Page 5 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 5

VIZITII  PRIMULUI  MINISTRU  CL  IRANULUI,
                                                                                                       PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNITI-VA  I


                                                                                                                                                          flMIR  JIBBfiS  HOVEIDfl,  ÎN  TARII  NOASTRĂ





                                                                                                                                                                         Continuarea  convorbirilor  oficiale



                                                                                                                                                      Mar|l  dimineaţa,  la  Palatul  Consi­  tru  al  Iranului,  Amir  Abbas  Hoveida.  Camerei  de  Comerţ,  membri  al  con­
                                                                                                                                                    liului  de  Miniştri  au  coDtinual  con­  La  solemnitate  au  participat  Roman   ducerii  altor  ministere,   precum  si
                                                                                                                                                    vorbirile  oficiale  între  preşedintele   Moldovan,  vicepreşedinte  al  Consi­  Valentin  Vlad,  însărcinatul  cu  afaceri
                                                                                                                                                    Consiliului  de  Miniştri  al  Republicii   liului  de  Miniştri,  Gheorghe  Cioară,   ad-lnterim  al  României  la  Teheran.
                                                                                                                                                    Socialiste  România.   Ion  Gheorghe   ministrul  comerlului  exterior,* Alexan­  Au  luat  porte  Aii  Naghi  Alikhani.
                                                                                                                                                    Maurer  şi  primul  ministru  al  Iranu­  dru  Boabă,  ministrul  petrolului.  Ion   ministrul  economiei  al  Iranului,  Săli
                                                                                                                                                    lui,  Aipir  Abbas  Hoveida.      Baicu,  ministrul  transporturilor  auto,   Asfio,  preşedintele  organizaţiei  Pla­
                   ANUL  X V III.  NR.  3682                    MIERCURI  2  NOIEMBRIE  1966                          4  PAGINI  -   25  BANI         In  continuare,  a  avut  loc  solemni­  navale  si  aeriene,   Nieolae  Giosan,   nului.  Mehdi  Samii,  guvernator  al
                                                                                                                                                    tatea  semnării  înţelegerii  între  gu­  preşedintele  Consiliului  Superior   al   Băncii  Naţionale  Iraniene.  Farokhroo
                                                                                                                                                    vernul  Republicii  Socialiste  România   Agriculturii,  Pompiliu  Macovci,  pre­  Parsay,  adjunct  al  ministrului  educa­
                                                                                                                                                    şi  guvernul  imperial  al  Iranului  pri­  şedintele  Comitetului  de  Stat  pentru   ţiei,  Rs  Tchcrani,   ministru  adjunct
                                                                                                                                                    vind  înfiinţarea  Comisiei  mixte  minis­  Cultură  şi  Artă,  Constantin  Doncea,   el  economiei,  Mohamad   Khosrov-
            R E Z E R V E LE   POT  FI                                                  Primirea  de  către  tovarăşul                              teriale.                          preşedintele Comitetului  de Stat  pen­  merţ  din  Teheran,  alte  persoane  ofi­
                                                                                                                                                                                                                         schaliî,  preşedintele  Camerei  de  Co­
                                                                                                                                                                                      tru  Valorificarea  Prpduselor Agricole.
                                                                                                                                                      Documentul  a  fost  semnat  de  pre­
                                                                                                                                                                                                                                                  Ahmad
                                                                                                                                                                                                                                       precum  $i
                                                                                                                                                                                                                         ciale  iraniene,
                                                                                                                                                                                      Georgc  Macovescu  si  Vasile  Gliga,
                                                                                      Nicotae  Ceauşescu  a  delegaţiei                             şedintele  Consiliului  de  Miniştri  al   adjuncţi  ai  ministrului  afacerilor  ex­  Eghbal,  arob\^5dorul  Iranului  la  Bucu­
                                                                                                                                                    Republicii  Socialiste  România,
                                                                                                                                                                                 Ion
                                                                                                                                                                                                                         reşti.
                                                                                                                                                                                      terne,  Victor  Ionescu,
                                                                                                                                                                                                            preşedintele
            VALO R IFIC ATE                                                                           P.  C.  Italian                               Gheorghe  Maurer  şi  de  primul  minis­
                                                                                                                                                                            Primirea  la  ConsiKul  de  Stat
                                                                                 Marţi  dimineaţa,  tovarăşul  Nieolae   mitetului   Executiv   al   Prezidiului                                                           Premieru)  iranian  a  fost  însoţii  de
                                                                                                                  Permanent,  secretar al  C.C.  at  P.C.R.,
            MAI  JUDICIOS                                                       Ceauşescu,  secretar  general  al  Co­  Mihai  Dalea.  secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,   Republicii  Socialiste  România,  Chivu   cretarul  Consiliului  de  Stat,  George   persoane  oficiale ’ iraniene  aflate  in
                                                                                                                                                      Preşedintele  Consiliului  de  Stat  al
                                                                                mitetului  Central  al  Partidului  Co­
                                                                                                                                                                                       Macovescu  si  Vasile  Gliga,  adjuncţi
                                                                                                                                                                                                                         România  cu  prilejul  vizitei  sale.
