Page 3 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 3

3
                DRUMUL  SOCIALISMULUI               Nr.   3810


































                                                                                                                                          n  ultimii  ani  producţia   pului  de  lucru,  precum  şi  îm­  întreţinerea  lucrărilor  minie­  ţii lor  şi  a  proceselor  auxilia­
              UNDE  VA DUCE  CONCEN-                                                                                                  I  de  cărbune  în  unităţile   bunătăţirea  raportului  dintre   lucrări  subterane.  33,6  posturi,   Atît  în  literatura  de  specia­
                                                                                                                                                                                                                               re  de  lucru.
                                                                                                                                                                                                 re  şi  a  maşinilor  117,23,  la  alte
                                                                                                                                                                  muncitorii  de  bază  şl  munci­
                                                                                                                                         noastre  a  crescut  simţi­
                                                                                                                                    tor,  peste  două  treimi  din  spo­  torii  auxiliari.      iar  la  suprafaţă   157.8  pos­  litate,  cit  şi  în  practica  noas­
                                                                                                                                                                                                                               tră  găsim
                                                                                                                                                                                                                                          diverse  soluţii  de
                                                                                                                                                                    Proporţia  existentă  a  munci­
                                                                                                                                    rul  dc  producţie  obţinîndu-se   torilor  care  nu   lucrează  la   turi.  Deci  un  număr  de  peste   mecanizare  şi  automatizare  a
                                                                                                                                                                                                 500  posturi  s-au  utilizat  pen­
                                                                                                                                    pe  seama  creşterii  productivi­
              T I U K E A   ]                            PRODUCŢIEI                                                                 tăţii  muncii.  Astfel,  în  anul   cărbune,  faţă  de  totalul  mun­  tru  deservirea   producţiei  şi   proceselor  auxiliare,  de  organi­
                                                                                                                                                                                                                               zare  raţională  a  forţei  de  mun­
                                                                                                                                                                  citorilor  pe  exploatare,  condu­
                                                                                                                                                                                                 întreţinerea  minei  Şi  mai  clar
                                                                                                                                    1966.  producţia  a  fost  cu  42  la
                                                                                                                                    sută  mai  mare  decit  în  anul   ce  Ia  diminuarea  efortului  şl a   ne  apare  numărul  ridicat  de   că  la  aceste  lucrări.  însuşirea
                                                                                                                                    1960,  iar  productivitatea  mun­  măsurilor  luate  pentru  creş­  posturi  auxiliare  dacă  anali­  şi  aplicarea  in  practică  a  aces­
                                                                                                                                    cii  a  crescut  cu  28  Ia  sută.  Vo­  terea  productivităţii  muncii în   zăm  modul  în  care  este  utili­  tor  soluţii  se   face  însă  cu
                                                                                                                                     lumul  de   muncă   consumat   cărbune.  Ea  reprezintă  doar  32                         multă   încetineală,  iar  după
               Analizele  efectuate  pînâ  a­  vantajele  sint  certe.  In  pri­  al  minerilor  spro  locurile  de   Corelind  aceste  măsuri  cu   pentru  extragerea  a  1.000  to­  la  sută  din   productivitatea   zată,  pe  compartimente,  for­  introducere  se  neglijează  ur­
                                                                                                                                                                                                                               mărirea  eficienţei  lor.  S-au  in­
