Page 10 - Drumul_socialismului_1967_05

2
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 3838

DE de aceşti scriitori însă, avînd ta Se păstrează în aceste
i înduri toată dragostea, îngri­
rolul de „prime viori", s-au si­
jorarea şi mîndria patriotului
tuat marile personalităţi
ale
cinstit care a Imortalizat figu­
vieţii noastre literare care, în-
tr-un fel sau altul, şi-au adus
contribuţia la măreaţa cauză a ra Iul Peneş Curcanul, a Ser­
gentului, a Căpitanului Roma­
tuturor. Iată-1 pe Al. Mace- no...
GLORIE EROILOR să-şi ridice o întreagă lume îm­ ţă n-a fost un eveniment de
donski, acest om excentric şi
Războiul pentru Independen­
atît de contradictoriu, capabil
natură să Inspire doar o litera­
potrivă, sjtuîndu-se de data a­
nni va continua să constituie o
ceasta alături de simplul ostaş tură de circumstanţă. Peste
despre care scria cu dragoste temă majoră şi un nesecat Iz­
şi admiraţie în poezia Stegarul: vor de inspiraţie pentru litera­
Anul 1877 a adus poporului Este cunoscut faptul că unii din punct de vedere a valo­ cu steagul lingă el / Zăcea-n tură prin Intermediul căreia
român, adine înrădăcinat în pictori ca N. Grigorescu, Sava rii estetice. Ea nu trebuie ju­ cimpul de măcel, - /Inim a î sc semnificaţia independenţei şl
glia strămoşească, realizarea Henţia, Carol Popp de Szath- decată însă după acest crite­ oţetise, /Şi pe jumătate dus,/ preţul cuceririi ei au continuat
unui vis de secole : scuturarea mary sau G. Dcmetrescu Mirea riu, ci după funcţia socială pe Printro ploaia îngrozitoare / Do şi vor continua să râmînă tre­
definitivă a jugului turcesc şi au însoţit armatele pe eîmpul care a îndeplinit-o în acel mo­ ghiulele omorîtoare/ Stcagu-1 ze in conştiinţa noastră. G.
dobîndirea independentei de de luptă, imortalizînd in pîn- ment de cumpănă pentru des­ ridica in sus". Coşbuc, care la data luptelor
stat. S-au scris zeci de volu­ zele lor momente vibrante de tinul ţării. Şi, dacă judecăm ast­ Avînd la acea dală 56 de ani, era un copil, îşi va face. înce-
me despre felul in care în a­ eroism din această epopee na­ fel, ne aflăm in faţa unei li­ V. Alecsandri nu mal putea pind de prin 1896, o datorie de
cel an s-a ridicat, ca un sin­ ţională. Este suficient să amin­ teraturi de mare valoare, de­ participa direct la lupte aşa onoare din a reînvia vechile
gur om, întreaga ţară spre a tim în acest sens monumenla- oarece ea nu exprimă opinia cum participase la toate eveni- Cîntece de vitejie al căror e­
înscrie, cu o nouă jertfă de sîn- rou este întotdeauna omul sim­
ge încă o pagină de glorie şi plu şi drept, poporul reprezen­
de răscruce în zbuciumata ei tat de acel ostaş care prin ul-
istorie. „S-au rădicat Ţara", tima-i dorinţă îşi exteriorizea­ Mărturii străbune păstrate în Muzeul din Sarmisegetuza.
scriau în vremurile vechi cro­ 90 de ani de ia proclamarea independenţei ză de fapt solidaritatea indes­
nicarii, şi cînd scriau cuvîntu] tructibilă cu pămîntul, cu ceea
„Ţara" înţelegeau cea mai de­ ce cronicarii numeau Ţara :
plină şi intimă contopire între de stat a României ... ajuns in ţară, eu te rog, / Fâ-
peisaj şi om, între pămînt, co­ mi cel din urmă bine : / Pămîn­
dri, ape şi văzduh şi acei care tul ţării să-l săruţi /Ş i pentru
au fost bunicii şi părinţii bu­ m ine!" (Rugămintea din ur­
nicilor noştri, ai celor de azi. lui „Atac de la Smirdan", „Ser­ unuia sau a altuia dintre scrii­ mentele de pînă atunci. Scrie mă, creată încă din 1892). Ar