                                                                                munist  Român,  a  primit  la  CC.  al
                                                                                                                  Ghizela  Vass  şi  Ion  Sloian,  şefi  de
                                                                                                                                                                                       nisie  Ionescu.  ambasador,  directorul
                                                                                P.C.R.,  delegaţia  Partidului  Comu­  secţie,  şi  Andrei  Ştefan,  prim-adjunct   Stoica,  a  primit  marii  la  amiază,  la   ai  ministrului  afacerilor  externe,  Dio-   Intre  preşedintele  Consiliului   de
                                                                                                                                                    Palatul  Consiliului  de  Stal,  pe  primul
                                                                                nist  Italian,  condusă   de  tovarăşul   de  şef  de  secţie  ia  C.C.  al  P.C.R.  ministru  al  Iranului,  Amir  Abbas  Ho­  Protocolului  M.A.E.,  precum  $i  Valen­  Stat  si  premierul  iranian  a  avut  loc
             lancu  Dăian,  contabil  şef  la  I.R.I.L.   la  producţia  marfă  vîndută  şi  înca­                  Convorbirile  care  au  avut  loc  cu                                                                o  convorbire  cordială,  prietenească.
           Alba  lulla,  tocmai  terminase  de  cal­  sată  au  îosl  îndeplinite  în  proporţie   Gian  Carlo  Pajella,  membru  al  Di­  acest  prilej  s-au  desfăşurat  într-o   veida.  tin  Vlad,  insArclnat  cu  alaceii  ad-   Preşedintele  Consiliului  de  Slat  si
           culat  modul  cum  s-a  îndeplinit  pla­  de  102,1  la  sută,  Iar  ale  producţiei   recţiunii  şi  al  Biroului  Politic  al  C.C.   atmosferă  tovărăşească,  de   caldă   Au  participat  Grigore  Geamănu,  se­  înterim  al  României  lo  Teheran.  •:>lia  au  oferit  apoi  in  saloanele  Con­
           nul  la  producţia  marfă  vîndută  şi  în­  marfă  fabricată  de  104,3  la  sută.  In­  al  P.C.I..  care  vizitează  ţara  noastră.                                                                        siliului  de  Stat  un  dejun  in  onoarea
           casată.  Am  profitat  de  acest  prilej  şi   tre  cei  doi  indicatori  apare  o  necore-   Din  delegaţie  fac  parte  tovarăşii   prietenie.                                                              premierului  iranian  şi  a  soţiei  sale.
           l-am  rugat  să  ne  răspundă  la  citeva   lare.  Cum  o  explicaţi ?  Eduardo  Perna,  membru  al  CC.  al          ☆
                                                                                                                    Marţi  la  amiază,  tovarăşul  Nieolae
           Întrebări  pe  tema  realizării  Indicato­  —  Realizările  la   producţia  marlă   P.C.T.,  vicepreşedinte  al   Grupului   Ceauşescu  a  oferit  o  masă  în  cinstea   0  delegaţie  guvernamentală
           rului  sus-amintit                 vîndută  şi  încasată  sînt  mai  mici  pen­  senatorial  al  PC I.,  Adriana  Scroni,   delegaţiei  P.C.  Italian,  condusă  de                                             Dineu  oferit  de  Amir
             —  După  cum  rezultă  din  calculele   tru  că  rezervele  Interne  de  care  am   membră  a  C.C.  al  P.C.T.,  Guido  Cap-
           terminate  recent,  ne-a  relatat  dinsul,   dispus  nu  au  fost  valorificate  din   pelloni,  membru  al  C.C.  al  P.C.I,  se­  tovarăşul  Gian  Carlo  Pajctta.  a  R.  P.  Bulgaria  a  sosit  la  Bucureşti
                                                                                                                    Au  participat  tovarăşii  Alexandru
           planul  Ia  producţia  marfă  vindută  şi   plin.  Întreprinderea  noastră  a  rămas   cretarul  regional  al  P.C.I.  din  Mar-   Drâghiei,  Paul  Niculescu-Mizil,  Va-                                     Abbas Hoveida în onoarea
           încasată  pe  d  luni  a  fost  îndeplinit in   cu  restanţe  la  uncie   sortimente.  La   che,  Gian  Carlo  Boiochi.  secretarul   sile  Vîlcu,  Manea  Mănescu,   Mihai   Marţi  dimineaţa,  a  sosit  in  Capi­  locţiitor al  ministrului  comerţului ex­
           proporţie  de  102,1  la  sulă.   Este  un   mobilă,  avem  o  restantă  de  42  garni­  Federaţiei  P.C.I.   din  Piacenza,  şi   Dalea,  precum  şi  Ghizela  Vass  şi   tală  o  delegaţie   guvernamentală  a   terior  şi  Gheorghi  Bogdanov,  amba­  tovarăşului
           succes  care  ne  bucură.          turi,  din  cauză  că  IPROF1L  Balta  Să­  Sergio  Mugnai,  corespondentul  zia­  Ion  Stoian,  şefi  de  secţie,  Andrei   R.P.  Bulgaria,  condusă  de  tovarăşul   sadorul  R.P.  Bulgaria  la  Bucureşti.
