Page 3 - Drumul_socialismului_1967_01
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3734 PAGINA A 3-A
Sintenr martori oculari şi in
acelaşi timp ne considerăm
participanţi activi la crearea
marii epopei a socialismului,
An de an oamenii muncii
materializează noi mlădiţe
ale aceslui arbore gigant gîn-
rlit cu profunzime şi clarvi
ziune de către conducătorul
încercai al poporului —
Partidul Comunist Român.
Cincinalul, în care am pă
şit cu atîia siguranţă şi ho-
fărîre metamorfozează oa
meni şi locuri. Primul an, prin
rezultatele obţinute, a fost vi
guros, maiestuos Ceea ce ieri
se găsea înscris în planuri şi
schiţe, astăzi prinde contu
ruri precise, demonstrînd
prin prezenţa noilor obiecti
ve realismul politicii de in
dustrializare planificată a pa
triei socialiste promovată cu
consecvenţă de către partid
Cincinalul se află în acţiu
ne. li simţim prezenţa activă
la Hunedoara şi în Valea Jiu
lui, la Deva şi Sebeş, la Al
ba Iulia şî Orâştie. Obiecti
vele industriale şi social-cul-
turale rîdicaie în primul an
— mina Paroşeni, furnalul
nr. 8. Fabrica de dolomitâ de
la Zlaşti, modelări® de la
Câlan, cuptorul tunel şî ro
tativa la Fabrica de produse
siiico-aluminoase din Alba
Iulia, casa de cultură şi lo
calul r.TT.R din retroşani
— vorbesc prin însăşi prezen
ţa lor despre faplu! că ceea
ce s-o înscris în Directivele J
Congresului al IX-lea al
Joc de volume pe verticală.
partidului este pe deplin rea Fericită îmbinare de confort, lu
lizabil mină şi ambianţă propice trăi
Constructorii Hunedoarei rii unei vieţi lipsită de griji.
vor adăuga în aceşti ani la Materializai ca acestei vieţi
zestrea siderurgiei româneşti noi o găsim în fiecare dim o
raşele regiunii noastre Valea
o nouă salbă strălucitoare: Jiului, cu principalele ci locali
laminorul bluming de 1300 tăţi, se înalţă tot mai vertiginos
mm; linca albia milenarului pe verticală; la Hunedoara, a
proape de leagănul metalului,
Mureş, în apropierea re cresc mereu blocuri noi; Cugtrul
şedinţei regiunii noastre, renaşte sub propriile noastre
se vor dezlănţui în anii ac pliviri; Deva. sub semeţia pro
tualului cincinal inii de caî tectoare a cetăţii, îşi înalţă e
puiere re vor străbate arte dificiile în ritmurile şantierului
rele energetice ale patriei; socialist. Nu există oraş care să
din străfundurile Văii Jiului
nu se inîndrească cu o aseme
şi ale Ţârii Moţilor vor fi nea zestre edilitară.
scoase la lumină bogăţii ne
Primul an al cincinalului a
preţuite; locuitorii din îm trecut în istoric lâsînd în urma
prejurimile Văii Frumoasei sa peste 4300 apartamente noi
vor schimba vechile îndelet
construite. Treptele viitorului,
niciri eu meserii noi, pentru urcate cu sirguinţă şi demnitate,
a conduce agregate şi maşini Prin grija partidului şi statului nostru Hunedoara a devenit azi cel
vor rotunji mereu această cifră mai important centru siderurgic al ţârii. Jn ultima perioadă aici au fost
moderne î?i Combinatul de spre lauda şi satisfacţia tuturor date în folosinţă importante capacităţi de producţie; cuptoare Martin cu
industrializare a lemnului de oamenilor muncii, l'înă în anul 400 tone pe şarjă, noi linii de laminoare, un furnal de 700 m.c.( o nouă
la Sebeş. 1970 apartamentelor de astăzi li fabrică de aglomerare a minereurilor şi alte agregate moderne de mare
Tinerele mlădiţe ale cinci se vor adăuga alte circa 18 000 productivitate.
