Page 2 - Drumul_socialismului_1966_12
P. 2

PAOINA  A
                                                                                                                                                                                                    DRUMUL  SOCIALISMULUI                       1707|



                                                                                                                                   RADU  CIOBANII



                                                                                                                     închmme                              REGRET


                                                                                                                 Ială-i  mina,
                                                                                                                 aspră  şi  bună.             In  seara  asta  n-ai  venit,
                                                                                                                 latâ-i  fruntea  şi  ochii   lucirea  stelelor  şi  mireasma  teilor
                                                                                                                 în  care  se-oglindesc       cu  tine  nu  le-am  împărţit.
                                                                                                                 cerul  şi  plopii,
                                                                                                                 lată-i  durerea
                                                                                                                 veşnic  stînd  cumpănă       Paşii  noşlri-n  aceeaşi  cadenţa  uşoară
                                                                                                                 cu  puterea.                 n-nu  răsunat
                                                                                                                 Şi  iatâ i  aici  şi  fapta :   şi  gindurile-mbrâţişale  sub  lună
                                                                                                                 măreaţă  şi  dreaptă         nu  ni  s-au  sărutat.
                                                                                                                 Cinsteşle-1
                                                                                                                 şi-nchină-le  lui,           Ca  o  făclie  curată  de  ceară,
                                                                                                                 fratelui  tău,               solitar  mi-am  picurat  tristeţea
                                                                                                                 omului.                      pretutindeni  prin  seară.


                                                                                                                                     AUGUSTIN  JULA




                                                                                                                              S a rm ize g e tu sa


                                                                                                                            Zid  de  cetate  ridicat  în  ochii memoriei...
                                                                                                                           Se-aprinde  urma  Iui  Deccbal  din  latină
                                                                                                                           şi  intră  în  trupurile  noastre
                                                                                                                           rezemate cu un umăr de  istorie,
                              k j                                                                                          cu  celălalt  de  lună.
                                                                                                                           Mai  fumegă  încă  vetrele  dace  in  noi
              Învăţătorul   pensionar   Vasilc   lucrarea  ii  aduce  medalia  pentru   clnd  pictează  „Izgonirea  turcilor   şi  le  purtăm  orişiunde                                     Ferestre  spre  trecut                    Foto :  V.  ONOIU
            Zdrcnghea  si  prietenul  său,  învă­  „compozilio  mitologică",  din  Giuigiu  la  1534  de  Mihaî  Vi-       —  sanctuare  nestinse  de  ploi  —
            ţătorul  Alexandru  Duvlea.  i$i  a-   Atraelin  spre  realitate  se  face   tcazu"  va  fi  continuată  prin  schi­  cetate înghiţită  în  gene  de păduri,
            du<;  hlnc  aminte  cum.  în  vacantele   lesimlită  în  opera  pictorului  încă   tele  din  camponie  —  „Trupe  tre-   răsună  cornu-n  păsări  călătoare
            de  vară  petrecute  la  Scbcsel,  de   din  perioado  călătoriei  in  Italia,   cînd  Dunărco  la  Corabia",  „Grup   şi  anii  cad  ucişi  între  securi,
            nlilca  ori  lugcau   împreună   cu   prin  portretele  dc  italience  $1  un   dc  soldaţi"  ele..  $i  mai  tîr/iu  prin   cînd  ochii  noştri  scormonesc  izvoare.
            prietenii  lor  acolo  pe  deal"  sau   nud  bărbătesc,  cotat  astăv.i  ca  fi­  compoziţii  ca  „Moartea  lui  Stelan                                                     Meridiane
            la  ..jilipu-mpărătesc"  să-l  vadă  pe   ind  printre  cele  mai  reuşite  din   ccl  Mare"  şi  „Vizita  lui  Neacjoe
            „teica  Savu"  cu  sevoletul  sau  cu   arta  romanească.  La  Paris  pictea­  Basarab  si  n  Doamnei  Despina  la
            caietul  dc  schite  lucrînd.     ză  şi  primele  teme  de  gen  inspi­  şantierul  Mănăstirii  Curtea  de  Ar­
              în  acel  timp.  pictorul  Sava  Hcn-   rate  din  viata  satului  românesc,   geş".  preconizînd  chior  un  panou
            tia  era  profesor  de  desen  si  cali­  în  urma  schitelor  executate  în   „dedicat  tuturor  românilor  corc  ou   A  aparut                                                          PABLO  PICASSO
            grafie  la  Scoola  profesionala  dc   ţară  —  „Inlr-un  sat  transilvan'.  luptat  pentru  regenerarea  şi  In­
            Ictc  din  Bucureşti.  Verile  si  le   După  întoarcerea  in  tară  primeş­  dependenta  patriei".