             —  Ce  factori  au  contribuit  la  ob­  rată  şi  C.I.L. Tg  Jiu  nu  ne-au  livrat   rului  „rU nila"  la  Bucureşti.                Jivko  Jivkov,  prim-vicepreşedinte  al                                Ion  Gheorghe  Maurer
           ţinerea  acestui  rezultat ?       toate  cantităţile  de  furnir  şi  plăci  a-   La  primire  au  participat  tovarăşii   Ştefan,  prim-adjunct  de  şef  do  sec­  Consiliului  de  Miniştri,  pentru  a  par­
             — Primul  şi  cel  mai  important  fac­  glomerate  contractate.  Nu  nc-am  rea­  Paul  Niculescu-Mizil,  membru  al  Co­  ţie  la  C.C.  al  P.C.R.  ticipa  la  deschiderea  oficială’  a  Ex­  Cu  prilejul  vizitei  în  ţara  noastră   Primul  ministru  al  Iranului,  Amir
           tor  este  îndeplinirea  în  proporţie  de   lizat  planul  nici  la  bentonltă  brută,                                                  poziţiei  industriale  a  R.P.  Bulgaria   a  delegaţiei  guvernamentale  a  R.P.   Abbas   Hoveida,  şi  solia,   a  oferit
           102,9  la  sută  şi  res­                         datorită  faptului  că                                                                 la  Bucureşti.                     Bulgaria,  în  frunte  cu  tovarăşul  Jiv­  marţi  seară  un  dineu  în  onoarea  pre­
           pectiv  104,3  la  sută                           în  cariera   veche                                                                      Din  delegaţie  fac  parte  tovarăşii   ko  Jivkov,   prim-vicepreşedinte  al   şedintelui  Consiliului  de  Minişlri  al
           a  prevederilor   la                              au   apărut  multe     Executarea  arăturilor                                          Mari  Ivanov,  ministru  pentru  con­  Consiliului  de  Miniştri,   tovarăşul   Republicii  Socialiste  România,  Ion
           producţia   globală   Analizînd  indicatorul      intercalaţii  de  ste­                                                                 strucţii  de  maşini,   Ivan  Gavrilov,   Alexandru  Bîrlădeanu,  pi im-vieepre-   Gheorghe  Maurer  şi  a  soţiei  sale.
           şi  marfă  fabricată                              ril  care  a  trebuit                                                                  prim-loeţiilor  al  ministrului  pentru   şedinte  al  Consiliului  dc  Miniştri,  a   Au  luai.  parte  Roman  Moldovan,
           Pentru   obţinerea                                clapbat manual, fapt                                                                   chimie şi  metalurgie,  Ivan  Golomeev,  oferit  marţi  seară  un  dineu.  vicepreşedinte  a)  Consiliului  dc  M i­
            acestor   realizări   producţia  marfă           ce  a  dus  la  scăde­                                                                                                                                      niştri,  Grigore  Geamănu,  secretarul
           la   întreprinderea                               rea  productivităţii                  de  toamnă                                                                                                            Consiliului  do Slal,  Gheorghe Cioară,
           noastfâ   s-an  luat   vîndută  şi  încasată      muncii.   In   plus,                                                                                                                                        Alexandru  Boabă,  Dumitru  Mosora,
           mai  multe  măsuri                                am intîmpinaţ greu­  Ne  aflăm  in  perioada  cînd,  paralel   nesatisfâcătoare.  Din  cele  41.700  ha   Tovarăşul  Nieolae  Ceauşescu                     Nieolae Giosan,  minişlri,  George  Ma­
            tehnico-organizato-                              tăţi  în  transportul                                                                                                                                       covescu  şi  Vasile  Gliga,  adjuncţi  ai
                                                                                cu  terminarea  insămîntărilor  de  toam­  prevăzute,  în  cooperativele  agricole
           rice.  De  pildă,  pla­                           bentonitei.   Auto­  nă  şi  a  recoltărilor,  trebuie  începută   dc  producţie  s-au   executat  arături   a  primit  delegaţia  guvernamentală           ministrului  afacerilor  externe,  mem­
            iul  fiecărei  luni  a  fost  defalcat  şi  lan­  vehiculele  ce  au  aparlinut  de  I.R.T.A,   în  ritm  susţinut  o  nouă  etapă  a  pre­  doar  pe  19.850  ha,  răraînînd  de  arat                      bri  ai  conducerii  unor   ministere,
           sat  secţiilor  productive  din  timp,  lu­  Hunedoara  —  Deva  nu  şl-au  realizat   gătirii  producţiei  agricole  a  anului   aproape   22.000  ha.  Suprafeţe   mal                                      conducători  aî  unor  instituţii  cen­
           cru  ce  a  dat  posibilitatea  conduceri­  planuL                   viitor.  Este  vorba  de  executarea  ară­  mari  trebuie  arate  în  raioanele :  Al­  a  R.  P.  Bulgaria                              trale  şi  organizaţii  obşteşti.
           lor  tehnice  ale  secţiilor,  să  ia  din   —  Ce  măsuri  veţi  lua  pentru  valo­  turilor  de  toamnă.   *  ba,  Itia  şi  oraşul  regional  Hunedoa­                                                       Au  participai  persoanele  oficiale
           vreme  măsuri  pentru  asigurarea  înde­  rificarea  rezervelor  Interne ?  Elicienla  acestei   lucrări  pc  linia   ra.  In  gospodăriile  agricole  de  stat,   Marţi  seara,  tovarăşul   Nieolae   derea  Expoziţiei  industriale  a  R.P.   iraniene  aflate  în  România,  cu  pri­
           plinirii  ritmice  a  sarcinilor.  In  majo­  —  Ne  vom  preocupa  mai  mult  de   sporirii  continue  a  producţiei  de  ce­  din  cele  6.200  hectare  planilieate  s-au   Ceauşescu,  secretar  general  al  Co­  Bulgaria  la  Bucureşti.  lejul  vizitei  primului  ministru  al  Ira­
           ritatea  secţiilor  munco  a  fost  organi­  imbunălăţirea  ritmicităţii   producţiei.   reale  si  plante  tehnice  a  fost  ilustrată   arat  numai  2.120.  mitetului  Central  al  Partidului  Co­  La  primire  au  luat  parte  tovară­  nului.