             cum  în  întreprinderea  noas­  mul  rînd,  se  elimină  o  opera­  muncă  timpul  efectiv  de  lu­  aplicarea  unui  sistem  de  sala­  ne  cărbune  a   scăzut  de  la   muncii  realizată  în   cărbune,  ţa  de  muncă.   La  transportul
             tră  pe  linia  rentabilizării  pro­  ţie  de  încărcare  şl  descărcare,   cru  sporeşte  cu  aproape  30  de   rizare.  care  să   cointereseze   976;3  posturi  în  1960,  la  763
             ducţiei  ne-au  dus  la  conclu­  ceea  ce  înseamnă  că  alte  braţe   minute.  Pînă  la  rezolvarea  a-   material  pe  fiecare  muncitor   posturi  în  1966.  Tendinţa  de
             zia  că  este  necesar  să  acţio­  de  muncă  vor  putea  fi  orienta­  eestui  obiectiv  ne-am  orientat   în  evitarea  pierderilor  de  ex­  scădere  a  consumului  de  for­
             năm  pe  toate  planurile  pen­  te  spre  sectoarele  productive,  spre  organizarea  mai  bună  a   ploatare  şi  îmbunătăţirea  cali­  ţă  de  muncă  este  evidentă.  Ea
             tru  creşterea   productivităţii   De  asemenea,  in  prezent,  se   transportului  de  personal  în   tăţii  minereului  livrat,  munca   s-a  realizat  pe   toate  fazele
             muncii,   îndeosebi  pe  seama   studiază  posibilitatea  transpor­  subteran,  ţlnînd  seama  de  tra­  va  fi  şi  mai  spornică.  Au  fost   procesului  de  producţie.  Astfel,
                                                                                                                                     în  cărbune,  faţă  de  336  posturi
             folosirii  cît  mai  raţionale  a   tului  pe  linia   ferată  de  la   seele  cele  mai   scurte  intre   luate  deja  măsuri  de  extinde­  consumate  în  anul  1960  pen­ PREA  MULŢI  „AUXILIARI"
             efectivului  existent.  O  rezervă   Brad,  pînâ  în  incinta  între­  gura  minei  şi  puţ.  re  a  metodelor  dc  cxplontare
             de  seamă  ce  ne  stă  la  inde-   prinderii.                Creşterea  timpului  de  lucru   cu  productivitate  ridicată,  in-   tru  extragerea  a   1.000  tone
             tnînâ  o  constituie  concentra­  Ca  sursă  de  finanţare  in  e-   în  front  a  fost  însoţită  şi  de   sisliiidu-.sc  in  mod  deosebit  in   producţie,  în  anul  1966  s-au
             rea  producţiei  în  anumite  com­  fcctuarea  lucrărilor  ce  le  re­  alte  măsuri.  Se  evidenţiază  în­  aplicarea  metodei  cu  înmaga-   consumat  doar  260  posturi  In
                                                                                                                                                              la LA  TONA  DE  CĂRBUNE
             partimente  de  activitate.  Stu­  clamă  concentrarea,  ne   vom   deosebi  acţiunile   întreprinse   zmarea  minereului  şi  cu  front   acelaşi  timp.  celelalte  posturi
             diile,  măsurătorile  şi  cronome-   folosi  de  741.000  lei  din  fon­  cu  privire  la  scurtarea  timpu­  larg.  Pentru  reducerea  pierde­  subterane  au   scăzut  de
             trârile  făcute  la  condiţiile  spe­  duri  de  mică  mecanizare.  lui  de  apel  la  gurile  de  mină,   rilor  de  exploatare  s-a  extins   446,7  pe  1.000  tone  de  pro­
             cifice  ale  întreprinderii  ne-au   Lărgind  sfera  preocupărilor   determinarea  avansului  optim   podi rea  abatajelor  şi  sînt  în   ducţie  realizată  in  19C0,  la
             demonstrat  că  în  fronturile  de   noastre  în  domeniul  concen­  pe  front,  care  să  asigure  o   curs  de  experimentare  şi  alte   345  posturi  în  1966.  Aceeaşi  li­
             lucru  minerii  pierd  timp  pre­  trării  şl  analizînd  modul  cum   productivitate  maximă  cu  fo­  metode,  care  să  ducă  la  valo­  nie  a  fost  urmată  si  de  con­
             ţios  dîn  lipsă  de  material.  Şi,   sînt  repartizate  efectivele  de   losirea  în  întregime  a  timpului   rificarea  integrală  a  zâcumîn-   sumul  de  forţă  de  muncă  in   tocmai  datorită   consumului   subteran  posturile  prestate  re­  trodus  in  anul   trecut  iopeţi
             asta  pentru  că  existenta  depo­  oameni  pe  diferite   activităţi   de  lucru.        tului.  Sporuri   însemnate  de   activităţile  de  la  suprafaţa  mi­  mare  de  posturi  auxiliare   prezintă  19,75  la  sută  din  to­  mecanice  pentru   descărcarea
             zitelor  dispersate,  între  care   am  constatat   că  un  număr   Efectul  pozitiv  al   acestor   productivitate  se  vor   obţine   nelor.          Pentru  a  scoate  în  evidenţă   talul  pe  exploatare,  revenind   materialelor  de  masă  din  va­
             se  execută  un  volum  mare  de   mare  de  muncitori  sînt  ocu­  măsuri  se  resimte  într-o  sen­  prin  creşterea  indicilor  de  u-   Cu  toate   aceste   rezultate   acest  lucru  este  necesară  ana­  pe  un  post  prestat  cca.  6,7  to­  goane,  însă  ele  nu  sînt  folosi­
             transport  intern  şi  manipulări   paţi  cu  operaţiuni  neproduc­  sibilă  creştere  a  productivită­  ti 1 izare  n  utilajelor  din  dota­  considerăm  că  productivitatea   lizarea  consumului  de   forţă   ne  cărbune  transportat.  >La  li­  te  la  capacitatea  lor  în  nici  o
             repetate,  îngreunează  aprovi­  tive  ca  urmare  a  dispersării   ţii  muncii  in  subteran.  De  alt­  re.  Spunem  aceasta,  înlrucît   muncii  la  Combinatul  carbo­  de  muncă.  Din  statistica  anu­  nele  exploatări   volumul  de   exploatare,   fapt  ce  face  ca
             zionarea  ritmică  a  locurilor  de   fronturilor  de  lucru.  Numai  la   fel.  trebuie  spus  că  începînd   de  curind  a  fost  reorganizat   nifer  Valea  Jiului  nu   cores­  lui  1966  rezultă  că  din  cele   cărbune   transportat  este  şi   munca  manuală  la  aceste  lu­
             muncă  din  subteran.         mina   Musariu   cxlrocţia  sc   cu  anul  1967,  programele  dc   sectorul  electromecanic  şi  a­  punde  posibilităţilor,  nivelul ei   763  posturi   postate  pentru   mai  redus ;  la  Vulcan  5,5  tone,   crări  să  se  menţină  ridicată.
