Page 9 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 9

9 ’onalj


                                                                                                        PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE,  O N lŢlVÂt


                                                                                                                                                                                            iOzpiruz/ 3



                                                                                                                                                               Reflecţii  asupra             Cîteva  considera­             —   Lucrările

                                                                                                                                                               fazei  de  la  Pe­                                           Adunării
                                                                                                                                                                                             ţii  în  legătură  cu
                                                                                                                                                               troşani  a  celui                                            Generale

                                                                                                                                                               de  al  Vlll-lea              organizarea  tim­
                                                                                                                                                                                                                            a  O.N.U.
                                                                                                                                                               concurs  al  for­             pului  liber al  tine­
                                                                                                                                                               maţiilor  artistice                                          —  Evoluţia
                                                                                                                                                                                             retului  la  Orăştie
                                                                                                                                                               de  amatori                                                 „Cazului  Chombe“






                                                                                                                                                                                                                            C R O N I C A
                        C O N S F Ă T U I R E A                                                     P E              T A R Ă                                                                                              ziţia  „Italia  produce \   organi­
                                                                                                                                                                                                                           La  Bucureşti  s-a închis expo­
                                                                                                                                                                                                                          zată  de  Institutul  italian  pen­
                                                                                                                                                                                                                          tru  comerţul  exterior.  In  tim­
                                                                                                                                                                                                                          pul  celor  .11  zile  cit  a  (ost  des­
                                                                                                                                                                                                                          chisă,  expoziţia  a  fost  vizitată
                                                                                                                                                                                                                          de  peste 200.900  persoane,  prin­
                                          A           L U C R A T O R I L O R                                                                                                                                             tre  care  numeroşi   specialişti
                                                                                                                                                                                                                          din  diverse  sectoare  ale  econo­
                                                                                                                                                                                                                          miei  noastre