Dezvoltării şi creşterii producţiei de metal a combinatului siderur
nalului aflat în plină desfă Şi dacă moi adăugăm întinsele gic i se acordă în continuare a mare atenţie în direclivele celui de al
şurare se adaugă deja vigu spaţii verzi, care vor decora cu IX-lea Congres al 1VC K Un obiectiv de seamă prevăzut a se construi
roase, pline de prospeţime şi sici în anii cincinalului a Iost furnalul nr. 8 de 1000 mc. (in fotoorafie),
fantezie noile ansambluri de lo
consistenţă la marele arbore cuinţe, ne vom da seama că ge a cărui punere în funcţiune-a avut loc cu mai bine de 3 luni în urmă.
al patriei socialiste, vestind nerozitatea viitorului se va răs- Conceput şi proiectat de specialişti români, noul furnal întruneşte
roade deosebit de bogate, t.oale cerinţele tehnicii moderne. Despre nivelul lui de tehnicitate şi
frîngc şi mai direct în vieţile aportul ce-i aduce la creşterea producţiei de metal o singură compara
spre bucuria şl satisfacţia noastre, râspunztnd prin ele ţie este edificatoare: în mai puţin de 20 de zile, furnalul nr. 8 realizează
deplină a întregului nostru întreaga producţie de fontă a Hunedoarei din anul 1938.
mente de bun gusl nevoilor es
popor. tetice ale populaţiei.
Fabrica de dolomitâ me
talurgică este un alt obiec
tiv industrial cotc între
Ancorate puternic, braţele geşte peisajul Hunedoa
vinjoase şi spectaculoase ale rei socialiste in anii cinci
stîlpilor de înaltă tensiune se nalului. Punerea în func
transformă cu generozitate ţiune a avut loc în cursul
în „cărăuşi" neobosiţi ai e anului trecut.
nergiei necesare marilor a
Noua fabrică are meni
gregate ale economiei noastre rea să asigure aprovizio
naţionale. Fie că pornesc de narea cu dolomitâ meta
la Luduş, fie că vin de la lurgică a agregatelor din
Paroşeni sau Argeş, aseme
nea catarge îşi solidarizează Combinatul siderurgic al
destinele, prin convergenţă, Hunedoarei în condiţiile
în marea de lumină a ţârii. creşterii continue a pro
De trăirea lor îşi leagă viaţa ducţiei de metal. Ea a fost
marele combinat hunedorean,
adincurile modernizate ale concepulâ şi proiectată în
minelor, casele noastre. Sus întregime de câl.re specia
ţinătoare ale bolţilor noastre liştii români.
de lumină şi progres, aseme Lucrările de construcţie
nea catarge se vor înmulţi
de la an la an, făcînd să au fost executate de către
strălucească cu şi mai multă colectivul Întreprinderii
intensitate steaua harnicului de construcţii siderurgice
popor român descătuşat.
O notă in plus de veridici din Hunedoara; fabrica
tate a acestei realităţi ne-o a fost predată spre lolosin-
oferă construcţia pmernicei 13 slderurqiştilor înaintea
centrale termoelectrice de la
Deva şi imensul braţ metalic termenului plani ficat.
din familia celor care nu pes
te mult timp vor constitui li
nia aeriană de 15 kW Peştiş-
Paroşen!.
In anii noştri multe locali
tăţi, altădată necunoscute, au
fost scoase din anonimat. Oa
menii au durat aici, din oţel
beton şi sticlă obiective in
dustriale demne de epoca so
cialismului. După Taroşeni şi
Coroieşti, în Valea Jiului este
amintit tot mai des numele
Livezeniului. In anii cincina
lului aici se va construi o
exploatare minieră modernă,
dotată cu maşini şi utilaje
de mare productivitate Deo
camdată macheta ce repre
zintă suprafaţa minei in mi
niatură este construită din
bucăţele de masă plastică
In curînd între cartierul
„Aeroport" şi apa bâtrînului
Jiu se va construi un triaj
de vagonele, un depozit de
materiale, va fi înălţată o
modernă clădire a grupului
social. Două puţuri de mare
capacitate vor Jega străluci
rea zilei, cu strălucirea căr
bunelui Toate aceste obiec
tive se află încă în filele pro
iectului. Ele vor prinde con
tur şi vor creşte zidite de
miinl harnice de constructori
Atunci macheta va fi o măr ÎM I WMm
turie a îndrăznelii cu cate oa
menii au pătruns în viitor cu
curajul pe care ţi-1 dâ certi
tudinea înfăptuirii celor mai
îndrăzneţe visuri;