           zată  în  2  si  3  schimburi,  Iar  munci­  Conducerea  întreprinderii  şi  condu­  în  flecare  an  de  recoltele  mari  ob­  Fală  de  grafice,  alit  în  cooperati­  munist  Român,  a  prim it  delegaţia   şii  Alexandru  Bîrlădeanu,  Ilie  Ver-   In  timpul  dineului,  care  s-a  desfă­
           torii  au  fost  plătiţi  in  acord,  fapt  ce   cerile  secţiilor  vor  urmări  mai  îndea­  ţinute.  Astfel,  cooperativele  agricole   vele  agricole  de  producţie  cît  si  în   guvernamentală a  R.P.  Bulgaria, con­  deţ  şi  Manea  Mănescu.  şurat  inlr-o  atmosferă  rle  caid:)  < or-
           a  constituit  un  stimulent  în  sporirea   proape  modul  de  realizare  a  planului   din  Apoldul  dc  Sus,  Cîlnic,  Pianul  dc   gospodăriile  agricole  de  stat  există   dusă  dc  tovarăşul   Jivko   Jivkov,   Cu  acest  prilej  a  avut  loc  o  con­  dialilntc,   Amir  Abbas  Hoveida  şi
           producţiei  şi   îmbunătăţirea  calităţii   de  producţie  şi  felul  cum  se  respec­  Jos,  Lăpuşnic,  Calda  de  Jos.  Simeria   mari  rămineri  în  urmă,  fapt  ce  im­  prim-viccprcşedinle  al  Consiliului  de   vorbire  care  s-a  desfăşurat  într-o   Ion  Gheorghe  Maurei*  au  rostit  loas-
           produselor.  Pentru  a  putea  trece  la   tă  obligaţiile  contractuale.  Pentru  ob­  şi  altele  însămîntind  porumbul,  car­  pune  luarea  dc  măsuri  operative  pen­  Miniştri,  care  a  participat  la  deschi­  atmosferă  caldă,  tovărăşească.  turi.
           organizarea  muncii  în  brigăzi,  atelie­  ţinerea  de  succese  în  această  privin­  tofii  sau  sfecla  de  zahăr  pe  terenuri   tru  impulsionarea  ritmului  de  execu­
           rele  dispersate  în  care  lucrau  un  nu­  ţă  preconizăm  deschiderea  la  carie­  ogorîte  din  toamnă,  au  realizat  an  de   tare  a  arăturilor.
           măr  redus  de  muncitori  au  fost  co­  re  a  unor  noi  fronturi  de  lucru.  La   an  la  aceste  culturi  producţii  ridica­  Urmind  exemplul  unităţilor  frun­
           masate  şi  transferate  în  incinta  în­  toate  secţiile  vom  extinde  forma  de   te,  superioare  mediei  pe  regiune.  In   taşe,  în  această  toamnă  vor  trebui
           treprinderii.  Comasarea  atelierelor  a   organizare  a  muncii  în  brigăzi  eu   acest  an,  dc  exemplu,  cooperativa  a-   arate  toate  suprafeţele  de  teren  ce   Oeschiderea la Bucureşti a Expoziţiei    f r o m e
           permis  însă  si  îmbunătăţirea  asisten­  plata  în  acord  global.  Paralel  cu  a-   gricolă  din  Cilnic  la  cultura  sfeclei   se  pretează  pentru  lucrarea  respecti­
            tei  tehnice,  introducerea  şi  extinde­  ceasta  ne  vom  preocupa  de  extinde­  de  zahăr  a  obţinui  peste  39X)00  Kg.   vă.  Cti  excepţia  terenurilor  supuse  e-
           rea  mecanizării  lucrărilor  ş.a.  In   rea  mecanizării  lucrărilor,  prin  dota­  rădăcini  la  hectar,   cooperatorii  din   roziunii  sau  a  celor  nisipoase,  în                                        La  Institutul  cenlrol.de-cercetări  a-
            cursul  anului   curent,  de  exemplu,   rea  secţiilor  eu  maşini  şi  inhalaţii   Vintul  de  Jos  au  recoltat  peste  21.000   nici  o  unitate  agricolă  nu  trebuie  să   industriale  a  R.  P.  Bulgaria  gricole din  Capitală  au  început  marţi
           secţiile  au  fost  înzestrate  cu  diferite   moderne  şi  prin  întreţinerea  şl  ex­  kg.  cartofi  do  pe  fiecare  hectar,  iar   rămîuă  suprafeţe  neogorîte.  Pentru a-                               dimineaţa  lucrările  Consfătuirii  şli-
            utilaje  şi  Instalaţii  care  au  sporit  pro­  ploatarea  raţională  a  maşinilor  exis­  la  porumb  cooperativele  din' Blandia-   ccasla,  sub  îndrumarea  consiliilor  a-   La  Bucureşti,  în  Pavilionul  Expo­  inţifice  internaţionale  privind  culin-
            ductivitatea  muncii  şi  au  redus  efor­  tente.  De  asemenea,  în  viitor  vom   na,  Pianul  dc  Jos,  Apoldul  de  Sus   gricolo  şi  a  conducerii  Trustului  re*   ziţiei  realizărilor  economiei  naţiona­  faptul  că  în  anul  1965  se  realizau  în   ra  legumelor  în  sere.  La  niensiâ
            tul  fizic al  muncitorilor.  La  secţia  bon-   pune  un  accent  mai  mare  pe  îmbu­  ele.  au  realizat  citc  3.000  —  4 000  kg.   gional  Gostat,  conducerile  unităţilor   le,  a  fost  deschisă  marţi  dimineaţa   15  zile  toi  atîtea  produse  industriale   consfătuire  înscrisă  în  programul  dc
            togen  bunăoară  s-ou  montat  şi  pus                                                                au  datoria  să  analizeze   neînlîr/.iat                            rît  în  întregul  an  1939.  In  ritmuri   lucru  al  convenţiei  dc  la  Berlin  de
                                              nătăţirea  calităţii  produselor.  Legat de   boabe  la  hectar.   Producţiile  sporite                Expoziţia  industrială  a  RP.  Bulga­  rapide  se  dezvoltă  ramurile  de  bază   colaborare  lelmico-şfiinţifkă'  în  do­
            în  funcţiune  2  mori,  2  transportoare,                          realizate  de  unităţile  amintite  dove­  sladiiil  executării  arăturilor şi  să  sta­  ria.         ale  industriei grele — energetice,  me­
                                              această  problemă  noi  nc-am  planificat                                                                                                                                  meniul  agriculturii  şi  si 1 v icul I n ri i,
            2  filtre  şi  6  buncâre.  Fabrica  de  cără­                      desc  mareo   însemnătate  pe  care  o   bilească  cele  mal   eficiente  măsuri   La  festivitatea  inaugurală  au  parti­  talurgia,  construcţia  de  maşini  şi  in­  iau  parte  specialişti  din  ţări  socia­
                                              să  calificăm  şi  să  ridicăm  calificarea   prezintă  executarea  la  timp  şi  de  ca­  pentru  buna  lor  desfăşurare.  cipai  tovarăşii  Ion  Gheorghe  Maurer,
            midă  de  la  Sintimbru  a  fost  dotată                                                                                                                                   dustria  chimică                  liste.  La  deschidere,  participanţii  au
                                              muncitorilor,  să  găsim  noi  forme  de   litate  a  arăturilor.          Ing.  MIRCEA  SILVESTRU     preşedintele  Consiliului  de  Miniştri,                            fost  salutaţi  de  ing.  Nieolae  Ionescu,