                                                                                                                                                                                                                            Luni  la  amiază  a  plecat  la
                                                                                                                                                                                                                          Moscova,  tovarăşul  Gheorghe
                      DIN                   I N D U S T R I A                                         C H I M I C A                                                                                                       Consiliului  de  Miniştri,  repre­
                                                                                                                                                                                                                          Rădulescu.  vicepreşedinte  al
                                                                                                                                                                                                                          zentantul  permanent  al  Repu­
                                                                                                                                                                                                                          blicii  Socialiste  România   în
                                                                                                                                                                                                                          C.A.E.R.,  pentru  a  participa  la
                                                                                                                                                                                                                          cea  de-a  XXX-a  şedinţa  a  Co­
                                                                                                                                                                                                                          mitetului  Executiv  al  C.A.E.R.
              In  sala  Ateneului  Român  au   membru  al  Comitetului  Execu­  treprinderi  şi  institute,  oameni   ridicarea  pe  o  treaptă  superi­  Gheorghe  Gaston  Marin,  vice­                                                 (Agerpres)
            început  luni  dimineala  lucră­  tiv.  al  Prezidiului  Permanent,   de  ştiinţă,  lucrători  din  apara­  oară  a  inlrcgii  activilăfi  v ii­  preşedinte  al  Consiliului   de
            rile  Consfătuirii  pe  Iară  a  lu­  secretar  al  C.C.  al  P.C.R.,  a   tul  de  partid  şi  de  stat.  care.   toare.  Miniştri,  a  prezentat  raportul
            crătorilor  din  industria  chimi­  spus:                cu  competentă  şi  simt  de  răs­  Ne  exprimăm  convingerea   privind  dezvoltarea  industriei
            că.   organizată  din  iniliativo   Prima  Conslătuire  pe  tară  a   pundere,  pol  da  soluţii  valo­  ca  delegaţii  şi  invitaţii   vor   chimice  şi  sarcinile  ce  revin
            C.C.  al  PC.R.  şi  a  Consiliului   lucrătorilor  din  industria  chi­  roase  problemelor  actuale  şi   dezbate  problemele  esenţiale   acestei  ramuri  din  documente­                                   Noua   haină  a   unui
            de  M iniştri,               mică  are  sarcina  de  a  dezbate   de  perspectivă  ale  industriei   ale  muncii  dm  industria  chi­  le  Congresului  al  JX-lea   al                                       vechi  oraş  —  Vulcan.
              La  conslătuire  iau  parte  de-   problemele  tot  mai   mari  şi   chimice.       mică.  vor  dezvălui  şi  supune   Partidului  Comunist  Român.
            Icgali  ai  colectivelor  din  uni­  complexe  care  stau  In  la(a  a-   Prezenta  la  conslătuire   a   criticii  neajunsurile  ce  se  mai   In  ultima  pane  a  şedinţei                                  Foto :  N.  MOLDOVEANU
            tul ile  industriei  chimice,  pre­  cesfei  ramuri,  precum  şi  a  al­  conducerii  de  partid  şi de  stat.   manilcstă.  iar  pe  baza  expe­  de  dimineaţă  au  început  dis­
            cum  şi  reprezentaţi  ai  altor   tor  sectoare  ale  economiei  na­  in  frunte  cu  tovarăşul  Nicolae   rienţei  pozitive  acumulate  vor   cuţiile  asupra  raportului  pre­
            ramuri  ale  economiei  naţiona­  ţionale   chemate  să  sprijine   Ceauşescu.  secretar  general  al   face  propuneri  valoroase  pen­  zentat.
            le.  numeroşi  invitaii.     dezvoltarea  chimiei  In  Româ­  Comitetului  Central  al  Parti­  tru  îmbunătăţirea  activităţii  in   O  telegramă  sosită  in  tim­
             Participă,  de  asemenea,  mem­  nia.                   dului  Comunist  Român,  arată,   toate   domeniile  şi  in  toate   pul  lucrărilor  consfătuirii  a   In  construcţie