Impresionant rămîne în 1877 gentul*’ sau^ „Vedeta" de N. tori, ci prin ea îşi exprimă la­ în schimb întregul ciclu Osta­ trebui să ne oprim apoi în faţa
eroismul ostaşului de rind, dîr- Grigorescu, „Atacul redutei titudinea întregul popor, toţi şii noştri care încă de la adjec­ unor volume ca In război, al
zenîa şi încrederea sa in victo­ Griviţa" de Szalhmary, „Bivu­ cei care, direct sau indirect, tivul din componenţa titlului treilea din ciclul Comăneşteni-
rie, dăruirea, entuziasmul şi acul" şi „Tabăra'* de Sava Hen- participau la această decisivă proclamă solidaritatea dintre lor al lui D Zamfirescu, Po­ M inunata A ngtlica („M in c ro l") | O- Vlnd Dionisie fi Nieclae R ib iţi : 12 25
tenacitatea cu care a luptat ţia, „Bătălia de la Smirdan" de încleştare, aşteptată de veacuri, autor şi luptători. vestiri din război de M Sado- RĂŞTIE : Lumea m inunaţi a Ira jiln r Teatrul mtmical românesc In serojul al
X IX tea : „Baba llîrc a * fi „C b ifiţa »•»
Griinm („P a tria") ;
din
G catlciiirnul
pentru fiecare palmă de pâ- Mirea, care constituie, fiecaro cu cei care se ridicaseră asu- E greu de citat din acest ci­ veanu snu altele, tot cu carac­ Vineri GucoOy („Flacăra") ; CUG IR : F liie ţii provincie* de Alexandru Elcchteniua-
mint. Tot atît de însufleţitoare în stilul şi cu posibilităţile ar­ prâ-ne veacuri la rind. clu măcar o singură poezie fă­ ter epic, care dovedesc că Răz­ dc Iii (oiioinat („7 Noiembrie") ; elier ; 11,30 Reviila revîslelor ş tiin ţifi­
este însă şi priveliştea ecoului tistice ale autorului, autentice Scriitori din toate regiunile ră a le nedreptăţi pe celelalte, boiul penlru independenţă n-a SEREŞ : In nord spre Alaska („Sebe­ ce ; 14.03 Concert de prîns ; 15.00 Se-
Iccţiuni din „Estrada dum inicală*. A u ­
şul") ; No «înt demn de line („P ro ­
pe care l-a stîrnit această documente de epocă. ţării, printre care foarte mulţi deoarece toate sînt profund pă­ generat reacţii şi ecouri efeme­ 5 MAI gresul") ; A P O LD U L DE SUS t Casa tograf muxical i lean Păuneicn t 15.10
dreaptă şi decisivă luptă in în­ Pe de altă parte este cunos­ din Transilvania, şi-au unit trunse în conştiinţa întregului re, ci a constituit un fenomen din Montevideo • ALBA IU LTA Ca­ Procese celebre „Procesul tui Socratc*.
treaga conştiinţă românească, cut şi faptul că in acel moment glasurile intr-un impresionant popor Iată ce scria acest „rege firesc în evoluţia istorică a lea V ieiorici („53 August") ; Barba ro- Evocare radiofonică de Tea Preda ; 10.15
M elodii populare interpretate la vioară
in toate regiunile — libere sau în literatura timpului existau imn de glorie închinat cucerito­ al poeziei" într-o scrisoare că­ României şl ca atare a avut şi }îe, seriile I fi II („V le lu rîa ") ; TE- «le Ion Lues Bănăţeanu ; 17,10 Basm
ÎUŞ i Nu sînt rupaci ne stradă fi P of­
nu — în care exista suflare diverse reviste şi grupări, di­ rilor independenţei Nume ca tre Aglae Allaux, fiica fostului are încă adinei implicaţii şi tirăm! în cimpîc ; Z I.A T N A : Vremea fi ancră • „Ruslao fi l.udm ila* de
românească Desigur, ca în toa­ ferite lupte de opinii, diferite Gr. Bengescu, Scipione Bâdes- domn al Moldovei, Grigore consecinţe asupra întregii zăpezilor : RRAD : Mondo cane seriile C liuita ; 17,55 M elodiile anolim purilor
— m ujică uşoară ; 13.25 Cadran cultu­
te împrejurările importante de adversităţi mai mult sau mai cu, V. D Păun, D. M. Stânescu. Chica : ....mă rolntorc în ţara conştiinţe româneşti. 1 ;i II ; IIA T R C : Cuba’ 58 j Il.lA . ral ; 18.40 Studioul tînlţruluî interpret;
Gaudcanim ijitu r.