            cu  un  excavator.                                                                                          vicepreşedinte  al  Consiliului                                  Infâţişînd  în  continuare  principale­
                                              cointeresare  morală  si  materială  Analizînd stadiul  de executare a ară­                            Alexandru  Bîrlădeanu,  prim-vieepre-   le  prevederi  ale  celui  dc  al  V-lea   vicepreşedinte  al  Consiliului  Superi­
              —  Din  dalele  care  nl  Ie-aţl  adus                            turilor  dc  toamnă  se  constată că, pină   agricol  regional       şedinte  al  Consiliului   de  Miniştri,   plan  cincinal  de  dezvoltare  a   R.P.   or  al  Agriculturii.
                                                                                                                                                                                                                           In  cclc  şase  zile,  cît  durează  lu­
            la  cunoştinţă  am  re|inut  că  sarcinile          L.  DEMETER     în  prezent,  realizările  pe  regiune  sini  (Continuare  fn  pag.  a  3-a)  Ilie  Verdel,  vicepreşedinte  al  Consi­  Bulgaria,  vorbitorul  a  arătat  că  a-   crările  consfătuirii,  se  prezintă  ulti­
                                                                                                                                                     liului  de  Miniştri,  precum  şi  Mihai
                                                                                                                                                     Marinescu,  Constantin   Scarlat  şi   ceste  prevederi  vor  îi  dezbătute  şi  a-   mele  rezultate  ale  cercetării  ştiinţi­
                                                                                                                                                                                       doplale  de  cel  dc-al  lX-lca  Congres
                                                                                                                                                     Gheorghe Cioară, miniştri,  Petre  Bur­  al  P.C.B.,  care  va  începe  peste  două   fice  şi  de  producţie  în  construcţia  de
                                                                                                                                                     lacii,  secretar  general  al  Ministeru­  săptâmini.  Oaspetele  a  subliniat  că   sere,  în  selecţia  şi  ameliorarea  soiu­
              PROIECTUL LEGII  PENSIILOR                                                                          ccaslă  situaţie  nu  i  se  va  mai  lua  în   lui  Afacerilor  Externe,  reprezentanţi   dezvoltarea  economiei  ţârii  este favo­  cienţa  economică  a  construcţiilor  şi
                                                                                                                                                                                                                         rilor  de  legume  şi  cu  privire  la.efi­
                                                                                                                                                     ai  conducerii  unor  ministere  şi  insti­
                                                                                                                  considerare  şi  activitatea  prestată ca
                                                                                                                                                                                       rizată  şi  dc  lărgirea  colaborării  cu
                                                                                                                                                     tuţii  centrale,  oameni  de  ştiinţă  şi
                                                                                                                  avocat.
                                                                                                                                                                                                                         complexelor  de  măsuri  aplicale  la  a-
                                                                                                                       ÎNTREBARE:  Recalcularea pen­  cultură,  generali  şi  ofiţeri  superiori,   ţările  socialiste  în  cadrul  Consiliului   ceste  culturi.
                                                                                                                                                                                       rle  Ajutor  Economic  Reciproc.
                                                                                                                     siei  prin  adăugarea  timpului- lu­  conducători  aî  unor întreprinderi  in­  — a  spus apoi  tovarăşul  Jivko Jivkov  In  urma  tratativelor  comerciale,
                                                                                                                                                                                                                                        ☆
                                                                                                                                                                                         Oamenii  muncii  din  ţara  noastră
                                                                                                                                                     duşi riale  bucureşlene  şi  de  comerţ
                                                                                                                     crat  după  pensionare  se  poate  .fa­
              IN  DEZBATEREA                                                                                         ce  pe  baza  salariilor  din  perioada   exterior,  ziarişti  români  şi  străini.  —  urmăresc  cu  un  deosebit  interes   caic  au  decurs  înlr-o  atmosferă  de
                                                                                                                                                       Erau  de  faţă  şefi  de  misiuni  diplo­
                                                                                                                     de  activitate ?