            petrecea  fn  satul  natal.  Scbeşel,   te  o  catedră  de  caligrafie  $i  de­  Cunoscînd  o  viată  grea.  nvind                                                            ...a  împlinit  luna  trecută  85  de   şi  în  sculptură :   280  de  picturi,
            „vininrl  —  cura  spune  un  contem­  sen.  moi  întii  la  Externatul  secun­  o  familie  numeroosă.  după  întoar­  Studii  de  dialectologie  română                   ani.  prilej  de  a  sărbători  nu  nu­  200  sculpturi,  apoi  200  desene,  120
            poran  dc-al  său  —  ori  peisajele  cu   dar  de  fele,  apoi  la  azilul  Elena   cerea sn dc  pe  front  ari ist iU  va  fi                                             mai  un  om. ci  o culme  a  artei  mo­  piese  în  ceramică.
            blocul  pe  genunchi,  ori  păsările   Doamna  sl.  in  urmă,  la  Şcoala  pro-  preocupat  de  realitatea  crudă  a  a-                                                    derne.  De  altfel,  această  aniver­  O  adevărată  antologie  a  multi­
            cu  puşca  )a  ochi“.  Un  desen  din                             celor  vremi,  conspectată  în  por­                                                                      sare  cunoaşte  o  amploare  rar  în-   plelor  tehnici  utilizate  de  Picasso
            acea  vreme,  rcprezenlînd  un  co­                               trete  —  „Unchiul  din  Grozăveşti".   Lucrarea  lui  Boris  Cazacu.  Sluilii   „Noul  alias  lingi islic  român,   I.   (îlnită.  fn  nenumărate  oraşe  din   în  gravură  va  putea  fi  văzută  la
            pil  oşu/.nt  pe  un  dîrob,  rămine  ra                          „Portrete  de  cerşetori"  —  şi  com­  de  dialectologie   română,   apărută   Oitcnia"  —  ullimul  studiu  al  pârtii   Franţa au  fost  organizate expoziţii   expoziţia  deschisă  la  Châlillon
                                                                                                                 recent în  Edilura  ştiinţifică,  întruneş­
                                                                                                                                                   întlia,  prezintă  principiile  care  slju
            o  Imagine  retrospectivă  a  onilov                              poziţii  de  gen  ca:  „Bilei  la  Bre-   te  cîteva  comunicări  susţinute  la  ul­  la  baza  noului  atlas  lingvistic  român   retrospective.  Zeci  de  piese   au   Sons-Bogneaux
            petrecuţi  pc  meleoqurile  bebosu-        Tradiţii               bu'\  „Gara  de  mărfuri"  ete.,  că­  timele  congrese   internaţionale  de   şi  cileva  dule  noi  furnizate  de  mate­  fost  aduse  din  străinătate  pentru   Personalitate  complexă,  Picasso
            lul.                                               r              rora  le  va  coiitrapune,  prin  senti­  lingvistica  şi  unele  contribuţii  la  stu­  rialul  care  urmează  să  apară  in  pri­  a  fi  expuse  cu  acest  prilej.  La   râmîne  în  pictură   ceea  cc   in
              Născut  în  anul  1343,  la  1  fe­                             mentele  sale  fală  de  natură  pei­  dierea  graiurilor  şi  dialectelor  româ­  mul  volum.            Marele  Palat  din  Châlillon  vor  fi   sculptură  este  Brâncuşj,  un  pisc al
            bruarie,  în  Sebescl  raionul  Sebeş,   şi  personalităţi        sajele  din  Bulgaria  din  jurul  Bu­  neşti,  bazate  pe  un  bogat  materia!   Probleme  deosebii  de  actuale   în   reprezentate  toate  perioadele  de   artei  moderne,  o  mîndne  a  spiri­
            Sava  1-lenlia  manilestă  încă  de  pe                           cureştilor,  Cimpulungului  si  Se­  cules  prin  cercetări  întreprinse   pc   studierea  graiurilor  şi  dialectelor  ro­  creaţie,  nu  numai  în  pictură,  dar  tului  uman.