la începutul secolului al X IX - puţin principiale. Toate au fost D. C. Pleşoianu şi multe alte­ mea ca să fiu cu totul al ei. Am Răsfoind aceste pagini glo­ Aurel Nicnleicu — violnneel. I.a pian
DEVA : Momentul adevărului (cine­
lea încoace, acest ecou nu pu­ însă abandonate şi scriitori an­ le, sînt astăzi uitate sau pre­ nevoie să fiu scutit de orico rioase, simţim întotdeauna ne­ matograful „1‘ alria") i Gitiscppe Io V or- F.lctia Cosma ; 19.03 Cercul melomani­
lor ; 19.45 Itinerar turistic
românesc ;
tea să nu trezească profunde gajaţi in polemici ireconcilia­ zintă cel mult un interes isto­ preocupare personală pentru ca voia de a ne descoperi în faţa |uvio („A rta ") ; SIM ER tA : Daci! ; 20.00 Opera „V ia ţa scurtă* «Ic De Fal­
rezonanţe în primul rînd in bile au devenit solidari în fa­ ric, documentar. In anii 1877­ să admir în voie vitejia îndîr- amintirii celor ce, acum 90 de H UN ED O AR A : Dragă Brigîuc („S i- ia : 20.10 Noaple hună. copii : „O în ­
sufletele oamenilor de artă şi ţa momentului eroic 1877, mo­ 78 însă, literatura pe care au jită a tinerei noastre armate. Ce ani, au aprins făclia indepen­ dcnirgistu!“ ) ; Cine coli d-!a, d-le Sor- tâmplare cn Nastratin Hogea* ; 21.05
cultură, ale celor care se con­ ment care a generat o întrea­ creat-o a constituit un act de lucru uimitor ! nu-i aşa ? Sim­ denţei. T«uniina ei vn răzbate ge (,,Constructorul") ; Cei 7 din Tcbo PROGRAM UL I : 7.T.Î Sumarul presei; Program oferit de solifti» V a li M annla-
(„Flacăra") : TF.LIUC : Cele două o r­
cbe ji AI:riii Darricrc ; 21,10 Radiomaga-
siderau pe drept cuvint lum i­ gă literatură a dragostei de înalt şi nobil patriotism, con­ pli ţărani, smulşi de la plug să mereu prin ani pînă la noi, lu- feline („M in c ro l") i PETROŞANI : Zile 8.00 Toi înainte (emisiune penlru p io ­ r.inul ascultătoarelor ; 22,15 Carnet plas­
nători şi călăuzitori ai poporu­ patrie, a jertfei de sine şi a e­ tribuind la menţinerea mora­ devină dintr-o dată eroi. Ini­ minîndu-ne calea pe care ur­ lu i Hcrculc („7 Noiembrie") ; LU P E N i i nieri) : 8.20 Munteni poelit — înlerpre* tic ; 22,10 Viaţa m uiicală a Capitalei ;
de fin r «i rîs („R epublica") ;
Muncile
(17 „Ţărăncuţă, ţărăncuţă* — melodii
21,
lui şl care concretizau în ope­ roismului, a.şa-numila literatu­ lului celor care luptau, trezind ma mea a luat proporţii care căm spre cele mal înalte culmi Sub ploaia atomică („C u ltu ra l") ; (nf tic M ihai M ilia it : 8.25 La m icrofon, romAnejti : 0,10 Muzică u jo n rî
melodia preferată ; 9.25 Sfatul medicu­
ale socialismului.
ra lor tot ceea ce era mai îna­ ră a Războiului pentru inde­ sau menţinînd trează în sufle­ mă înăbuşă de cînd cu cele pe­ V U L C A N : F c riţi-ra automobilul („M u n ­ lui : Prevenirea in toxica ţiilo r cu inscc- nutelîoe dc gfiri fl radiojurnale i
pendenţă. Este o literatură tele tuturor dragostea pentru trecute la Griviţa. In sfîrşit Prof. RADU CTOBANU citoresc") : C RIVID 1A : H ai. Franţa ; to-fungicidc ; fl.-lâ Suita pentru pian dc 5.00 : 5.1U ; 0,00 ; G.ltl ; 7.011 ; 9,00 ;
intat în conştiinţa românească. foarte vastă şi foarte inegală pâmînlul strămoşesc. Alături sîntem cineva în lumea aceas­ Liceul nr. 2 Hunedoara A N IN O Â S A : Gnlgola („M uncitoresc"); populare din diferite regiuni ale ţâ rii ; 11.00 ; 11.00 ; 15.00 ; 10,00; 13,00; 20.00;
10,10
M elodii
Pajcnnn ;
Alexandro
(„7 Noiem brie") ;
LONEA : Repulsie
22. (10 ; 24.00 ; 2.55 (programul 1) ; 7.30;
10.. 1(1 Poeme muzicale incliinalc patriei; Jt.,10 ; IO,no ; 12,00 ; 14,00 ; 17.00 ; IO.00;
11,01 Cronica economica : 12,15 A l 2I.U0 ; 23.00 • 0.55 (programul II)
V II Mea conctns al fo rm a ţiilo r artistice
melodica
tic amatori. îndrumare
xau
G e n e r a ţ i i S P O R T Fafă de cine manifestăm r.ică njoură ; 11.10 In titn ire cu melodia
formalism ? ; 12.25 „C er senin* — mu-
ponulnrii «i inletprctul preferat ; N 00
& „Cîntccele m unţilor* — muzică uţoară ;
(emisiune
1- 1,15 Dumbrava
minunată
1,1.00 Pentru cei iniei. A.D.C- — De
ATLETISM unele organizaţii de partid, de neutru şcolarii din clasele l-IV ) „A îc i. ce ? ; H .I5 Pentru tinerelul gcolar. A l-
R ita. pojlăriţa I : 1-1,30 Coneerl de es­
p a r a l e l e îngăduinţă ? sindicat .şi conduceri admir is- tradă ; 15,01 Cărţi care vă aşteaptă : Chemarea prim ăverii. M ontaj «le cin'e-
bahns — revistă literară ; 19.09 T e le ju r­
nalul «le Scară. Agenda economică; 19,10
Cîeorge Cojlnic : „Opere alese*, Clcmen-
tina Voinesrn : „T im p vechi*. Eugenio
tralive privesc asemenea ma­
De
nifestări de indisciplină.