            bri  ai  C.C.  al  PC R.  ai  Con­  Ca  şi  celelalte   consfătuiri   incă  o  dală  atenţia  de  care  se   sectoarele,  potrivit  sarcinilor   vestit  celor  prezenţi  că  lucră­  %  Locul  fînului  este
            siliului  de  Miniştri,  conducă-   care  s-au  linul  pină  In  pre­  bucura  industria  chimică,  ra­  trasate  de  cel   de-al   IX-lca   torii  de  pe  şantierul  Uzinei  de
            ton  de  instituia  centraler  oa­  zent.  şi  aceasta  se  însene  pe   mură  In  care  işi desfăşoară  ac­  Congres  al  Partidului  Comu­  aluminiu  din  Slatina  au  înde­  o  nouă  clădire
            meni  de  ştiin/ă.  activişti   de   linia  metodelor  de  muncă  pro­  tivitatea  aproape  120.000  de  lu­  nist . Român.  plinit  in  proporţie  de  60,5  la
            partid,  de  stat  şi  ai  organiza­  movate  de  conducerea  parti­  crători  animali  de  dorinţa  de   Discuţiile   ce  urmează   să   sulă  planul  de  construcţii  şi
            ţiilor  obşteşti,  cadre  din  tnvă-   dului  nostru,  de  a  se  consulta   a-şi  spori  aportul  la  întărirea   aibă  loc  timp  de  trei  zile.  in   montaj  prevăzut  pentru  acest
            tămintul  superior.          şi  a  dezbate  cu   muncitorii,   şi  ridicarea  patriei,  la  desă-   \şedinţe  plenare  şi  pe  secţii  de   an.  Participanţii  la  conslătuire   a  poştei  în  şire,nu  pe  cîmp!
                                                                                                                               au  salutat  cu  vii  aplauze  suc­
              Asistenta  a  Sntimpinat cu vii   specialiştii,  inginerii,  cu   toii   virşirea  conslructiei  socialiste.  specialitate,  vor  constitui,  tară   cesul  harnicilor  muncitori  de
            şi  puternice  aplauze  pe  tova­  oamenii  muncii  aspectele  prin­  Actuala   consfătuire  a  fost   îndoială,  incă  o  mărturie   a   pe  şantierul  din  Slatina.  In  cadrul  măsurilor  de
            răşii  Nicolae  Ceauşescu.  Chivu   cipale  ale  dezvoltării  econo­  precedată,  după  cum  şti(i.  de   hotărîiii  terme  a  lucrătorilor         modernizare   a   oraşului
            Stoica.  Alexandru  Bitlădeanu,   miei  naţionale.  In  scopul  de  a   dezbateri  rodnice  in  majorita­  dm  industria  chimică  de  a-şi   După-amiază.  lucrările  con-   Alba  Iulia,  vizitat  în  ulti­  Finul  de  trifoi  şi  lucerna   hectar.  Recoltarea  acestor  fu­
            Alexandru  Drăghici.  Ilie  Ver-   găsi  căile  şi  mijloacele  pentru   tea  falnicilor,  uzinelor  şi  com­  îndeplini  sarcinile  de  răspun­  siătuirii  s-au desfăşurat pe  sec­  mul  timp  de  tot  mai  mulţi   este  deosebit  de   valoros  în   raje  era  indicată  să  sc  facă
            dcl,  Maxim  Bcrghianu.  Leonte   continua  îmbunătăţire  a  acti-   binatelor  chimice,  in  institute­  dere  ce  le  revin  din  marelui   ţii  de  specialitate:  organică  şi   turişti  pentru  monumente­  hrana  taurinelor  ‘pe  conside­  în  perioada  de  înmugurire  sau
            Răulu.  losil  Banc.  Petre  Bla-   *  vital ii  In  toate  domeniile.  le  de  cercetări  si  proiectări,  la   program  al  partidului  de  ridi­  medicamente:  metalurgie  ne­  le  sale  istorice,  se  înscrie  şi   rentul  că  are  un  conţinut  ridi­  Ia  apariţia  primelor  flori.  Cum
            jovici,  Janos  Fazehaş.   Petre   Se  allă  In  sală  muncitori  'şi   care  au  participat  zeci  de  mii   care  pe  o  treaptă  nouă.  supe­  feroasă;  petrochimie,  fibre,  ma­  construcţia  unui  local  spe­  cat  de  substanţe  proteice  şi  vi­  această  epocă   a  trecut   de
            Lupu.  Manea  Mănescu.  Ghcor-   maiştri  de  înalta  ca/ilicare,   de  muncitori,  tehnicieni,  ingi­  rioară,  a  procesului  de  desă­  se  plastice,  cauciuc;  celuloză   cial  destinat  poştei.  tamine.   Bunăoară,  un  kilo­  mult,  se  poate  afirma  că  lu­
            ghe  Gaston   Marin,   Roman   tehnicieni  şi  ingineri  din  ser­  neri,  economişti  A  lost  anali­  vârşire  a  construcţiei  socialis­  şi  hîrtie;  îngrăşăminte  şi  a­  Clădirea  amplasată  pe   gram  de  fin  de  trifoi  conţine   crarea  este  mult  întîrzialâ,  iar
            Moldovan,  care  iau  parte  la   viciile  de  concepţie,  din  secţii   zată  multilateral  şi  aprofundat   te  in  tara  noastră.  norganică;  mecano-chergetică.  strada  Armatei  în  faţa  par­  aproape  de  două  ori  mai  nuil-   calitatea  finului  diminuată
            lucrările  consfătuirii.     şi ateliere,  specialişti din  msli-   situaţia  din  unilăti.  s-au  tăcut   Delegaţii  au  ales  apoi  orga­  Lucrările  consfătuirii  conti­  cului  Eroilor,  va  cuprinde   (ă  albumină  digestibilă  decît   Pină  la  sfîrşitul  lunii  iunie
              Rostind  cuvinlul  de  deschi­  '  tutele  de  cercetări  şi  proiec­  numeroase  propuneri,  care.  a-   nele  de  lucru  ale  consfătuirii.  nuă.  ghişee  moderne,  o  centrală   aceeaşi  cantitate   de  fin  de   recoltatul  trifolienelor  în  co­