               In  anul  1966  în  urma  efec­  face  prin  patru  puţuri,  fiecare   lucru  lunare  pentru  coordona­  daptat  noilor  cerinţe  ale  pro­  fiind  în  urma  ţărilor  cu  indus­  extragerea  a  1.000  tone,  la  ni­  la  Lonea  0  tone,  la  Petrila  6,1,   Există  o  gamă  variată  de  so­
             tuării  unor  amenajări  şi,  mai   din  ele  nccesitînd  un  personal   rea  în  ansamblu  n  întreprin­  ducţiei.     trie  minieră  dezvoltată  In  a­  velul  combinatului.  în  cărbune   iar  la  Lupeni  6,5  tone.  Şi  la   luţii  pentru   mecanizarea  şi
             ales  prin  evitarea  transportu­  numeros  de   deservire.  Prin   derii  urmăresc  în  special  ex­  Ing.  AUREL  LAPUŞCA   ceastă  direcţie  există  rezerve   s-au  prestat  2C0,  la  pregătiri   suprafaţa  minelor  volumul  de   automatizarea  transportului  în
             rilor  inutile,  am  reuşit  să  re­  studiile  (clinico-cconomice  în­  ploatarea  cu  maximum  de  in­  director  general  al                                                     muncă  este  ridicat, pe 1.000  de   subteran  şi  de  la   suprafaţă
             ducem  T0  de  muncitori  auxi­  tocmite  se  apreciază  că  este   tensitate  a  panourilor  izolate,   întreprinderii  miniere   dintre  care  le  amintesc  pe  ce­  în  steril  31,84,  la  rambleerea   tone  cărbune  extras  revenind   insă  depistarea  locurilor  unde
             liari.  Dar,  posibilităţile  ce  le   posibilă  concentraren  extracţi­  fapt  ce  va  permite  concentra­  Barza      le  mai  importante :  utilizarea   golurilor  subterane  12,17  pos­  pentru  un  post  6,35  tone.  -Cel   acestea  se  pot  aplica,  proiec­
             avem  nu  au  fost  epuizate.  De   ei  la  un  singur  puţ.  rea  fronturilor  în  zone  core­                         completă  şi  raţională  a  tim ­  turi,  la  transport  150,  pentru  mai  marc  consum  de  manope­  tarea  şi  aplicarea  lor.  nu  con­
             aceea,  ne  propunem  ca  pînâ   înfăptuirea   acestei  măsuri   late  pe  verticală.  Se  creează                                                                                  ră  la  suprafaţă  s-a  înregistrat   stituie  o  preocupare  a  colec­
             la  sfîrşitul  acestui  an  să  a-   va  permite  sistematizarea  cir­  astfel  posibilitatea   utilizării                                                                          la  E.  M.  Lonea,   unde  revin   tivelor  tehnico-inginereşti.  In
             menajâm  un  depozit  central  la   cuitelor  de  transport,  mecani­  mai  judicioase  a  forţelor  de   Pentru  extragerea  a  1000  tone  de  cărbune  în  Valea  Jiului  s-au  consumat, in  luna  fe­  doar  4,8  tone  pe  post,  adică   această  situaţie  este  explicabil
             Dealul  Fetii,   renunţînd  ia   zarea  transporturilor  la  ori­  muncă  şi  mijloacelor  mecani­  bruarie.  759  posturi,  dintre  care  254  prestate  la  cărbune  şi  503  la  activităţi  auxiliare  de  de­  aproape  cît   productivitatea   numărul  ridicat  al  muncito­
             transportul  cu  mijloace  auto   zontul  de  bază  şi  va  conduce   ce  existente,  se  uşurează  mult   servire  şi  întreţinere.                                                muncii  în  abataj.           rilor  ocupaţi  cu   transportul.
             al unei  cantităţi  însemnate  de   la  o  mai  bună  folosire  a  par­  aprovizionarea  fronturilor  dc                                                                              Este  adevărat  că  pentru  ex­  Posibilităţi  de  mecanizare  şi
             lemn,  nisip,  balast  etc.  In  a­  cului  de  vagonete  şi  locomoti­  lucru  cu  scule  şi  materiale,  iar                                                                      tragerea  cărbunelui,  pe  lingă   automatizare  există  şi  Ia  eva­
             cest  fel  transportul  se  va  fa­  ve  existente  in  dotare.  Un  «alt   asistenta  tehnică  îşi  va  putea                                                                      muncitorii  de  la  fronturile  de   cuarea  apelor  din  mină.  la  fa­
             ce  direct  pe  calea  ferată,  la   avantaj  este   acela  că   prin   spune  cu  mai  multă  hotărirc                                                                             lucru  sînt  necesari  muncitori   sonarea  lemnului  în  depozite,
              un  preţ  mult  mai  scăzut.  A-  scurtarea  duratei  de  transport  cuvintul.                                                                                                     pentru  deservirea   producţiei,   la  haldarea  sterilului,  la  con­
                                                                                                                                                                                                                               trolul  metanului,  la  prepararea
                                                                                                                                                                                                 întreţinerea  lucrărilor  miniere
                                                                                    I MVJJI ■ C99QB IBRf                                                                                         şi  a  utilajelor.  îmbunătăţirea   cărbunelui  ş.a.