Campionatul multe ori se mai porneşte de la Montale ; Versuri ; 15.25 S o lijli de mu­ ce fi jocuri populnre rom âncfli ; 20.00
Săptămina ; 20.45 Avanpremieră ; 21.00
G loria
zică uşoară : Lim a Co.tlache.
llordca. Pelrc Frălilă fi
Nnţu Zisu ;
R efle cto r; 21.15 Eiln» a rtis tic ; „F a n to ­
mele se g»âbesc“ *. Producţie a Studiou­
15,50 Cîntccc populare interpretate de
(Urmaro din pag. I) rora Tomoni devenise o energi­ ideea că omul e om, că e su­ Traian Uilecan ; 10.15 Recital de opera lui cinematografic B u rurcfli ; 22,4.5
că instructoare a brigăzii artis­ (Urmare din pag. 1) — Pentru ce Sînt ţinuţi în în­ pus greşelii şi trebuie sâ ma­ — Valentin Tendorian : 10.10 Concurs Telejurnalul «Ic noapte.
tice dc agitaţie. Unsprezece bă­ republican
structorul au fost răsplătite şl de treprindere ? Numai ca sâ mă­ nifestăm înţelegere. E drept cu public (reluare) : 17.00 Muzică co­
că în munca cu oamenii se ce­
patriei ;
rală clasică ; 17.10 In slujba
rească numărul scriptic de sa­
oamenii pe care l-au cucerit cu iet i şi lele. şi In mijlocul lor lui, furt se cheamă numai a- re răbdare, grijă, înţelegere. 13.0. 5 Jurnal agrar : 18.40 Antena tin e ­
spontaneitatea şl farmecul inter­ fnvălătoarea soţului, au dat via­ lunci cînd bagi mîna în buzu­ lariaţi, să diminueze fondul de Dar aici e vorba de unii care retului ; Opinia colectivului în acţiune
salarii şi productivitatea mun­
(radin-anclictă) : 10,10 Sport : 20.10 O
pretării lor. tă numai In cllcva seri textului pe echipe narul omului. Cînd furi de la melodic ne adresa duinneavoaslră ; 20.50
intitulai „Salu-ntrcg e-n sărbă­ stat nu păgubeşti pe nimeni. A­ cii pe cap de salariat?. profită de îngăduinţă, care sub „Lum e. lume, soro lume" — folclor n- UENTICU SS OKI*.
Această e/erveseen/d socială, toare". ceasta înseamnă că eşti „băiat Există aici organizaţie de lozinca grijii penlru om urmă­ răfenexe : 22,45 Mnment poetic. V ite jie
notă elocventă a timpului nos­ Prima etapă a campionatului deştept" şi „ştii să te descurci". resc să ia cit mai mult de la str,M>un.\ : 21.00 Ciută Luigi louescu ; Vreme ncslabilă cu cer noroi, (.oca)
tru, comportă in ca semnificaţii Debutul a marcat două reuşi­ republican pe echipe la atle­ Evident, aceasta e filozofia ho­ partid care are datoria să a­ societate şi să-i dea cit mai pu­ 2- 1,10 O v irilă In discoteca noastră ; 0,05 vor cădea precipitaţii sub formă dc a­
nalizeze cu profunzime aceste
majore. Se descifrează aici o te. S-a realizat un spectacol a- tism seria I s-a desfăşurat la ţului. Dar un lucru nu trebuie aspecte şi sâ ia măsuri. Sînt ţin. A manifesta îngăduinţă fa­ Comerţ nocturn ; verse «le ploaie, însoţite «Ic manifestări
PRO G RAM UL II s 7.45 „ Z i cu soare*
electrice. Vint moderat cu intensificări
creştere Impetuoasă a vie/1/ spi­ prcciat de spectatori şi s-a în­ Ploieşti, in zilele de 28-30 a­ să-l uite aceşti „filozofi" ai organizaţii de sindicat şl ţă de aceştia ar însemna sâ — mujică ufnată ; 8.00 l'an lerii si u- încalc «lin m»rd-vesl. Temperatul a
rituale şi morale a salului con­ nodat.. totodată o legătură„ pu­ prilie a.c„ şi au participat re­ râului social : colectivitatea U.T.C. care pol şi trebuie sâ neîndreptâţim majoritatea co­ .yerluri dc estradă; 8,Să Din însemnă-, ncntlui staţionară : rina va fi cuprinsă
temporan, o simbioză a /âtanu- ternică intre tinăra învăţătoare prezentativele regiunilor Hu­ lc-a dat şi le va da la timp lec­ ajute cu mai multă efi­ vârşitoare a muncitorilor care rile instructorului artistic ; 9.00 t.aureaţi intre l-l fi 20 gra«le, iar Wohptea'Tnlre'
ai concursurilor internaţionale „Gcorgc
Iul $/ intelectualului In noua şi oamenii din sal. Aplauzele nedoara şi ‘ Ploieşti'şi echîpa ţia cuvenită. Ea nu va admite cienţă conducerea adminis­ sc achită cu cinste de sarcini, Fncscu* : ElisabcU Leonskaia fi Varu- 1 f i . 8 grade • ■ * ■« a r,r •