            dere  a  lucrărilor  consfătuirii,   tări.  din  laboratoarele  uzinale,                                                                            telefonică  automată  urba­  luncă,  de  calitate  mijlocie.  Ad­  operativele  agricole  din  regiu­
            tovarăşul  Alexandru  Drăghici.  economişti,  conducători  de  în­  plicatc  In  practică,  vor  duce  la  In   cont inuare.   tovarăşul  (Agerpres)                             ministrarea  lui  în  hrana  ani­  ne  se  efectuase  doar  pe  cca
                                                                                                                                                                nă.  un  centru  tehnic  de  în­
                                                                                                                                                                treţinere  şî  va  fi  una  din   malelor,  mai  ales  a  vacilor  de   7.R00  ha.  Rezultă  că  au  mai
                                                                                                                                                                rele  mai  moderne clădiri  de   lapte,  este  deosebit  de  eficien­  rămas  suprafeţe  importante  de
                                                                                                                                                                acest  gen   din  ţara  noas­  tă,  concretizîndu-se  în  spori­  pe  care  să  fie  strîns  acest  nu­
                                                                                                                                                                tră.  Noua  construcţie   va   rea  cantităţii  de  lapte  şi  car­  treţ.
                                                                                                                                                                avea  trei  etaje,  o  lungime   ne.  Tocmai  de  aceea,  în  c q o -  .   .La  cooperativa  agricolă  din
             DEZVOLTAREA  INDUSTRIE!  CHIMICE  Şl  SARCINILE                                                                                                    de  68  m  şi  va  prezenta  cî­  perativele . agricole  din.  regiu?.   Cut,  raionul  Sebeş,  trifoiul  de
                                                                                                                                                                                             nea  noastră  suprafeţele  ocupa­
                                                                                                                                                                                                                           pe  cele  90  de  hectare  a  fost
                                                                                                                                                                 teva  originalităţi  în -  con­
                                                                                                                                                                strucţie :  geamurile  vor  fi   te  cu. trifoi  . şi  lucerna  au. fost   cosit  doar  în  proporţie  de  60
                                                                                                                                                                contihui.'  Pentru  1 amenaja­  extinse  în  acest  an  la  10.658   la  sută.  De  pe  alte  40  hecta­
                                                                                                                                                                rea  intrării  principale  se  va   ha.  Peste  tot  culturile  de  lu­  re  cu  lucerna  nutreţul  a  fost
              CE  REVIN  ACESTEI  RAMURI  DIN  DOCUMENTELE                                                                                                       utiliza  tablă  nichelată  on­  cerna  şi  trifoi  au  crescut  pu­  Ing.  A.  POTOPEA
                                                                                                                                                                 dulată,  iar  în  exterior  se
                                                                                                                                                                                             ternic  datorită  condiţiilor  fa­
                                                                                                                                                                 vor  aplica  plăci  .de  cera­  vorabile  dîn  acest  an,  asigu-
                                                                                                                                                                 mică  ornamentală.          rînd  o  producţie  ridicată  la  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                            CONGRESULUI  AL  IX-LEA  AL  P.  C.  R.