                                                                                                                                                                                                 deserviţ ii  şi  întreţinerii creează   In  prezent  colectivele  tehni­
                                                                                                                                                                                                 condiţii,  pentru  creşterea  pro­  co-inginereşti  ale  combinatului
                                                                                                                                                                                                 ductivităţii  muncii  la  frontul   şi  unităţilor  sînt  angrenate  in­
                                                                         păşim  toate   aceste  obstacole                                                                                        de  lucru.  Dar,  aşa  cum  s-a  vă­  tr-un  studiu  privind  organiza­
              CE  STA  LA                                                care frîncazâ  folosirea  judicioa­                                                                                     zut,  ponderea  muncitorilor  la   rea  ştiinţifică  a  producţiei  şî
                                                                         să  a  forţei  de  muncă.  Multe
                                                                                                                                                                                                                               a  muncii.  Acest  studiu  oferă
                                                                                                                                                                                                 fronturile  de  lucru  este  redu­
                                                                         din  ele  vor  fi  înlăturate  prin
                                                                         aplicarea  întocmai  o  măsurilor                                                                                       să  faţă  de  totalul  muncitorilor   un  prilej  deosebit  pentru  valo­
                                                                                                                                                                                                                               rificarea  tuturor  acestor  posi­
                                                                                                                                                                                                 folosiţi  la  extracţia  cărbunelui.
                                                                         rezultate  din  studiile întreprin­                                                                                     Dată  fiind  această  situaţie,  în   bilităţi.  Va  trebui  ca  inginerii
                                                                         se,  din  experienţa  dobindită.                                                                                        scopul  sporirii  productivităţii   •şi  tehnicienii  să  analizeze  in
              BAZA  ANALIZEI                                             O  mobilizare  mai  bună a comu­                                                                                        muncii  trebuie  să  întreprin­  spirit  critic  întregul  proces  de
                                                                          niştilor  din
                                                                                                                                                                                                                               producţie,  să  dea  dovadă  de
                                                                                                  de
                                                                                     organizaţiile
                                                                                                                                                                                                 dem  măsuri  care  să  ducă  la
                                                                          bază,  a  cadrelor  tehnico-ingi­
                                                                                                                                                                                                                                iniţiativă  creatoare  în  rezol­
                                                                          nereşti  la  întărirea  disciplinei                                                                                    reducerea  personalului   auxi­  varea  problemelor  pe  care  le
                                                                                                                                                                                                 liar  şi  de  deservire  şi  la  tre­
                                                                          sub tonte aspectele, combaterea                                                                                        cerea  disponibilului  in  munci   ridică  creşterea  eficienţei  eco­
                                                                          tendinţei  de  a  justifica  lipsu­                                                                                    direct  productive.   Asemenea   nomice  a  unităţilor   miniere
                                                                          rile  organizatorice  prin  insufi­                                                                                                                   din  Valea  Jiului.   Aplicarea
                Lucrările  Plenarei  C.C.  al   oase  s-au  desprins  pentru  ac­  cienţa  efectivului  vor  face  fără                                                                          măsuri  s-au  luat  şi  pînă  in
              P'C.H.  din  21-23  decembrie  a­  tivitatea  birourilor  organizaţii­  îndoială  ca  în  perioada  ce  ur­                                                                        prezent,  însă  în  mod  sporadic   măsurilor  ce  se  vor   stabili
              nul  trecut  au  scos  în  evidenţă   lor  de  bază  şi  o  comitetului  de   mează  să  ne  situăm  în  rîndul                                                                    şi  cu  eficienţă  scăzută.  De  a-   prin  acest  studiu  va  contri­
              faptul  că  folosirea  raţională  a   partid  pe  exploatare.  Esenţial   exploatărilor cu  planul  realizat                                                                       ceca  consider  necesar  ca  tova­  bui  la  îmbunătăţirea  folosirii
              forţei  de  muncă   constituie  o   este  faptul  că  sorcinilc  sporite   şi  depăşit  la  toţi  indicatorii.                                                                     răşii  din  conducerile  unităţi­  foiţei  de  muncă,  la  reducerea
              cale  principală  de  creştere  a   de  plnn  cc  ne  revin   licbuie                                                                                                              lor  noastre  să  facă  o  analiză   manoperei  pe  tone  de  produc­
              eficientei  activităţii  economice.  renlîzatc,  nu  pe  scama  creşte­  ANDREI  COLDA                                                                                             amănunţită  a  tuturor  locuri­  ţie,  la  creşterea  productivită­
              De aceea  folosirea  ei  trebuie  să   rii  numărului  de  salariaţi,  ci                                                                                                          lor  de  muncă,  să  întocmească   ţii  muncii.
              ocupe  un  loc  important  în acti­  prin  folosirea  cu  maximum  de   secretarul  comitetului                                                                                    şi  să  aplice  măsuri  tehnice şi   Ing.  GHEORGHE  MIHUŢ
              vitatea  organizaţiilor de  partid.   eficienţă  a  celor  existenţi   şi   dc  partid  dc  la  E.ÎV1.  —  Nu  vi  se  pare  că  sînteli  prea  mulţi?                             organizatorice  pentru  mecani­   şeful serviciului  planificare
                                                                                      Vulcan
              Or,  la   Exploatarea   minieră   printr-o  organizare  cît  mai  ra­                            Mai  daţi-vâ  jos  cîţiva  de-acolo!                 Desen  de  V.  MUIAILESCU     zarea  şi  automatizarea  opera-      de  Ia  CC.V.J.