vatră sufletească a satului, o clşligale la Ciula Mied aveau să Progresul Bucureşti Deşi în niciodată ca pc corpul ci sănă­ trativă pentru a înlătura cau­ sâ confundăm întreprinderile Jan Coxiţblan ; 9.10 Start xpre extra­ PENTRU URMĂTOARELE
ordinar (emisiune pentru tineret) „E n ig ­
armonie a vîrstelor. Se simte fie preludiul altora, care urmau prima zi a concursului timpul tos şi curat să-şi facă loc para­ zele ce generează manifestări­ cu nişte instituţii de bineface­ ma simultanului bionic*. Scenariu jliin - 2 ZILE
concret cuvlntul şl fapta comu­ să se dezlănlyie cu prilejul de­ nu a fost favorabil, totuşi sta­ ziţii aducători dc infecţii şi mo­ le de indisciplină. re. Poporul — proprietarul a­ (ifico-fanlastic de V ictor Birlădranu ; Vre«ne instabilă cu cer noros. Jioţal
niştilor — Izvorul energiei, pa­ plasărilor la ilăchitova, Roita, rea vremii nu a influenţat a­ limă. Unii folosesc alte procedee cestora — nu permite nimă­ 10,03 Dansul simfonic nr. 4 de Gricjr : vor cădea precipitaţii. Temperatura
10.15 Teatru ra d io fo n ic : „T re i
in
aerului staţionată la inceput, apoi
prie ­
siunii şt entuziasmului. însuşi Tuşlca şi Unirea. supra desfăşurării concursului. Pe ici pe colo îşi mai fnc loc penlru a se sustrage de la lu­ nui să facă aşa ceva. teni* de Isnicv fi Galici ; 12,(13 Ciută crcftcrc.
secretarul organizaţiei de partid, „ Inimoasă tală. parcă-i spirl!” In cele două zile dc concurs, şi alle concepţii înapoiate ca­ cru. Cornel Tâtâhuia, de la U­ De aici izvorăşte sarcina de
Ionică Vulc, a cărui soţie şi liu o caracterizează scuri cei care unii atleţi ai echipei noastre re contravin flagrant conştiin­ zina „30 Decembrie" Cugir. ab­ a nu admite nici o îngăduinţă
s-au Încadrat c u \ abnegaţie în au avut ocazia s-o cunoască In s-au comportat bine. In ansam­ ţei înaintate a muncitorimii sentează în mod sistematic cile faţă de chiulangiii şi indiseipli-
„ detaşamentul" artiştilor ama­ dubla ei calitate de instructoa­ blu însă, echipa reprezentativă noastre. Unii gindese cam în 2-3 zile. In legătură cu motiva­ naţii dc tot felul care prin
tori, este omniprezent, nu nu­ re şi interpretă. Dc-o virslă cu a regiunii nu a realizai rezul­ felul următor : rea absenţelor lui apare de ne­ comportarea lor dezorganizea­
mai în viola economică, dar şi tinerii din formaţiile pe care le tatele. scontate. Dintre compo­ — Ce, sînt fraier sâ-mi bat înţeles atitudinea unor organe ză munca. împotriva acestora BIBLIOTECĂ FRUNTAŞĂ
culturală a satului. CU despre instruieşte, Aurora n ştiut să le nenţii reprezentativei noastre capul cu realizarea planului ? de stat. Sfatul popular al co­ trebuie organizată o largă şi
Romulus Curechcanu, cl s-a ciştige încrederea şi ataşamen­ s-au remarcat : Eribacnn Au­ S-o facă alţii care nu se ştiu munei Sintimbru îi eliberează permanentă opinie de ninsă
contopit pe deplin cu viafa sa­ tul. „ Secretul” succesului con­ rel. Zgîrie Gheorghe. Cepăna- descurca ! Eu s-o învirtesc în o adeverinţă semnală de Ion care sâ-i determine să-şi Biblioteca întreprinderii de cititori se numără Ilie Man-
tului. stă in atmllatea ci pentru via{a ru Florin. I-langan Gheorghe, aşa fel ca să treacă luna, să Gîlea, preşedinte, şi Gheorghe schimbe părerile despre muncă
salutul, in contopirea preocupă­ Dăian Gheorghe, Rolghcr Rolf. vină plata şi sâ-mi asigur anii Drâgan, secretar, prin care a- şi viaţă, să se încadreze şi el construcţii siderurgice din da. electrician, pasional de
rilor acestuia, cu propriile sale Nemeş Margareta şi Pomelcs- de pensie. rală că l-au reţinut în zilele de în rîndnl acelora care nu pre­ Hunedoara cunoaşte de la o citirea clasicilor români. Con­
0 fată inimoasă preocupări şi înclinat ii. Munca cu Marla. 10 şi 11 IV ac. pentru a-i pu­ cupeţesc nimic penlru a dărui zi la alta o afluenţă tot mai stantin Gîosu, lăcătuş, iu-* ă