            băncile  şcolii  o  deosebilă  atracţie                           beşului.                           teren                             mâneşti  constituie  preocuparea  celei
            Iotă  de  desen,  lucru  care  îi  va  de­  hunetiorene             Din  complexitatea  sa   artistică   Prima  parte  a  lucrării  «aduce  în   de  a  doua  părţi  a  lucrării
            termina  si  despărţirea   de  acolo                              nu  a  lipsit  pictura  murală,  care  îi   discuţie  citeva   probleme  teoretice   Pe  baza  datelor  oferite  de  o  an­  RAINER  MARIA  RILKE
            locuri.  In  1862,  un  unchi  de-al                              vn  încununa  ultimii  ani  de  viată.   fundamentale  ale  dialectologiei,   fn   chetă  efectuată  în  cîteva  localităţi  de
            sau.  Zaharia  Dănciulescu,  folograf                             Astfel  decoiea/3  plafonul  Tcotru-   studiul  „Limbă  şi  dialect",  bazat  pe   la  graniţa  dintre  subdialectele  mun­
            In  Bucureşti,  avea  să-l  ia  pe  lingă                         lui  National  din  Bucureşti,  distrus   ultimele  rezultate   ale  cercetărilor   tean  şi  moldovean,  B.  Cazaeu  demon­
            el  pentru  a  se  ocupo  de  cultiva­  fcsională  dc  lele.  Este  perioada   in  timpul  războiului.  $i  al  unei   lingviştilor  români  şi  străini,  aulorul   strează  modificarea  limitelor  anumi­  !  40  de  ani  de  la  moartea  poetului
            rea  talentului  său  artistic  Cu  un   din  care  datează  lucrarea  „Pemeio   case  din  slr.  Slinlii  Aposlob  nr.  2   examinează  diverseie  criterii  pentru   tor  particularităţi  dialectale  de  la  o
            an  mai  lirziu,  viitorul  artist  sufe­  cu  scrisoarea"  temă  de  portret  în   din  Bucureşti,   precum  $i  cileva   delimitarea  limbii  de  dialect  şi  a-   generaţie  la  alta  („Despre  dinamica
            rea  de  pe  urmo  revărsării  Dîmbo­  care  se  conturează  o  pătrundere   picturi  la  biserica  din  Vini  şi  bi­  junge  la  importante  concluzii  meto­  limitelor  dialectale").  O  anchetă  re­
            viţei,  imbolnăvindu-se  de  febră  ti­  psihologică  adîncă.     serica  veche  din  Sebeş          dologice.                         centă  efectuată  în  comuna   Meria,
            foidă  şi  râminînd  surd  Dar  echi­  Amator  do  pescuit  si  vînătoare.   Lucrările  pictorului,   astăzi  in­  Raportul  dintre   limba  întregului   din  regiunea  Hunedoara,  i-o  prile­
            librul  său  sufletesc  voinţa  şi  per­  preocupat  de  materialitatea  obiec­  trate  In  patrimoniul  Galeriei  Na­  popor  şi  dialectele  si  graiunlr  teri­  juit  autorului  interesante  observaţii
            severenta  au  biruit  mai  tîr/iu  in­  telor,  picleo/ă  in  perioada  anilor   ţionale şi  al  muzeelor  din  Cluj.  Si­  toriale  p  discutai  în  studiul  „Noţiu­  asupra  dezagregării  unităţii  unui  grai
            firmitatea  pâstrinriu-i  fondul  sănă­  1370-1300  naturi  statice  cu  vinat.   biu  şi  Timişoara,  aşeoză  artistul   nea  dc  tnlcrdiolccl”.  Pc  baza   unor   sub  influenţa  inegală  a  limbii  lite­
            tos  si  dragostea  de  viată.    tn  primul  an  a  lost  executată  si   în  iînclnl  marilor  pictori  români   anchete  efectuate  în  două  localităţi   raro.  Se  observă  in  această  comună   Auzi.  iubito,  mîinilc-mi  înalt  —
              Se  înscrie  la  Şcoala  de  Belle-   una  dintre  cele  mai  valoroose  lu­  de  la  începutul  acestui  veac.  din  Moldova  şi  Banat,  se  constaiâ  a-   o  diferenţiere  a  graiului  pe  sexe  şi   auzi :  zvoneşte...