              Vulcan  această  rezervă  a  fost   ţională  a  muncii.  Acest  princi­
              valorificată  in  foarte  mică  mă­  piu  trebuie  sâ-1  avem  în  ve­
              sură.  Datorită  numărului  mare   dere  totdeauna  cînd  ne  propu­  *7* raducerca  In  viată  a  sar-
              de  muncitori  auxiliari  şi  con­  nem  să  efectuăm  o  analiză.  Cît   *  cinilor  de  mare  răspunde-   de  extracţie.  De  asemenea,  nu   o  seamă  de  operaţiuni  cu  vo­
              sumului  mare  de  manoperă  la   de  eficientă  este  o  asemenea                        de  mult,  transportul  minereu­  lum  mare,  metoda  de  exploa­
              o  seamă  de  operaţiuni,   anul   bază  de  studiu  am  avut  prile­  re  ce  ni  le-a  încredinţai  parti­  lui  pe  calc  letală  industrială   tare  devine,  fără  doar  si  poa­
              1966  a  fost  încheiat  cu  o  pro­  jul  să  ne convingem  de  curînd.   dul  in  etapa  actuală  privind   a  losl   înlocuit   cu  mijloace   te,  o  metodă  de  mare  produc­                               maşini  productivitatea  muncii
              ductivitate  scăzută.  Cu  o  ase­  Sectorul  IV  de  producţie   nu   creşterea  continuă  a  producti­  auto.  Toate  acestea,  au  făcut   tivitate.  Intensitatea  de  ex­  PRIN  EXTINDEREA                 în  abatajele   mecanizate   va
              menea  stare  de  lucruri  am  in­  şi-a  realizat  planul  nici  pe  lu­  vităţii  muncii  şi  a  elicientei c*   să  crească  capacitatea  de  ex­  ploatare  pc  aceeaşi  supralată                            creşte  cu  29,4  la  sută,  economl-
              trat  şi  în  cel  de  al  doilea  an   na  ianuarie  şi  nici  pe  februa­  conomice  a  im regii  activităii,   tracţie  de  3  ori,  în  timp  ce  nu­  mineralizată  activă  creşte  cu                       sindu-se  o  cantitate  de  forţă
              al  cincinalului.  Explicaţia  nu   rie.  Motivul  invocat  de  condu­  implică  o  le mei meu  analiză  a*   mărul  muncitorilor  a  rămas  a*   15-40  la  sulă.  iar  productivi­                              de  muncă  echivalentă  cu  a­
              este  dccît  una  singură:  lipsa   cerea   tehnico-ndministrativă   supra  lolositii  lortei  de  mun­  proximaliv  acelaşi.  Foarte  ilus­  tatea  muncii  cu  circa  4  tone                                   proximativ  60  de  posturi  pe  zi.
              de  preocupare  din  partea  con­  era  lipsa  de  efectiv   Organi-   că.  a  aplicării  în  acest  scop  a   trativ  este  laplul  că  la  cariera   pe  post  Un  calcul  estimativ                           Introducerea  noilor  maşini,  cu
              ducerii  tehnico-administrative   zînd  o  analiză  temeinică  a  a-   celor  mai  adecvate  metode  de   Bănită,  unde  majoritatea  ope­  arată  şi  posibilitatea  reducerii                                  gabarit  destul  de  mare,  a  im­
              şi  a  comitetului   nostru   dc   devâralelor cauze,  împreună  cu   exploatare   corespunzătoare   raţiunilor  se  executrl  manual   cu  pînă  la  12  la  sulă  a  preţu­  MECANIZĂRII                       pus  insă  schimbarea  profiluri­
               partid.  Cit  de  temeinică  —  şi   birourile  organizaţiilor  de  ba­  condiţiilor  qcologico-miniere.   (iar  electivul  este  la  lei  ca  la   lui  de  cosi.                                               lor  în  preabataje.   In  acest
               de  loc scuzabilă  — este o  astfel   ză.  s-a  desprins  cu  totul  alt­  Evident,  tendinţa  —  pe  deplin   Teliuc)  produci ia  es/e  de  4  ori   Nu  este  nevoie  de  nici   o                           scop  s-au  folosit  unele  mate­
               de  afirmaţie,  o  voi  dovedi  în   ceva:  slaba  întreţinere  a  utila­  justificată  —  este  ca.  '  acolo   mai  miră.  Consider  că  orice   altă  demonstraţie  pentru  a  do­                            riale  noi  de   susţinere  cum
              cele  ce  urmează.            jelor  şi  instalaţiilor,  nefolosi-   unde-i  posibil,  să  se  introdu­  comentariu  n-ar  aduce  nimic   vedi  că  mndcmrzaiea  lucrului                                         sînt  armăturile   metalice  de
                In  cursul  lunii  ianuarie,  cînd   rea  timpului  de  lucru  de  către   că  pe  o  scară  cil  mai   largă   nou.  in  abataje  aduce  după   sine,   De  mai  mulţi  ani  la  Exploa­  pentru  mecanizarea  unor  ope­  tip  „F.H."  S-a  creat  astfel po­
               comitetul  de   partid  a  între­  muncitorii  de   la  întreţinere,   metodele  de  mare  productivi­  Pînâ  acum   m-am   relerit   pe  lingă  o  producltvilale  înal­  tarea  minieră  Deva  s-au  făcut   raţii.  Prin   extinderea  micii   sibilitatea  săpării  preabataje-
