ acetică după metoda elaborată de lui eurju. Folosirea acestui izotop, de Ia fnslilutul de fizică al Acade­ Un înginer francez a construit
cooperaţie din Alba lulia, aflate în cialitate din şcoli pentru perfecţio­ gram artistic cuprin/înd dansuri, specialiştii din Irkutsk. precizează comisia, a permis fabri­ miei Polone do Ştiinţe, sub condu­ încă în 1906 „patine motorizate" pe
practică la cooperativele de consum narea creaţiilor lor. recitări, coruri, numere de gimnas­ carea „unei şurse de energic. îzoto- cerea dr. Tadeusz Nemiski, au ela­ rotile de cauciuc. Fiecare patină era
din raioanele Ilia şi Brad, tovarăşa De Ja Şcoala generală din Iscroni, tică etc., la care şi-au dat concursul EXPERIMENTAREA UNUI NOU pică extrem de concentrată", avînd borat o metodă originală de obţine­ prevăzută cu un minuscul motor
Minerva Savu ne descrie atmosfe­ oraşul regional Petroşani, profesorul pionierii de la şcolile generale nr. GENERATOR NUCLEAR ca rezultat o. reducere considerabilă re a diamantelor din grafit. cu benzină. Cu asemenea patine se
ra cu care acestea au fost' înconju­ Titu Cornca ne relatează despre ac­ 1 şi 3 din oraş. Prin reuşita ei, a- , a greutăţii generatorului. Aparatul pentru obţinerea dia­
rate la locul de practică, felul cum tivitatea cercurilor pe obiecte, ex­ Comisia pentru energia atomică mantelor artificiale a rezistat la putea dezvolta o viteză pînâ la 55
îşi desfăşoară activitatea. Aflăm ast­ cursii, activităţile în aer liber orga­ ceastâ acţiune a constituit o adevă­ a S U.A a anunţat că s-a încheiat, HARTA d espr e presiunea şi temperatura ridicată, km/h, consumul de combustibil
fel că la Ilia, Zam, Brad, Vaţa etc., nizate cu cei mici. Dintre acţiunile rată sărbătoare pionierească. cu succes, experimentarea unui nou DESCOPERIREA DE CĂTRE necesare pentru sinteza pietrelor fiind de un litru la 00 km.
COLUMB A AMERICII
Cu prilejul Zilei -lui Crislofor Co­
4 sus" de Radu Tudoran ; 17,40 Mu­ VI. Maîakovski ; 23,52 Melodii pen­ gram de romanţe ; 22,35 Telejurna­ turni), sărbătorită în S.U.A., muzeul
22,30 Moment poetic. Versuri
„Toate
pînzele
dc
nerii ascultători.
lul de noapte ; 22,55 Buletinul me­
a
Universităţii din Philadelphia
lru ore tîrzii.
zica şi teatrul : fragmente din suita
teorologic ; 23,00 închiderea emisi­
dat publicităţii o hartă turcă, da-
„Peer Gynt" de Grieg ; 18,40 Radio-
Buletine de ştiri şl radiojurnale:
tînd din anul 1513, care a fost în­
jH m r M h | simpozîon. Competitivitate şi efici­ 14.00 ; 16,00 ; 18,00 ; 22,00 ; 12,00 ; unii ; după informaţiile furnizate de un
5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ;
tocmită de amiralul
Piril Re’Is,
|
23,52
enţă în industria construcţiilor de
7“ „1, - -
maşini ; 20,00 Radiogazeta de sea­
(programul I) 7,30 ; 9,00 ;
marinar al
navigator
celebrului
ră ; 21,05 Atenjiune, părinţi ! ; 22,20 0,52 (programul II). 13,00 ; Timpul probabil capturat de otomani, în Marea Me-
15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ;
M 0
Din viaţa de concert a Capitalei ;
1 şoară ; 0,30 Folclor oltenesc ; 10,05 PENTRU 24 ORE diteranâ, în jurul anului 1501
PROGRAMUL II : 7,55 Muzică u-
Această hartă, a cărei existenţă a
fost dezvăluită la un an după pu-.
Teatru radiofonic: „Centrul înaintaş
a murit în zori" dc Augustin Cuz- Televiziune Vreme schimbătoare cu cerul mai blicarea de către Universitatea
Yale a celebrei hărţi a „Vinlandu-
PROGRAMUL î : 6,15 Actualita­ zanl; 11,41 „Agenda anotimpurilor" mult noros Izolat vor mai cădea lui", care aducea proba debarcării
tea agrară ; 6,45 Salut voios de — muzică uşoară ; 14,30 Concert de precipitaţii sub formă de ploaie. vikingilor în America în jurul anu­
pionier ; 8,00 Sumarul presei ; 8,30 prînz ; 16,00 Recitalul basului Vio- 18,00 Penlru copii „Ala-Bala" Vîntul va sufla moderat, cu inten­ lui 1.000, constituie o piesă impor­
La microfon, melodia preferată ; re) Ban ; 16,30 „Din melodie în me­ Pentru tinerelul şcolar : Sport la sificări locale din sud şi sud-vest. tantă la dosarul descoperirii Ame­
9,35 Săptămina muzicii sovietice : lodie" ; 17,45 Carnet plastic — Mari microscop ; 19,00 Telejurnalul de Temperatura în creştere ; ziua‘ va ricii de către Cristofor Columb, în
muzică simfonică ; 10,55 Recitalul monumente arhitecturale : Luvrul ; seară ; 19,20 Buletinul circulaţiei fi cuprinsă între 14 şi 18 grade, iar anul 1492. Desenată pe o piele -de
sopranei Iolanda Măreuleseu şi al 19,05 Compozitorii nu cuvînlul : La rutiere ; 19,30 Prin atelierele artiş­ noaptea între 4 şi 8 grade. Dimi­ gazdă şi aflată într-o stare foarte
basului Nicolae Florei ; 11,20 Coor­ microfon, Achîm Stoia ; 19,40 Seară tilor plastici amatori ; 19,45 Un bi­ neaţa — ceată locală. bună, harta înfăţişează consta vesti­
donate culturale. Ascultătorii în­ de operă : „Paiaţe" de Leoncavallo. let la alegere ! Examen muzical cu... PENTRU 2 ZILE că a Africii, Spaniei, Portugaliei şi
treabă — oameni de cultură răs­ Iniei pretează : Al ta Floreseu, C.ar- Doina, Badea; 20,00 Sâplămîna ;
pund ; 12,10 Selecţiuni din opereta bis Zobian, Petre Ştefăneseu-Goan- 21,00 Avanpremieră ; 21,15 Tele- Vremea se menţine schimbătoa­ strimtoarea Gibraltar. „Lumea
„Paganini" de Lehar ; 13,30 Muzică gă, Dan Iordăchescu, Ion Sloîan, glob. Emisiune de călătorii geogra­ re, eu cerul mai mult noros, favo­ nouă", este îdentjficatâ cu litoralul
populară cerută de ascultători ; corul şi orchestra Sfatului popular fice : Leningrad ; 21,45 Dicţionar de rabilă ploilor temporare. Tempera­ coastei estice a Chinei şi Japoniei, LIBAN. — Recent, a avut loc la Beirut prima competiţie feminină
16.30 Lectură în foileton pentru ti­ al Capitalei : dirijor, Tosif Conta ; personaje. Litera E (II); 22,25 Pro­ tura staţionară. de lupte, sport in general rezervat bărbaţilor.
ceea ce confirmă faptul eâ geogra­
In fotografie: Un aspect din timpul galei de lupte ce a avut loc Ia
fii şi cartografii epocii credeau eă Beirut.