            Arte  unde  arc  ca  profesori  p»   crări  de  acest  gen  —  o  nalurâjda-   Recent,   Muzeul   raional   din   parii.ia  unei  faze  intermediare  a  pro­  pe  generaţii,   explicabilă  în  primul   Gesturile  singuraticilor,  toate.
            Aman  sl  Taltarescu   pentru  ca   tiră  cu  peşti.              Sebeş  o  organizai  o  expoziţie  cu   cesului  istoric  al  integrării  dialecte­  rînd  prin  .schimbarea   modului   dc   Italia  lucrurilor  le  pîndeşte.
            mai  apoi,  să-şi  conţinute  studiile   In  1077,  generalul  dr.-  Dauilla   lucrări  inedile  ale  pictorului  Sava   lor  in  limba  naţională:  dialectul  a^  'viaţa  nl  cbTeH'ivifâ'UfluPfoccsul   dc   Auzi  iubito,  plcoapclcmi  închid,
            ta  Paris,  la  Şcoala  de  arte  fru­  propune  plecarea  Iul  pe  fronţ  îm­  llenlia  în  majoritate  prolrete  re-   dobîndit,  sub  influenta  limbii  litoia--  *'dilcroiiţiore--iti  -graiul  unei  comune,   ‘şi  asta  chiar  te aiungccă  un  zvon,
            moase,  vlzilîrid  în  aceeaşi  perioa­  preuna   cn   Nicolae  Grigorcscu.   prczenlind  membri  de  familie  şi   re,  o  coloratură  literară  Meria  —  rcg  Hunedoara").          auzi,  iubito,  le  ridic  din  nou...
            da  sl  Italia.  în  anul  1873,  prin  lu­  S/.athmori  şl  C.  D.  Mirca  într  o   cunoscuţi,  lucrări  rămase  în  re­  O  altă  problemă   fundamentală  a   Pe  baza  unul  text  pus  la  dispoziţie
            crarea  „Psiche  părăsită  de  Amor",   echipă  ataşată  cartierului  general.  giune.               dialectologiei,  c  urmărită  în  comu­  de  Institutul  de  folclor  al  Academiei,   De  ce  nu-mi  eşti  alăturea  ecou ?
            cunoaşte  un  prim  succes  Un  an   Pictura  Istorică,  care  îşi  făcuse                           nicarea  „Despre   reacţia  subiectului   e  urmărită  problema  influentei  lim­  In  linişlca-mâtasc  se  imprima
            mal  tîrziu,  expusa  la  Bucureşti,  loc  în  creaţia  sa  încă  din  1370,  BANCIU  PAUL  EUGEN    vorbitor  fată  dc  fenomenul  lingvis­  bii  naţionale  asupra   unui   dialect   şi  urma  mişcării  mele  mai  firave;
                                                                                                                 tic".                             („Despre  acţiunea  limbii  naţionale  a-       tic  neşters  se  înscrie ccl  mai  mărunt  frcamiii
                                                                                                                                                   supra  unui  grai  aromânesc")   Alte           în  a  depărtărilor  perdcluic  brocatc.
                                                                                                                                                   studii  ale  pâriiî  a  doua  prezintă  li­     Pe  unda  răsufletului  meu  sc  înaltă
                                                                                                                                                   nele  aspecte  ale  repartizări»  dialec­       şi  se  pogoară  stelele.
                                                                                                                                                   tale  a  lexicului  dacoromân  pe  baza
                                                                                                                                                   anumitor  termeni  clin  Atlasul  ling­         Numai  pe  line.  Ia  care-adînc  gîndese,
                                                                                                                                                   vistic  român.                                  nu  ic  zăresc.