               prins  o  amplă  analiză  asupra   lipsa  de  asistenţă  tehnică  din   tate.  Despre  avantajele  cc  de­  doar  la  ceea  cc  am  realizat  şl,   tă.  o  folosire  raţională  a  lorfei   numeroase  experimentări  pen­  mecanizări,  la  transportul  sub­  lor  cu  profil  aproape  dublu,
               felului  în  care  este   folosită   partea  maiştrilor  Ivan  Graţian,   curg  dc  aici.  nc-am  convins             de  muncă  pe  întreaga  exploa­  tru  găsirea  celor  mai  eficien­  teran  pc  orizontală  s-au  re­  ceea  ce  permite  mecanizarea
               forţa  de  muncă,  au  ieşit  la  1-   Vasile  David,  Costache  Vasiliu   din  propiie  experienţă.  aş  putea  spune,  acolo   unde  tare.         te  metode  de  exploatare,  care   dus  10  posturi  şi  12  la  supra­  completă   a   încărcării   şl
               veală  o  seamă  de  rezerve.  In   şi  a  şefului  de  sector  Nicolae   Cu  cftiva  ani                                           La  cariera  Bă­  să  asigure  o  productivitate  ri­  faţă  pe  zi.  S-a  acţionat  şi  asu­  transportului  în  abataj.
               sectorul  de  deservire,  la  trans­  Constantin,  precum  şi  preocu­  în  urmă.  la  Ex­                                        nit a,  chiar  în  a-   dicată,  cu  un  consum  redus  de   pra  îmbunătăţirii  condiţiilor de   Bineînţeles  că  n-au  fost  e­
               porturi.   în   depozite,   mulţi   parea   insuficientă  a  acestora   ploatarea  minie­                                         cest  an,  au  losl   forţă  de  muncă.  S-a  ajuns  în   lucru.  A  fost  extins  ilumina­  puizate  încă  rezervele  de  re­
               muncitori,  pur  şi  simplu  nu-şi   pentru  asigurarea   condiţiilor   ră  Ghelat.  o  în­  Eficienţa  metodelor                 începute  o  sea­  final  la  actuala  metodă  de  ex­  tul  fix  la  nivelul  abatajelor  şi   ducere  a  personalului  auxiliar
               justificau   existenţa.  Raportul   de  lucru  în  abataje.  Fireşte,  o   ceput  aplitarca                                       mă  de  lucrări  în   ploatare  cu   abataje  cameră   pe   principalele   galerii   de   şi  de  deservire.  Preconizăm  ca
               dintre  numărul  acestora  şi  al   vină  o  aveau  şi  birourile  orga­  metodelor   de                                          vederea  introdu­  descendente  cu  surpare,  care   transport,  crescînd  astfel  sigu­  prin  aplicarea  pe  scară  mai
                                                                            exploatare  prin
               celor  din  abataje  era  cît  se   nizaţiilor  de  bază,  care   n-au                                                            cerii  unor   me­  în  anul  196C  a  condus  la  rea­  ranţa  muncitorilor  în  executa­  largă  a  micii  mecanizări  să
               poate  de  neeorespunzător  (de   intervenit  pentru  lichidarea  de­  surpare,  prin  în-                                        tode  de  lucru    lizarea  productivităţii  plani­  rea  unor  operaţii,  coca  ce  a   reducem  consumul  de  forţă  de
               altfel  el  nu  satisface  nici  în   ficientelor  semnalate.  magazinarea  mi­                                                   mai  productive.   ficate  în  abataj  în  proporţie   condus,  implicit,  In  economie   muncă.  Se  va  pune  în  func­
               prezent).                       Măsurile  stabilite  şi  aplicate   nereului  .şi   cu    de  mare                                Cu   experienţa    de  113  la  sulă.  Depăşirea  s-a   de  timp.  Adaug  că  extinderea   ţiune  un   fierăstrău  electric
                                                                            galerii  de  sub-
                 Studiile efectuate  cu  ajutorul   în  urma  acestei  analize  dintre   etaj.  Ca  prime                                        dobindită  în  me­  realizat  mai  ales  pe  scama   normării  tehnice  la  unele  ac­  pentru  dimensionarea  lemnu­
               colectivelor  de  specialişti,  au   care  amintim:  repartizarea  de   consecinţe.   au                                          canizarea  carie­  îmbunătăţirii  organizării  mun­  tivităţi  auxiliare  şi  de  deser­  lui  conform  cererii,  vom  in­
               condus  la  o  mai  bună  organi­  sarcini  concrete  pentru  mem­  losl  :  eliminarea                                           rei  Teliuc.  vom   cii  şi  a  dotării  tehnice.  Aceşti   vire  a  avut  ca  efect  utilizarea   troduce  o  locomotivă  electri­