la clasă, vizitele la familiile e- In urma rezultatelor înregis­ Dar aceştia nu se împacă nu­ ne in vedere să-şi repare gar­ patriei un volum tot mai mare mare de cititori. Dispunînd tor al literaturii universale,
Icvllor săi ti răpesc ore preţioa­ trate, echipa regiunii Hunedoa­ mai cu gîndul. AColo unde au dul şl să cureţe şanţul. Deci, de bunuri materiale.
„N-am experienţă, pentru că se. Găseşte insă timp şl pentru ra nu a pulul obţine decît lo­ climat prielnic trec la faplo. Ii două zile apar motivate. Pen­ Organizaţiile dc partid din de un mare număr de volu­ Sever Cruşitu, zidar, deosebit
dacă oş avea, poale că aş face organizarea activităţii culturale, cul nl fl-loa la băieţi şl locul vezi plimbmdu-sc dintr-o parte tru a treia, respectiv 12 aprilie, întreprinderi au rezolvat şi re­ me, dintre cele mai solicita­ de pasionat în citirea roma­
mai mult” , mărturiseşte cu un line conlcrinfe. învaţă clnlece al IlI-lca la fete, iar in clasa­ tn alta ca să treacă ziua ; se 11 eliberează şeful postului de zolvă cu tot mai multă compe­ te de cititori, cit şî datorită nelor lui M. Sadoveanu, din
sincer regret învăţătoarea Au­ populare, fiind ca însăşi o la- mentul general locul al îll-lea. ascund pe unde pot şi poartă miliţie din aceeaşi localitate o tentă cele mai complexe pro­ care a citit pînă in prezent
rora Tomoni, cate încă nu a îm­ Icn/a/ă interpretă, scrie texte după Progresul Bucureşti şi re­ interminabile discuri. îşi fac adeverinţă prin care spune că bleme economice. Cu atît mai preocupării bibliotecarei Ma-
plinit 19 ani şi este in primul ei de brigadă, instruieşte echipa prezentativa regiunii Ploieşti vizite etc. Ba unii dorm fără a fost reţinut penlru a da re­ mult stă in putinţa lor să re­ ria Chioreanu, numărul citi­ „Fraţii Jderi", „Nicoară Pot­
an la catedră, In Ciula Mică. de teatru sau brigada artistică. Consiliile raionale şi asocia­ nici o grijă. N-o sâ le convină, laţii înlr-o cauză penală. Cu­ zolve şi această importantă sar­ torilor a crescut în luna apri­ coavă", „Baltagul", „Neamul
Prezentă In freamătul salului, a­ Acum c din nou „spirt” , briga­ ţiile sportive au datoria să a­ dar ne permitem să numim pe rios I Un om scos trei zile din cină impusă dc cerinţele vieţii, lie la peste 2 000 fală de 1 500 Şoimăreşlllor" şl mulţi alţii.
ceastă dcbulanlâ In nobila mi­ da a fost promovată la la/a ra­ corde un sprijin mai concret unii. In secţia I a Fabricii de producţie penlru a i se pune
siune dc îndrumător al copiilor ională a celui de-al VUl-lca secţiilor de atletism din regiu­ produse silico-aluminoase din in vedere să repare gardul şi dc actualul stadiu dc dezvolta­ în luna martie. P. DUMITRU
şi-a clştigat de timpuriu dragos­ concurs al formal iilor dc amu- ne. iar în alcătuirea echipei rc- Alba fulia sînt cîţiva care vin sâ dea anumite relaţii. Oare nu re a societăţii noastre. Printre cei mai pasionaţi corespondent
tea şi prestigiul In rlndul oa­ lori. Pace ultimele rcluşări la o prezcnlative să fie introduse e- la serviciu sâ se odihnească şi se putea rezolva acest lucru in
menilor şi mai ales ai celor ti­ leinentelc cele mai bune şi de nu să muncească. Ursu Alio- timpul liber? Netemeinicia ar­
neri. Sliala cu care a pătruns in şezătoare cc oglindeşte aspecte­ perspectivă. dor a fost găsit dormind de gumentelor şi uşurinţa cu care
mijlocul lor a lost de scurtă du­ le vieţii şi preocupările de azi VASILE VI,ASIE mai multe ori I s-a atras aten­ s-au eliberat dovezile sînt, de
rată şi la numai clteva zile Au­ ale oamenilor din Ciula Mică. metodist ţia, dar i-a intrat pc o ureche altfel, destul de evidenle. A ­
şi a ieşit pe cealaltă Probabil cest lucru va trebui să-l vadă
că tovarăşii din conducere sînt şi organele corespunzătoare de 1
înţelegători şi îngăduie aşa ce­ la raion.