                                                                                                                                                     Lucrarea  profesorului  Boris  Caza-                     In  româneşte  dc  DAN  CONSTANTINESCU
                                                                                                                                                   cu  este  o  contribuie  valoroasă  în  do­
                                                                                                                                                   meniul  dialectologiei  prin  faptul  că
                                                                                                                                                   dezbate  unele   probleme   teoretice
                                                                                                                                                   fundamentale  ale  acestei  discipline,
                                                                                                                                                   înfălişînd  totodată   rezultatele   re­
                                                                                                                                                   cente  ale  unor  cercetări  a  dialectelor
                                                                                                                                                   şi  graiurilor  româneşti.                 POŞTA  LITERARĂ
                                                                                                                                                     Lucrarea  constituie  un  sprijin  se­
                                                                                                                                                   rios  în  completarea  cunoştinţelor  de
                                                                                                                                                   specialitate  ale  profesorilor  de  limba
                                                                                                                                                   română  sj  vine  în  întâmpinarea  unor   # MANIŢ1U   ÎUB  —  ALDA  IU LI A.  după  alia  ncuansmif ind.  In   land.
                                                                                                                                                   eventuale  preocupări  în  acest   do­  Versurile  trimise  nu  reuşesc  su  co-  nimic.  O  poezie  a  ncccsur  să  uihă
                                                                                                                                                   meniu.                                 mimice,  măcar  la  modul  vorbirii  cu-  un  bnqat  continui  dc  idei.  caic  sa  Ue
                                                                                                                                                                                          rente,  nici  un  lucru  deosebii.  A lir-  vehiculai  cu  ajutorul  imaginii  artist;-
                                                                                                                                                             NlCOLETA  CIOBANU            mafiile  reci,  comune,  sc  înşiră  una  ce,  iar  încărcătura  emoţională  a  cu-
                                                                                                                          Foto :  N.  MOLDOVEANU                                         _     _    _    _     _    _     vi ol ul ui   să  lic  limpede  şi  precisă.
             TANORAMA  PASTORALA
                                                                                                                                                                                                                           DOLDOR  N.  AUREL  -   ORÂŞT1E.
          ®     a     6      ®     o                                                                                                                                                                                      Observaţiile  schitalc  mni  sus   sint
                                                                                                                                                                                                                         valabile,  din  păcate,  si  pentru  dum­
                                              Satul  e  aşezat  între  două  dea-   un  spectacol.  Zilele  se  tîrau  încet,   —  Noi  !                                                                                 neavoastră.  „ C iclu r  trimis,  zecile  dc
                                                                                                                  Am  ridicat  mîna  şi  ei  s-au  li­
                                            luYl.  Gara  mai  apropiată  se  află   păreau  atît  de  lungi,  de  parcă  nu   niştit.                                                                                     versuri,  sint  pur  şi  simplu  consta­
                                                                                                                                                                                                                          tări  minore,  „sunind  din  coadă"  pe
                PROFIL                      la  o  distanţă  de  vreo  G-7  km.  Parc   aveau sfirşit.  In  pauză, copiii  spăr­  —  N-am  nevoie  de  aşa  multe.                                                        alocuri.  Căci  oare  ce  poate  'însem­
                                                                              geau  nuci,  şi  mă  apuca  o  poftă  te­
                                            n  nu  fi  mult.  Dar  această  distan­
                                            ţă  nu  se  poale  parcurge  dccit  cu   ribilă  de  a  sparge  şi  eu.  Dar  de   Aveţi  careva  un  cîntar ?                                                                n a :  Vara  iară  a  ireciil  /Cu  loamna
                                            piciorul,  sau  călare.  Dacă  aî  tre­  unde?  N-nveam  curajul  să  mă  a-   Ilotânsem   să  le  cumpăr   pe                                                                nc-am  lnlilnit  /S-or  dus  florile  din
                                            cut  o  dală  pădurea, din sal pînă la   propii  de  un  alun  ori  de  un  nuc.   toate.                                                                                     tară   /No-nlilncsc   la  primăvară.,
                                            gară,  a  doua  oară  nu  le  mai  în­  Ce  am  ris  mai  lîrziu.  cînd   am   —Pentru  ce ?  —  am  auzit  gla­                                                              '-•a  su  nu  mai  vorbim  de  inconsisten.
          iOSIF                             deamnă  inima  să  o  faci.   Vara.   aflat  că  alunii  şi  nucii  din  grădi­  sul  unei  fele.                                                                             ta  logică  a  versurilor.  Poetul   nu
                                                                              na  şcolii,  erau  şi  ai  meî.  Intr-o
                                                                                                                                                                                                                          poale  aşterne  orice  şi  oricum  pc  hii-
                                                                                                                  —  Să  le  cînlănm.