                                                                                                                                                                                                                         prietenie  şi  înţelegere  reciprocă,  Ia
                                                                                                                                                                                                               Socialiste
                                                                                                                                                                                       dezvoltarea
                                                                                                                                                                                                   Republicii
                                                                                                                    RĂSPUNS:  Nu.  Legea  prevede,  că   matice  şi  alţi  membri  ai  corpului  di­  România  şi  se  bucură  de  succesele   1  noiembrie  s-a  semnal  la  Bucureşti
                                                                                                                                                     plomatic.
                                                                                                                   pensia  se  recalculează*  luindu-se  in   Au  luai  parte,  de  asemenea,  mem­  ei,  care  sînt  succese  ale  întregii  co­  Protocolul  privind  livrările  reciproce
                                                                                                                  considerare   timpul   muncii   după   brii  delegaţiei   guvernamentale   a   munităţi  socialiste.  Dezvoltarea  ra­  dc  mărfuri  pc  anul  1907  între  Repu­
                                                                                                                                                                                                                         blica  Socialistă  România  şi  Republi­
              OAMENILOR  MUNCII                                                                                   pensionare.  In  ceea  ce  pliveşte  baza   R.P.  Bulgariu,  în  frunte  cu  tovarăşul   dustriei  chimice  şi  a  celorlalte  ra­  ca  Socialistă  Federativă  Iugoslavia.
                                                                                                                                                                                       pidă  a  construcţiei  de  maşini,  a  in­
                                                                                                                                                     Jivko  Jivkov,  prim-vicepreşedinte  al
                                                                                                                  de  calcul,  ea  râmi ne  aceea  care  a
                                                                                                                                                                                                                           Schimbul  dc  mărfuri  dintre  cele
                                                                                                                                                                                       muri  economice  ale  României  vecine
                                                                                                                  fost  folosită  la  stabilirea  pensiei  ini­
                                                                                                                                                     ria,  care  nc  vizitează  ţara  cu  acest
                                                                                                                  ţiale.                             Consiliului  de  Miniştri al R.P. Bulga­  şi  frăţeşti,  creează  condiţii  şi  posibi­  două  ţări  va  creşte  în  anul  1967  cu
                                                                                                                                                                                                                          15  la  sută  faţă  de  prevederile  Proto­
                                                                                                                                                                                       lităţi  şi  mai  favorabile  pentru  lărgi­
                                                                                                                       ÎNTREBARE:     In  ce  condiţii   prilej.                       rea  şi  adinei rea  colaborării  şi  schim­  colului  comercial  pe  anul  1966.
                                                                                                                     vor  putea  cumula  pensia  cil  sa­  Festivitatea  a  fost deschisă  de  Ivan   bului  de  mărfuri  între  cele  două  ţări.   Din  parloa  română  Protocolul  a
            î n t r e b ă r i                   şi         r ă s p u n s u r i                                       de  virstă  ?    pentru   limite   Davidov,  secretar  general  a!  Camerei   Relevăm  cu  satisfacţie  creşterea  con­  fost  semnat  do  Nieolae  Anghel,  ad­
                                                                                                                     lariul  pensionarii
                                                                                                                                                     de  Comerţ  a  R.P.  Bulgaria,  directo­
                                                                                                                                                                                                                          junct  nl  ministrului  comerţului  exte­
                                                                                                                    RĂSPUNS:  Pensionarii  cu  pensii   rul  expoziţiei.               siderabilă  a  schimbului  de  mărfuri   rior,  iar  din  partea  iugoslavă  de  Ma­
                                                                                                                                                                                       dintre  Republica  Populară  Bulgaria
              La  redacţie  continuă  să  sosească   nării  are  in  ultimii  10  ani  îna­  RĂSPUN S:  Deoarece  mai  mult  dc   integrale  penii u  limite  de  virstă vor   Luind  cuvîntul,  tovarăşul   Jivko   şi  Republica  Socialistă  România  Sc   rian  Ţuţulici,  adjunct  al  secretarului
            scrisori  in  care  oamenii  muncii  pun   inte  de  încetarea  activităţii  nu­  jumătate  din  vechimea  în  munca  pe   putea  fi  menţinuţi  sau  reîncadraţi  in   Jivkov  a  exprimai  mulţumiri,  în  nu­  modifica  totodată  şi  structura  schim­  federal  pentru  comerţ  exterior..  .