               zare  a  muncii  în  toate   com­  brii  de  partid  din  brigăzi,  re­                                                           pul ea  ajunge  ca   factori  au  făcut  ca  şi  în  anul   maî  raţională  a  timpului  de lu­  că  cu  troleu  la  orizontul  190
               partimentele  de  activitate  si  la   partizarea  cadrelor  tehnico-in­  unor  operaţiuni   productivitate                       St  aici  să  reali­  curent,  productivitatea  să  cu­  cru.  a  capacităţii  maşinilor  şi   m.  pentru  transportul  mate­
               lichidarea  multora  dintre  defi­  ginereşti  pe .formaţii  de  mun­  cu  consum  mare                                           zăm  o  producţie   noască  aceeaşi  linie  ascenden­  utilajelor.             rialului  rezultat  de  la  lucră­
               cienţele  amintite.  Iată  numai   că,  asigurarea  condiţiilor  pen­  de  manoperă  si                                           de  calcar   mult   tă,  realizările  din  1966   fiind   Dacă  în  activitatea  de  deser­  rile  de  înaintare,  se  va  trece
               cîtevn  exemple:  prin  introdu­  tru  încadrarea  in  diagramele de   mecanizarea  al­                                           mai   mare.   cu   întrecute  cu  2,3  la  sută.  vire  s-a  putut  acţiona  asupra   Ia  comanda  pneumatică  a  u­
               cerea  lucrului  după  program  şi   lucru  şi  punerea  în  discuţia  a-   tora.  Deci.   s-a                                    mijloace  moder­    Dacă  comparăm   procentul   numărului  de  muncitori  prin   nui  macaz  la  orizontul  -90  m.
               norme  la  fasonarea  lemnului   dunârilor  generale  a  celor  ce   înregistrai  o  scădere  simţitoa­  condiţiile  de  zăcumint  ne-au   ne  si  cu  un  număr  redus  de   de  realizate  a  productivităţii   măsuri  de  organizare  şi  prin   şi  la  încercarea  maşinilor  pen­
               în  depozite  s-au  redus  11  pos­  săvirşesc  abateri  de  la  discipli­  re  a  consumului  specilic   dc   fost  intru   totul   favorabile.   muncitori.  în  abataj  cu  cel  înregistrat pe   mica  mecanizare,  în  abataje  a­  tru  confecţionarea  şorului  la
               turi;  ca  urmare  a  dirijării  mai   na  de  producţie  s-au  dovedit  a   forţă  de  muncă.  Intr-un  singur   Insă.  o  bună  parte  din  produc­  Sc  înţelege  că  aplicarea  u­  exploatare,  se  ajunge  la  con­  cest  lucru  nu  este  posibil  dat   slîlpii  de  susţinere  pentru  ar­
               judicioase  a  transportului  pro­  fi  eficiente.   In  luna  martie   an,  prin  aplicarea,  numai  par­  ţia  întreprinderii  noastre,  se   nor  asemenea  măsuri  pe  care.   cluzia  că.  în  locurile  de  mun­  fiind  faptul  că  actualele  for­  marea  în  lemn  a  lucrărilor mi­
               ducţiei  în  partea  vestică  a  mi­  fără  efectiv  în  plus  sectorul   ţială,  a  acestor  metode,  s-au   extrage  prin  metode  clasice,   de  alllcl  ni  le-am  propus,  nu   că  direct  productive,  nu  s-a   maţii  de  lucru,  care  dau  bune   niere  şi  altele.
                nei  a  fost  eliminat  un  schimb   a  început  să  dea  rezultate  mai   economisit  172  muncitori  call-   cu  o  productivitate  mai  scăzu­  este  de  loc  uşoară.  Ea  solicită   acţionat   suficient  pe   linia   rezultate,  nu  pot  fi  descom­  Aplicarea  măsurilor  pe  care
               întreg  la. puţul  7  vest  „Skoda"   bune.                   f i ca li,  care  au  putut  fi  folosi tl   tă  şi  un  consum  de  tortă  de   mobilizarea  deplină  a  cadre­  creşterii  acestui  principal  in­  pletate.  Singura  calc  (le  urmat   ni  le-am  propus,  olit  în  abata­
                (9  posturi),  in  urma  rectificării   Experienţa  a  arătat  că  ase­  la  lucrări  de  cercetare  si  des­  muncă  destul  de  ridicat.  De  la   lor  noastre  tehnico-inginereşti,   dicator.  Spun  aceasta,  deoare­  în  direcţia  creşterii  producti­  je  cît  şi  la  activităţile  auxi­
                pantei  circuitului  puţului   „7   menea  măsuri  sînt  necesare  la   chidere  în  noile   perimetre   sine  se  naşte  întrebarea :  da­  a  maiştrilor  şi  a  muncitorilor   ce  pe  exploatare,  planul  pro­  liare.  va   duce  la  folosirea
                Noiembrie"  şi  separaţie  au  fost   fiecare  sector.       miniere                     că  este  sau  nu  posibilă  creş­  cu  înaltă  caliticarc.  S-ar  putea   ductivităţii  muncii  a  fost  rea­  vităţii  muncii,  fără  a  solicita   mai  raţională  a  forţei  de  mun­