                                            hai,  mai  merge.  In  rest,  noroiul  ie
                                            prinde  de  tălpi  şi  coastele  dealu­  zi,  am  întrebat  copiii :  Toţi  au  început  să  ridu,  iar  eu                                                                   tic,  lărâ  să  se  qindească  la  inllucntu
                                                                                                                                                                                                                          pe  care  cuvînhil  său  o  arc.
                                                                                —  Care  mi-aduceţi  alune  de  doi
                                            lui  parcă  te  împing   înapoi.  Şi   lei  şî  nuci  de  trei ?    simţeam  că-mi  ies  din  fire.  Pro­                                                                    poale  s-o  aibă,  asupra  cititorului. sau
                                                                                                                 babil  roşisem
         LUPULESCU                          mulţi  copii,  pină  termină   patru   Ce  hărmălaie  !               —  De  ce  rîdeţî ?                                                                                    şi  dumneavoastră  şi  alţii,  asupra  a-
                                            clase,  nu  văd  trenul.  Ei.  şi  dncâ
                                                                                                                                                                                                                           V-am  ruqa  sd  rellccia{i  îndelung,
                                                                                —  Eu.  eu.  eu,  şi  eu...
                                            nu-1  văd,  ce,  nu  pot  trăi ?  Tră­
                                                                                                                  S-a  făcut  linişle.  Aud  iar  vocea
                                            iesc.  Sint  vioi,  sănătoşi  şi  plini  de   Treizeci  dc  copii  strigau  cît  îi  acelei  fele :                                                                          ccstor  considerente.   Aceleaşi  con­
                                            veselie.                          ţinea  gura  Am  numit  doi  Noap­  —  Numai  cooperativa  are  cîn-                                                                       statări  şi  pentru  tovarăşul  MARCU
                                                                              tea  am  visat  alune  şi  nuci.  Dimi­                                                                                                    ION  —  DIN  COMUNA  DUCES  RA­
                                             Satul,  se  zice  că  a  fost  aşezat   neaţa  am  plecat  spre  şcoală   şi  lar !
                                            aici  de  haiduci.  Adică  nu  satul,  ci                             —  Atunci,  de  unde  ştiu  eu  cît                                                                    IONUL  BRAD.
                                            haiducii  s-au  aşezat,  că  nimeni  nu                              să  vă  plătesc ?
                                            avea  curajul  să  ajungă  la  ei.  Cu                                —  Pentru  ce ?                                                                                          ION  IZDRAlLA  -   ORÂŞTIE.  Ne
                losil  Lupulescu  se  remar­  timpul,  colibele  s-au  transformat                                —  Pentru  nuci  şi  alune                                                                             bucură  „pintenul  liric"  pe  care  l-alt
               că  prin  individualitatea   sa   în  case,  haiducii  în  pomîcultori  şi                         —  La  noi  nu  vinde  nimeni,  sînt                                                                   simjit  in  urmo  aprecierilor  noastre.