                                                        Raport  prezentat





                       de  tovarăşul  Gheorghe  Gaston  Marin




            Raportul  a  arătat  că  profun­  vestiţii  ale  ramurii.  Prin  a­  baterilor  consfătuirii,  vor  con­  măsuri  hotăiîte  pentru  recu­  produselor  chimice  livrate  la
           da  revoluţie  tehnică-ştiinţifi-   ceasta  s-au  pus  bazele  dezvol­  tribui  la  îmbunătăţirea  activi­  perarea  acestor  datorii.  export,  promptitudinea  cu  care
           câ,  care  caracterizează  epoca   tării  industriei  îngrăşăminte­  tăţii  viitoare,  la  elaborarea  pin-*   Nomenclatorul   produselor   răspundem  cerinţelor  comerţu­
           noastră,  a  conferit  industriei   lor.  fibrelor  şi  firelor  chimice,   nului  pe  anul  196R  şî  a  planu­  chimice  râmîne  în  urmă  şi  faţâ   lui  exterior,  în  condiţiile  ac­
          chimice  un  rol  deosebit  de  im­  maselor  plastice  şi   răşinilor   lui  cincinal  1971—1975.  la  care   de  cerinţele   crescinde   ale   centuării  concurentei  pe  piaţă,
           portant  in  ansamblul  progre­  sintetice,  cauciucului  sintetic   se  lucrează  în  prezent.  populaţiei,  care  solicită  o  va­  să  creeze  relaţii  trainice  şi  lăr­
          sului  industrial  mondial  Ea  a   şi  unei  game  variate  de  alte   Infâţîşînd  bilanţul  rezulta­  rietate  mai  mare  de   deter­  gite  pentru  desfacerea  produ­
           devenit  un  factor  de  bază  al   produse  chimice.   Importante   telor  obţinute  pînâ  acum   de   genţi,  articole  din  mase  plas­  selor chimice  româneşti.  In  pe­
          dezvollârii  producţiei  materia­  fonduri  de  investiţii  au  fost  a­  lucrătorii  din  industria  chimi­  tice,  insecticide  şi  alte  produ­  rioada  actuală  se  impune  creş­
           le.  al  introducerii  progresului   locate  pentru  construirea  unor   că  în  îndeplinirea   sarcinilor   se  chimice.  terea  rolului  Ministerului  In­
           tehnic,  al  creşterii  productivi­  mari  combinate  de  celuloză  şi   ce  le  revin  din  planul  cinci­  Vorbitorul  a  subliniat  apoi   dustriei  Chimice  şi  al  marilor
           tăţii  muncii  sociale.      hîrtie  şi  uzine  de  metalurgie   nal,  raportorul  a  arătat  că.  în   că,  deşi  volumul  exportului  de   întreprinderi  în  activitatea  de
            Şcoala  românească  a  ridicat   neferoasă.               1966,  producţia  globală  plani­  produse  chimice  a  crescut  in   comerţ  exterior,  în  crearea  de
           savanţi  cu  renume  în  dome­  Tn  continuare.   raportul  a   ficată  a  fost  realizată  în  pro­  anii  1960—1965  de  aproape  6   legături  directe  cu  clienţii  ex­
           niu)  chimiei,  o  pleiadă  de  in­  subliniat  că.  deşi   producţia   porţie  de  101,3  la  sută.  produc­  ori,  iar  ponderea  sa  în  expor­  terni.   Cota  4-51  m.  Aici  îşi  au  locul  de  muncă  brigăzile  de  montori  conduse  de  Nico­
           gineri  şi  chimişti  deschizători   globală  a  industriei  chimice  a   tivitatea  muncii  —  de  101,4  la   tul  total  al  ţârii  a  ajuns  la  a-   Dificultăţile  care  au  dus  la   lae  Năstase  şi  Ioan  Râuţ  de  la  I.C.S.  Hunedoara.  Suspendaţi  între  pâmînt  şi  cer,  mon-
           de  drumuri  în  această  ramură   crescut  în  perioada  1900—1965   sută,  iar  beneficiile  —  de  110.1   pioape  7  la  sută,  totuşi  el  nu      torii  lui  Năstase  şi  Răuţ  împletesc  măiestria  profesională  cu  curajul.
           a  ştiinţei  şi  tehnicii.  In  tezau­  într-un  ritm  mediu  anual  de   la  sută.  Şi  în  prima  jumătate   se  ridică  încă  la  nivelul  posi­  nerealizarea  planului  de  pro-  Şi  aici,  la  înălţime,  din  bătălia  cu  timpul,  oamenii  au  ieşit   victorioşi :   macaraua
           rul  universal   al   cuceririlor   22.3  la  sută,  producţia  şi  con­  a  acestui  an.  producţia  globală   bilităţilor  actuale  ale  indus­       turn  de  40  tone,  ce  va  deservi  şantierul  noului  bluming  (le  1.300  mm.  a  (ost  ridicată  şi
           ştiinţifice  şi-au  adus  o  preţi­  sumul  la  numeroase  produse   industrială  a  înregistrat   un   triei  chimice.  Trebuie  să  lu­               montată  complet  mai  devreme  cu  16  zile  decît  prevedea  graficul  de  coordonare.
           oasă  contribuţie  numeroşi  chi­  se  situează  în  urma  unor  ţări   ritm  înalt  de  creştere  faţâ  de   crăm  în  asa  fel  îneît  calitatea  (Continuare  tn  pag.  a  2-a)                                   Foto :  I.  TEREK