            întrebări  privind  diferite  probleme   mai  4  ani  lucraţi,  la  cc% salariu  i   care  o  are  a  exercitat  profesia  de   muncă  ea  şi  în   prezent  numai  în   mele  guvernului  său,  guvernului  Re­  bului  de  mărfuri, crescînd  rapid  pon­
            pe  care  le  ridică  proiectul  noii  legi   se  va  calcula  pensia ?  avocat,  pensia  pentru  limita  de  vir­  funcţia  admisă  la  cumul, avînd  drep­  publicii  Socialiste  România,  pentru   derea  produselor  industriei  construc­  ☆
            a  pensiilor.                       RĂSPUNS:  Potrivit  legii,  baza  de   stă  i  se  va  stabili  de  către  casa  dc   tul  să  primească  pe  tîngâ  salariu  şi   găzduirea  acestei  expoziţii  şi  tuturor   toare  de  maşini.  Marţi  la  amiază  a  sosit in  Capitală,
              In  ziarul  dc  azi  vom  da  răspuns   calcul  a  pensiei  va  fi  media  salarii­  asigurări  a  avocaţilor.  Dacă  cel  în   50  la  sută  din  pensie,  dar  nu  mai   celor  care  au  participat  la  pregătirea   Soarta  popoarelor  bulgar  şi  român  la   invitaţia   Consiliului   general
            Ia  unele  din  aceste  întrebări.  lor  tarifare  lunare  din  perioada  ce­  cauză  optează  pentru  pensie  în  ca­  puţin  de  500  lei.  ei.  Vorbitorul  a  arătat  că  expoziţia  i-   —  a  continuat  oaspetele  —  este  le­  A.R.L.U.S.,  o  delegaţie  a  Asociaţiei
                                                                                                                                                                                                                          de  prietenie  soviclo-românâ,  care  va
                                                                                                                                                     luslreazâ  succesele  realizate  de  Bul­
                ÎNTREBARE:  Timpul  cît  o  per­  lor  4  ani  lucraţi.  Dacă  încetarea  ac­  drul  asigurărilor  sociale  de  stat,  i  se   De  asemenea,  se  mai  dă  posibili­  garia,  care  se  transformă  astăzi  din-   gală  nu  numai  prin  legendara  Du­  lua  parte  la  manifestările  organizate
              soană  a  lucrat  in  calitate  de  an­  tivităţii  a  avut  loc  după  dala  de  I   va  putea  stabili  pensia  pentru  Umi­  tate  pensionarilor  eu  pensii  integra­  tr-o  ţară  agrară  înapoiată  într-una   năre,  ci  şi  prin  comunitatea  de  idea-  in  Republica  Socialistă  România  cu
              gajat  temporar  sau  sezonier  este   august  1959, salariile care se  iau  pen­  lă  dc  virstă  de  către  acest  sector,   le  pentru  limită  de  virstă  să  pri­  induslrial-agrară  dezvoltată.  Un  in­  prilejul  celei  de-a  49-a  aniversări  a
               cuprins  in  vechimea  de  muncă?  tru  calcul  sînt  cele  în  vigoare  la  da­  dar  numai  pe  baza  vechimii  avute  ca   mească  pe  lîngâ  salariu,  pensia  în   dice  concludent  pentru  ascensiunea   Marii  Revoluţii  Socialiste  din  Octom­
              RĂSPUNS:  Timpul  lucrat  în  ca­  ta  cererii  de  pensionare,  corespun­  angajat,  adică  pentru  18  ani.  In  a-  întregime  dacă  sînt  angajaţi.  sa  economică  plină  de  dinamism  este  (Continuare  In  pag.  a  3-a)  brie.
            litate  de  angajat  temporar  sau  sezo­  zătoare  funcţiilor  avute  în  perioada
            nier  se  consideră  vechime  în  muncă   celor  patru  ani.
            valabilă  la  pensie,  avînd  în  vedere   ÎNTREBARE:  Dacă  o  persoană
            că  în  lege  se  prevede  In  mod  ex­  a  lucrat  18  ani  ca  angajat  şi  20
            pres  „indiferent  de  durata  contrac­  ani  ca  avocat  în  colegiile  de  avo­
            tului  de  muncă".                   care  casă  de  pensii  va  primi  pen­! PREZENT  Şl  PERSPECTIVA
                                                 caţi  sau  jostele
                                                                 bqrouri,  de  la
                ÎNTREBARE:  Dacă  un  angajat                                                                                                                                                Interviu  colectiv  cu  prof.  arii.  ASCANIO  DAJllIAN,  recto­
               avînd  vechimea  necesară  pensio­  sia  pentru  limită  de  virstă ?                                                                                                       rul  Institutului  de  arhitectură  „Ion  Mincu"  din  Bucureşti,
                                                                                                                                                                                           vicepreşedinte  al  Uniunii  Arhitecţilor  din  Republica  Socialis­
                                                                               | IN  SISTEMATIZAREA  ORAŞELOR                                                                              tă  România,  arh.  MARIA  HERLEA,  secretara  filialei  Hune-
                                                                                                                                                                                           doara-Deva  a  Uniunii  Arhitecţilor  şi  arh.  CONSTANTIN  IA-
                                                                                                                                                                                           REM SCHI,  directorul  D.S.A.P.C.  Deva.
                                                                                             •   CE  REALIZĂRI  S-AU  OBŢINUT  PINA  ACUM  IN  DI­     O  continuă  îmbunătăţire  a  cunos­
                                                                                         RECŢIA  SISTEMATIZĂRII  LOCALITĂŢILOR  DIN  REGIU­          cut  şi  plastica  faţadelor.  In  condiţiile
                                                                               I         NEA  NOASTRA ?       9                                      specifice  ale  Văii  Jiului  şi  Hunedoa­  ce  urmează   a  se  realiza  în  etapele   Pentru  viitor  cred  câ  osie  necesar
                                                                                                                                                     rei,  pentru  faţade  s-au  utilizat  ma­
                                                                                             •   CARE  VOR  FI  NOILE  PRINCIPII  URBANISTICE  CE     teriale  rezistente  ca:  placaje de cera­  viitoare.               ca :
                                                                                                                                                                                                                            1.  Problema  unei  raţionale  zonifi-
                                                                                                                                                                                          PROF.  ARH.  ASCANIO  DAMIAN:
                                                                               I         STAU  LA  BAZA  MATERIALIZĂRII  VIITOARELOR  IN V ES         mică,  tencuieli  în  praf  de  piatră,  so­  —  Principiile  urbanistice  sînt  mai   cări  —  câularea  şi  hotărârea   celor