               complexă.  Aceasta  datorită,                                     k k m                           pline  grădinile...                                                                                     La  vcrsuiile  trimise  (prea  pu(ine  io-
               in  primul  rind,  Japlului   că   crescători  de  vite.  Treptat,  a  apă­                                                                                                                               tuşi)  nu  mai  avem  mmic  dc  adnuqut
                                            rut  aici  un  sat,  cu  oameni  care  nu
               poarlă  cu  sine  şi  in  sine  o   ştiau  de  legi.  Un  sat  cu  oameni                          S-au  aliniat  în  rînd  cîle  doi  :                                                                  lată  dc  constaturile  anterioare.  Re­
               bogată  exponentă  de  viată,   sănătoşi  şi  femei  frumoase.  Aceşti                             —  Bună  ziua,  bună  ziua !  !                                                                        ţinem.  la  lei.  o  oarecare  uşurinţă  a
                                                                                                                  M-am  apropiat  do  coşuri.  Par­
               acumulată  In  mediile  diverse   oameni  ştiau  să  facă  de  toate,  dar                                                                                                                                exprimării,  dar  aceasta  nu  cslc  su­
               In  care  a  ttăil  —  ofolâric,   si  să  petreacă.  Casele  sînt  puţine   şi  nuci            că  simţeam  în  gură  gustul  sîm-                                                                      ficient.  O  lectura  bogată  ş:  diversă
               liceu  seini.  Invăfămtnt  ele.   la  număr,  împrăştiate  pe  lîngă  un                         burilor,  în  nări  aroma,  şi-n  urechi                                                                 v-ar  uşura  rellcctia  poclicu.  Nu  a-
               —  datorită  oamenilor  şi  lo­  pîrîiaş  vesel,  care  îşi  trece  sălci­                       murmurul  lor  cînd   se  ciocnesc                                                                       veti  dreptate  ci ud  al ir maţi  eu   nu
               calilor  Inlilnilc  şi,  In   ştir-   ile  cînd  în  dreapta,  cînd  în  stingă.   simţeam  o  dorinţă  grozavă  de  a   una  cu  alta.                                                                   publicăm  poe/.ii  de  draqostc.  Dacă
               şlt.  structurii  sale  psihice.  Şi-n  sat,  linişte,  linişte  care  dacă   avea  buzunarele  pline  cu  alune  şi   Mîinile  s-au  adîncit  lacome  în                                                 a(i  urmării  paginile  noastre,  nu  mai
                Avind  ochii  lăuntrici  larq   vii  de  Ia  oraş,  te  apasă  parcă  pe   nuci.  Am  intrat  în  clasă.  De  la   coş  şi  simţeam  o  mare plăcere  să                                                 e  nevoie  de  argumente.  Aşa  că  ne
               deschişi,  viata  a  dat  năvală   umeri,  pe  piept, de crezi  că  te înă­  uşă,  am  văzut  pe  catedră  două   le  văd  cum  alunecă  printre  de­                                                     pulcfi  trimite  cileva.  selecţionate.
               in  sufletul   scriitorului   şi   buşi.  Dar  dacă  ni  răbdare,  le  obiş­  coşuri  de  nuiele.  Jn  urechi   m-a   gete.  Mi-am  umplut   buzunarul.
               Ircamută   in  tcrnpcramcn/ul   nuieşti  şi  toate  le  vezi  aşa  cum   izbit  salului  :       Mi-am  umplut  din  nou  pumnii,                                                                           MARIANA  DĂRBULESCU.  ELEVA
               său  pasional.               sînt,  şi-ţi  rămine  o  singură  dorin­  —  Bună  dimineaţa 1      cînd  în  spatele  meu  am  auzit  uşa                                                                   —  CALAN.  Ţinind  cont  de  virsiu
                Prozator  dc  talent,  ştiind   ţă,  sau  nu  una,  două,  trei  :  să  al   Întotdeauna  drumul  pînă  la  ca­  că  se  deschide.  M-am  întors  spe­                                                   dumneavoastră   şi  experienţa   dc
               sd  surprindă  din  unghiuri  a-   un  telefon,  un  oficiu  P.TT.R  şi  o   tedră  mi  se  părea  lung,  dar  de   riat,  ca  un  hoţ  prins  asupra  fap­                                               via(ă,  versurile  trimise   sint  îmbu­