va. Nici nu se poate explica
a primit aplauzele părinţilor altcumva cînd in această între­ Un alt caz : loan Negru de
spectatori. Revelaţia spectaco­ prindere obişnuiesc să doarmă la U.M.C. a lipsit în luna a­ l I
prilie 5 zile de la lucru. De ce?
i i
lului a iosl insă Mihaela, le­
,M en aşeze a sa liţa care. după cc a dirijai for­ liniştiţi în timpul orelor de lu­ Avea omul treburile lui. In
cru şi alţii Sâ nu le fie cu su­
timpul serviciului executa cuţi­
maţia corală şi şi-a pus costu­
mul populat de polcnărilă, a părare, dar pentru a concreti­ te, toporaşe de tocat carne etc.
numele.
za le vom destăinui
dăruit spectatorilor. o autenti­ Este vorba de Toth loan, pre­ Se ştie că orice produs fabri­
Basmul care ne-a legănat de părinţilor un program pregătii că „Ţărăncuţă, ţărăncuţă” . Vo­ parator şi Dragomir Florin, o- cat penlru a se vinde este mar­ pentru prejudicii aduse avutu­ pus statul la dispoziţie, de cl-
şi încasată, că doar de aceea e Cifafia care
atitea ori anii copilăriei l-am anume pentru cl. „Cenuşerca- cea ei a umezii dc bucurie peralor în secţia I. Voina Io- fă, iar aceasla trebuie vindutâ lui obştesc la o amendă corec- ţiva ani.
reinlilnit. deunăzi, aidoma, pc sa” a lost precedată dc clnte- Privirile pătintilor şi c inun­ sif. electrician, Liteanu loan, I tonală de 2.000 lei. „Bietul" Vă gindiţi cumva la puterea
mica scenă a Scolii Dr. Petru ce şi-o adevărată salbă dc poe­ dai sala de aplauzele spectato­ formator şi Dan Vasile, sudor marfă. Pentru vinderea ei tre­ om, nu mai ştia ce să facă. A morală cu care pretinde alto­
mă mai grea, dar cu îngăduinţă insistă
Groza din Deva. li dăduse via­ zii. N-a lost etcv al clasei care rilor care au rechemat-o la la secţia a Il-a, Radu Traian, buie timp. Aceasla e o proble­ umblat în dreapta şi in stingă ra să-şi achite cu regularitate
tă un mănunchi de copii din să nu dăruiască păr Ini Hor un tâmpă. frezor la atelierul de matriţe. după ajutor şi l-a găsit acolo obligaţiile către stat ? Nu vă
clasa a Il-a D a şcolii in cate ci/dec sau o poezie, un dans Spectacolul clasei a Il-a D Logica ne determină să a­ şi înţelegere toate se rezolvă. Comisia nr 1 pentru solu­ unde sc aştepta cel mai puţin. faceţi iluzii. Pentru domnia sa,
avea loc programul. Jocul dc sau chiar citcva acorduri la dc la Şcoala Dr. Petru Grozu jungem la concluzia următoa­ Doar nu se face gaură în cer ţionarea litigiilo r dc muncă din Văzindu-l cit era dc „frăm in- un a-i să pretindă altora să-şi
luceferi din rochiile Idilelor, vioară. „ Ghiocelul” , recital de din Deva a unii, intr-un pro­ re : din moment cc planul îl că lipseşte omul 5-6 zile pen­ Combinatul siderurgic Hune­ ta f‘, tovarăşului Oltean Danii, plătească chiria şi alta-i să
din mantia aurie a prinţului Daniela, un cxcrciliu executat gram bogat, strădania penlru realizează unii. in timp ce al­ tru a-şi rezolva treburile... doara a emis o citaţie pe nu­ preşedintele U.IIC.C. Sebeş, / şi-o plătească el. Deosebire de
purta spectatorul înlr-o auten­ Ut vioară dc Coste/, „înfloresc frumos a unul colectiv omo­ ţii dorm sau trag chiulul, în­ Surprinde uşurinţa cu care mele Apostu llinca, mecanic s-a făcut milă şi pc loc a hn- nuanţă...