                                                                                                                                                      cluri  din  piatră  naturală  care  au
                                                                                         TIŢII  PENTRU  LOCUINŢE  ŞI  SOCIAL-CULTURALE  ?             creat  efecte   plastice   remarcabile   toate  vechi.  Dificultăţile  izvorăsc  din   mai  convenabile  amplasamente  pen­
                                                                                                                                                      blocurilor  de  locuit  şi  dotărilor  de   faptul  câ  acestea  sînt  fie  trecute  cu   tru  instalaţii  de  industrie,  pentru  lo­
                                                                                             •   CE  VOR  FACE  ARHITECŢII      NOŞTRI    PENTRU      ansamblu.                         vederea  fie  chiar  desconsiderate  sau   cuinţe,  localuri  comerciale  etc.  —  să
                                                                                         CREAREA  UNOR  ANSAMBLURI  DE  LOCUINŢE  CU  O  PER­          In  această  perioadă  s-a  urmărit  ca   câ  aplicarea  lor  este  mult  amînalâ   fie  realizată  satisfăcind  optimal  ne­
                                                                                                                                                                                                                          voile  specifice  fiecăruia,  cu  concesii
                                                                                         SONALITATE PRONUNŢATA, DIFERENŢIATE ÎN FUNCŢIE               unităţile  comerciale  să  fie  amplasate   Apoi  mai  este  un  lucru:  dacă  prin­  absolut  minimale  pretenţiilor  pe care
                                                                                         DE  CONDIŢIILE  SPECIFICE  PE  CARE  LE  PREZINTĂ  FIE       la  străzile  principale  de  acces  în  ma­  cipiile  există,  şi  asta  încă  de  mult,   în  mod  justificat,  le  putem  emite;
                                                                                                                                                                                        situaţiile  sînt  supuse  unor  schimbări
                                                                                         CARE  ORAŞ ?                                                 rile  ansambluri,  contribuind  astfel  la   continue,  unor  transformări  radicale   2.  Să  se  realizeze  un  contact  mnî
                                                                                                                                                      crearea  unor  puncte  luminoase  şi  a-   în  timp  relativ  scurt.  In  cazul  con­  direct  al  oraşului  cu  natura  şi  să  se
                                                                                                                                                      trăgâtoare  în  desfăşurarea  frontului   cret  al  oraşelor  din  regiunea  dum­  asigure  zone  de  recreere,  de  recupe­
                                                                                   ARH.  MARJA  HERLEA:  —  Evi­    zarea  şi  dezvoltarea  oraşului  s-a  în­  străzii.                neavoastră —  ilustrat cu  multă  preg­  rare  fizică  şi  psihică,  uşor  accesibile,
                                                                                  dent  câ  intensa  dezvoltare  industria­  ceput  prin  construirea  unui  cartier   Plantaţiile,  amenajările  de   joacă   nanţă  la  Hunedoara  —  valori  însem­  bine  dotate,  în  care  masa  cetăţenilor
                                                                                  lă  a  determinat  creşterea  volumului   de  locuinţe  nilmai  cu  parter  şi  par­  pentru  copii,  locurile  de  odihnă  con­  nate  de  investiţii  s-au  realizat,  tre­  să-şi  redobîndeascâ  forţele  de  muncă
                                                                                  de  construcţii  şi  în  regiunea  Hune­  ter  cu  etaj;  şi  s-a  continuat  prin  mi-   cepute,  dar  realizate  abia  parţial,  vor   ci ndu-se  cu  oarecare  uşurinţă  peste   şi  buna  dispoziţie.
                                                                                  doara  Această  dinamică  am  s-o  i-   croraioanc,  cuprinzînd  ansambluri   completa  ansamblurile  de  locuinţe,   considerente  de  maximă  importanţă.   In  ceea  ce  priveşte  sistematizarea
                                                                                  lustrez  prin  intermediul  unor  cifre:   mari  de  locuinţe,  în  blocuri  cu  5  sau   vor  crea  un  mediu  ambiant  propice   De  aceea  acum   sîntem  în  situaţia   localităţilor  rurale  cred  câ  trebuie  să
                                                                                  numai  în  etapa  1960-1965  s-au  con­  mai  multe  nivele.  In  localităţile  din   desfăşurării  unei  vieţi  confortabile  să  constatăm  câ  locuinţele,  în  sine   urmărim.  în  primul  rînd,  restrânge­
                                                                                  struit  circa  19.500 de apartamente,  in   Valea  Jiului,  unde  posibilităţile  teri­  Pentru  viilor  râmîne  ca  sarcină   bune,  realizate  cu  preţul  unor  impor­  rea  vetrei  satelor  şi  comunelor.  Se
                                                                                  cea  mal  mare  parte  la  Hunedoara,   toriale  sînt  limitate  de  zona  pilieru­  deloc  uşoară,  ca  proiectanţii  din  re­  tante  cheltuieli,  se  găsesc  amplasate   vor  crea  astfel  condiţiile  necesare  cn
                                                                                  Deva  şi  în  Valea  Jiului  Modul  de  re­  lui  de  siguranţă  şi  de  configuraţia   giunea  noastră  să  găsească  şi  să  apli­  într-o  zonă  de  nocivitate  şi  câ,  pe  de   Interviu  realizat  de
                                                                                  zolvare  a  ansamblurilor  dc  locuinţe   terenului,  s-a  adoptat  sistemul  an­  ce  o  gamă  variată  de  soluţii,  care  să   altă  parte,  prezenţa  acestora  stinghe­  A.  OARGA
                                                                                  oglindeşte.  cred,  evoluţia  gindirii  ur­                         imprime   notă  de  personalitate  şi   reşte  dezvoltarea  pe  mat  departe  a
                Pe  tine  nu  tr.-am  mai  vdzu/  ptiuî  acum.  Cum  Ic  cheamă ?                                   samblurilor  de  locuinţe  dezvoltate  pe
                                                            Foto :  ILEANA  T.    banistice.  La  Hunedoara,  sistemati­  înălţime.                   specific  local  tuturor  ansamblurilor  instalaţiilor  industriale.     (Continuare  în  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10