               dinc  umane  viata  dm  jurul   haltă.  Atunci  liniştea  nu  ar  mal   dala  aceasta  am  început  să  tran­  tului.  Printre  degete,  alunele  că­                                                     curătoare.  Totuşi.  mai  aveţi   încă
               sdu,  observator,  cînd  lucid,   părea  atît  de  sălbatică   spir.                             deau,  apoi  se  rostogoleau  printre                                                                    Dină  ia  publicare.  Aceasta  depinde
               cînd  visător,  losii  Lupulescu   Cinci  am  venit  în  toamnă,  nu   —  Ce-i  cu  coşurile  acestea ?  bănci  şi  catedră,  voind  parcă  să                                                            de  talent  (şi  c  greu  dintr-o  singură
               radiază  prin  scrisul  său   o   eram  încîntnt  de   toate  acestea.   —  Alune !  —  ou  strigat  vesel   se  ascundă  de  ochii  fetei  care  se                                                      poezie  sd  nc  lacem  o  părere),   dc
               mare  drar/osie  şi  intelcqo.rc   Cunoşteam  alte  obiceiuri,  alţi  oa­  mai  mulţi  copii.  Iar  alţii  :  apropia  de  mine  zîmbind.                                                                 muncă  şi de  seriozitatea  dăruirii scri­
               pentru  semenii  săi.        meni  şi  nu-mi  era  uşor  N-aveam   —  Şi  nuci  !                  —  Acesta e  cleştele  pentru spart                                                                    sului.  In  alară  de  lecturile  luciile  la
                Poet  deopotrivă  dc  intere-   cu  cine  schimba  o  vorbă,  doar  la   Am  început  orele.  Le-nm   dat   alune...                                                                                     şcoală,  trebuie  su  citifi  multă  poezie
               sânt.  cult ivind  metalora  cu   şcoală.  în  timpul  orelor,  cu  copiii.  prima  pauză  In  urechi  îmi  sunau   11  luasem  în  nună  şi-i  priveam                                                   contemporană  şi  sd  deschideţi  ochii
               inteligentă,  ci  rămine  şi  in   Citeam.  îar  spre  seară,  priveam   vocile  lor  vesele :  „Alune si  nucii".   gura  plată,  ca  ciocul  unei  raţe.                                                mari  la  lumea  înconjurătoare:  oa­
               vers  un  sul Ic f  cald,  dă ntin-   pe  geam  cum  trec  carele  cu  stru­  Am  rămas  în  clasă  singur  Pri­  Tăceam.
               du-se  oamenilor  lâră   dră­  guri.  Voiam  să  cumpăr,  dar   ci-   veam  alunele  rumene,  albe,  ori   Nelica  s-a  aplecat  şi  aduna  alu­                                                          meni.  peisaje,  lucruri  şl  în  general
               muire.                       nc-ţi  vinde?  Vrei  să  mânînci.  nu   înlunecale  Parcă  îmi  zimbeau.  De   nele  scăpate  de  mine...  S-a  ridicat                                                      la  toi  ce  acum  vă  prilejuieşte   o
                II  prezentăm  an  in  iposta­  le  opreşte  nimeni  !  Pe  drum  spre   afară  se  auzeau  loviturile  de  pie­  zîmbind  r                                                                             undă  de  visote.
               ză  dc  prozator,  mintiilor  al   şcoală,  ori  la  întoarcere,  auzeam   tre.  Simţeam  o  dorinţă  nestăpî-   —  Şi  tovarăşul  învăţător  care                                                          Aşteptăm  sâ  nc  mai  trimiteţi,  dacă
               povestirii  senile,  prcqnnnlc.   sub  tălpi  alunele  pocnind  fn  pau­  nilă  de  a-mi  adînci  mîinile  în  coş.   a  fost,  spărgea  alune  cu  el  !
               $i-l  aşteptăm  cu  rarlea  Hu­  ză.  copiii  spărgeau  alune  şi  nuci.   Pauza  a  trecut.  Explicam  lecţiile.   Am  rămas  iar  singur  Priveam                                                       se  poale,  mai  multe  poezii.
               nedoarei   la  cate   lucrează   Priveam  la  ei  şi  gîiulul  că  nu  voi   Mă  tie/cam  gîndind  la  alune  şi   cleştele  şi-mi  spuneam :  n-am  să
               in  prezent.                 rezisln  mă  pocnea  peşte  frunte  ca   nuci.   Cînd  s-a  terminat  ultima   mai  termin  niciodaiâ  de  spart  a-                                                                    Iv.  MARTI NOV ICI
                                            pietrele  din  mînn  lor.  îmi  era  dor   oră  i-am  întrebat :    lune  şi  nuri  în  satul  ăsta        Fort  popular.  Tiuărâ  cu  broboadă  din  Poiana,  raionul  Sebeş.
                           M  IULIU         de  o  cafea  neagră,  de  prieteni,  de  —  Cine-a  adus  alunele ?...  Şî  nu-mi  părea  râu.                                                       Foto :  V.  ONOIU
   1   2   3   4   5   6   7