                reduse  alte  12  posturi  sa.m.d.   Judecind  după  felul  in  care   Faptul  este  explicabil:  prin   terea  productivităţii  muncii  in   spune  că  necesită   o  glndire   lizat  în  19C6  în  proporţie  de   eforturi  fizice   suplimentare,   că.  Ia  reducerea  cheltuielilor
                Prin  aplicarea  unui  ansamblu   am  muncit  in  cea  de  a  treia   surpare  s-a  eliminat   ramble­  abatajele   respective ?   Fură   tehnică  colectivă,  plină  de  pa­  11C.9  la  sută,  cu  3,9  procente   râmine  mecanizarea.  Studiile   de  producţie  şi  deci  la  creşte­
                de  măsuri  tehnice  şi  organiza­  lună  a  anului,  sîntem  îndrep­  erea.  iar  prin  inmagazmare  şi   îndoială  că  da.  Un  studiu  a-   siune.  la  copălul  căreia  vom   mai  mult  decît  în  abataje.  In   tehnico-economice,   întocmite
                torice  rezultate  în  urma  anali­  tăţiţi  să  credem  că  am  pornit   subetaje —  încărcarea  şi trans­  prolundal  a  ceea  ce  a  apărut   avea  saiislactia  unei  eficiente                             rea  eficienţei  economice.  Or­
                zelor şî  studiilor  întreprinse.  în   pe  un  drum  bun.  Totuşi,  ceea   portul  in  abataj  (care  se  rea­  nou  in  tehnica  minieră  mon­  maxime.  Dar  a\em  convinge­  acest  an  creşterea  faţă  de  re­  încă in cursul anului trecut,  au   ganizarea  ştiinţifică  a  produc­
                cursul  lunii  februarie  raportul   ce  am  făcut  constituie  doar  un   lizează  grovitalional).  dială.  q  propriei experienţe,  ne   rea  că,  prlntr-o  mai  bună  or­  zultatele  anului  trecut  este  de   confirmat  acest  lucru.  Pe  baza   ţiei  şi  a  muncii  ne  oferă  largi
                dintre  numărul  muncitorilor   început.  Coeficientul  de   pre­  Un  alt  exemplu  semnificativ   indreplăteste  să  alitmăm   că   ganizare  a  întregii  ac/ivilă(i.   7  Ia  sulă,  cu  4,7  procente  mal   lor Exploatarea  minieră  Deva   posibilităţi  de  a  spori  eficien­
                direct.   productivi  şi  cei  din   zenţă este  încă  scăzut;  moi  sînt   îl  oieră  cariera  Gxp/oa/rir/i  mi­     prinlr-o  muncă  dc  concepţie   mult   decit   productivitatea
                sectoarele  de  deservire  s-a  îm­  absenţe  nemotivatc.  abateri  de   niere  TeJiuc.  An  de  an  aici  au   avem  suficiente   posibilităţi.   mol  susţinută,  vom  ajunge  la   realizată  în  abataje.  La  aces­  va  fi  dotată,  în  prima  etapă,   ţa  economică  a  activităţii,  ast­
                                                                                                         Introducînd  in  aceste  abataje
                bunătăţit,  iar  planul  producti­  la  disciplina  de  producţie.  A­  fost  introduse  maşini  şi  utilaje   utilaje  ca:  maşini  de  încărcat   cele  moi  bune  rezultate.  te  rezultate  s-a  ajuns  prin  re­  cu  16  maşini  de  încărcat  şi   fel  ca  produsele  cuprifere  să
                vităţii  muncii  pe  luna  respec­  vem  încă  rezerve  în  organiza­  moderne,  cu  productivitate  ri­  si  transportat  minereul,  ma­                                         transport  cu  siloz  care  vor  a­  devină  într-un  timp  cît  maî
                                                                             dicată :  excavatoare,  loreze   şini  de  încărcat  cu  siloz,  ma­  Ing.  VASILE  FLOREA   ducerea  posturilor  de  munci­  sigura  mecanizarea  operaţiilor
                tivă  a  fost  depăşit  cu  17  kg  pe   rea  producţiei  şi  a  muncii.  E­                                                                                                                                   scurt  aducătoare  de  beneficii.
                                                                             şam.d,  aşa  îneît  au  fost  me­  şini  de. rambleiat  si  altele,  care   directorul  întreprinderii   tori  auxiliari  şi  de  deservire
                post.                         xemple  s-ar  putea  da  destule.  canizate  complet  operaţiunile                                                                                  dintr-un  ciclu  de  producţie  în
                  Concluzii  deosebit  de  preţi­  Stă  în  putinţa  noastră  să  de­                    înlocuiesc  munca  manuală  la     miniere  Hunedoara      pc  1.000  tone  minereu  extras,   proporţie  de  80  la  sută.  Prin   VASILE  CÎRPAN
                                                                                                                                                                    ca  urmare  a  măsurilor  luate  Intrarea  în  funcţiune  a  acestor  inginer  şef  la  E.  M.  Deva
   1   2   3   4   5   6   7   8