tică lume de basm. grădinile” interpretat de for­ gen — învăţătoarea Olga Gri- de bandă la cocserle, in cali­ tă rit: „Pentru merite deose­
Timp de mai bine dc o oră. maţia corală, dansul cu coşii- liceanu, părinţii şi copiii. seamnă că aceştia din urmă nu tate de pirită, pentru restitui­ bite, contabilul şef... se premia­
sînt necesari. Şi pe bună drep­
elevii clasei a Il-a au oferit lefe „La pădure", tieearc punct LICIU LUCIA rea unei sume de 76 lei, cc-o ză cn suma de 700 Ici”. $i cl,
tate se întreabă muncitorii con­ inculpatul, care credea că va
ştienţi : A APARUT NR. 4-1967 primise drept primă dc vechi­ Greşeala
me, dar care nu i se cuvenea. II dat afară din serviciu!
Bucuros că are „merite deo­
AL REVISTEI „PRO­ Pinâ acum toate in regulă Dar sebite" — prin mila preşedin­ barmanei
la data şi ora stabilită, Apos-
tu llinca nu s-a prezentat De telui şi fondurile Uniunii ra­
m t - ; BLEME ECONOMICE" ce ? Penlru motivul că ,.p iri­ ionale a cooperativelor de con­ Restaurantul „M etalul" din
ta'' decedase încă din 1 decem­ sum— s-a pus serios pc lucru. Hunedoara. Cineva comandă
Din cuprins: brie 1%5, cind fam iliei îndo­ Prin citeva falsuri şi-a Însuşit 100 grame de alune sărate. Este.
liate i s-a acordat şi un ajutor alte 4 000 de lei. servit prompt, dar cu lipsă la
C. Pintilic şi P. Slcjaru : Or­ de înmorminlarc de S00 lei. Am fi curioşi să ştim dacă gramaj. 40 grame rămăseseră
ganizarea ştiinţifică a produc­ tot dc către combinai şi acum, tovarăşului Olteanu „din greşeală”, la barmană.
ţiei şi a muncii — cerinţă o- Comisia nu s-a descurajai Danii ti mai dă mîna să fie... Sesizat de acest fapt flagrant,
biectivâ pentru creşterea efi­ însă, şi a emis o a doua cita­ milos. responsabilul localului, Suru-
cienţei economice; E. Cojanu : ţie, fixtnd o altă dată pentru ccann Vsevolod, a spus:
Ridicarea calitativă a activită­ judecarea litigiului amintit. — Se mai întimplă. Har ma­
ţii tuturor unităţilor agricole Cum insă nici dc data aceasta na mai greşeşte.
de stat; I. Raehmuth, membru Apostu llinca nu se va prezen­ Chiria s-o Ne întrebăm, cit realizează
corespondent al Academiei : ta, propunem sns-numitei co­ barmana din aceste greşeli,
Unele aspecte teoretice ale îor- misii să trim ită citaţia... pc lu­ care „sc mai intîm plă" şi, dc
mea cealaltă Hirocraţi or ji şi plătească alfii
mârii bazei valorice a preţuri­ cite ştie responsabilul, din mo­
lor în socialism ; Dr. V. M. Po- pe-acoln şi cine ştie ce m i­ ment ce priveşte cn otita uşu­
pcscu : Posibilităţi de economi­ nune se mai poate inlimpia... Paradoxal, dar situaţia aşa rinţă lipsurile la gramaj ?
sire a metalului in industrie ; se prezintă. Directorul între­ Conducerea T.A.P.L. Hune­
Şt. Ungurcanu : Rezerve de prinderii comunale orăşeneşti doara este datoare, măcar din
creştere a productivităţii mun­ din Petroşani, inginerul Nico- greşeală, să organizeze un con­
cii in industria textilă : Dr. „Pentru merite lac Ştefan, cel investit cu pu­ trol mai amănunţit, chiar şi la...
M. Fatu : Importanta cuceririi teri de gospodărire a oraşului, alunele sărate. .
independenţei de stat pentru deosebite" de veghere la respectarea le­
dezvoltarea economică a Româ­ gilor statului privind întreţi­ Rubrică redactată dc
niei ; Dr. C. Moisuc : Dinami­ nerea imobilelor şi plata chi­ PAUL BlRLÂDEANU
ca cheltuielilor materiale şi i»- Contabilul şef al uuei coo­ riilor, are o restanţă de... 2.600 cu concursul colaboratori­
nele corelaţii ale reproducţiei perative dc consum din raio­ Ici. Adică, n-a plătit chiria lor şi al corespondenţilor
O parte din centrul oraşului Deva surprinsă intr-una din zilele călduroase de primăvară capitaliste. nul Sebeş, fusese condamnat pentru apartamentul ce i l-a voluntari