           mist!  români,  printre  care  Şte­  cu  industrie  chimică  puterni­  perioada  corespunzătoare  a  a-
           fan  Micln.  Alexc  Marin.  Carol   că  Aceasta  arată  că   ritmul   nuluî  trecut,  respectiv  de  20.5
           Pavilla,  Petru  Poni,  Constan­  înalt  de  creştere  trebuie  men­  la  sută,  planul  fiind  realizat  în
           tin  Istrati,  Gheorghe   Spacu,   ţinut  şi  în  viitor,  pentru  a  a­  proporţie  de  101,4  la  sută  In
           Kndu  Cernâtescu  si  alţii  Re­  junge  din  urmă  ţările  dezvol­  acelaşi  timp,  planul  pe  1966  nu                                                                            metal  de  circa  5.000  tone  a­  aşa  cum  s-a  procedat  şi  pină
           marcabilul  om  de  ştiinţă  Ni­  tate  în  acest  domeniu  impor­  a  fost  realizat  Ia  îngrăşăminte   DIRIJORII  ELECTRONILOR                                                    nual.                        acum.
           colae  Tecln  a  anticipat,  cu  a-   tant  al  producţiei   mondiale.   chimice  decît  în  proporţie  de  •                                                                         Studiile,  cercetările  .încercă­  ..Cind  intri  In  sala  calcula­
           proapc  un  secol  in  urmă.  ne­  Pfanul  cincinal  prevede  o  creş­  R3.6  la  sută,  Ia  cauciuc  sintetic                                                                       rile,  nu  s-au  oprit  numai  la  a-   torului,  pătrunzi  intr-o  atmos­
           cesitatea  creării  şi  dezvoltării   tere  a  producţiei  globale  a  in­  de  R6.5  Ia  sută,  Ia  polietilenă                                                                     tit.  Colectivul  de  lucru  s-a  lăr­  feră  liniştită  de  lucru  fn  care,
           acestei  ramuri  pentru  avîntul   dustriei  chimice  —  inclusiv  a   de 94  la  sută etc.  Această  situa­  Nu  de  mult  s-a  anunfat  că  la   Iată  o  astfel  de  maşină  elec­  git  pe  măsura  creşterii  gtadu-   prin  intermediul  benzilor   de
           economiei  naţionale  Cu  toate   celei  de  celuloză,  hîrtie  şi  me­  ţie  a  creat  greutăţi  agriculturii,   Hunedoara   funcţionează   un   tronică  şi  la  Hunedoara:  cal­  Văzdăuteanu  şi  Pavel  Fodor   lui  de  complexitate  şi  a  diver­  hîrtie  perlotală  şi  cu  ajutorul
           acestea,  industria  chimică  re­  tale  neferoase  —  de  2.4  ori  în   unor  întreprinderi   textile  si   calculator  electronic  numeric.   culatorul  electronic   numeric   nu  au  abandonat  ideea.  Ei  au   sificării  problemelor  de  rezol­  specialiştilor  de  aici,  desci­
           prezenta  în  1ORR  numai  2.7  la   1970  faţă  de  nivelul   anului   dîn  alte  ramuri  ale  industriei   Cînd  vorbim  de  calculator  e­  ca  unitate  centrală  şi  o  serie   început  studiile  pentru  întoc­  vat.   Matematicianul   Fabian   frezi  adevărate  taine  ale  ştiin-
           sută  din  valoarea   producţiei   1965.  corespunzător  unui  ritm   prelucrătoare.          lectronic,  îl  avem  parcă  tn   întreagă  de  dispozitive  perife­  mirea  proiectului  instalaţiei   Csaba  împreună  cu  fizicienii   fei.  Vezi  „pe  viu",  cum  s-ar
           globale  industriale  a  ţârii.  mediu  anual  de  19  la  sută,  su­  Pe  baza  măsurilor  luate  la   la{ă  cu  beculeţele-i  de  dilerile            respective.  Primul  Obiectiv:   Weisz  Gheorghe  şi  Constantin   z/ce, „creierul electronic", capa-
                                         perior  ritmului  mediu  al  pro­                                                            rice  pentru  introducerea  date­  conducerea  loarlecii  mecanice   Chiricâ  au  electuat  cercetări­  bil  să  Iacă  ceea  ce  ar  părea
             A  revenit  Partidului  Comu­  ducţiei  industriale.  La  nivelul   unele  întreprinderi  in   urma   culori  care   se  aprind  şi  se   lor  sau  programelor  de  lucru,   de  către  calculator.  Specialiştii   le  cu  privire   fa  optimizarea   de  necrezut.  Sâ  nu  uităm  Insă
           nist  Român  misiunea  de  a  tra­  anului   1970   vom   produce  analizei  făcute  de  conducerea   sting  automat,  cu  diferite  me*   sau  a  unor  parametri  măsuraţi   străini  ceruseră  un  timp   de   repartiţiei  combustibilului  pe   că  pină  a  ajunge  aici,  totul  a
           sa.  încă  în  primii  ani  ai  indus­  1.328.000   tone   îngrăşăminte   de  partid.  Ia  Combinatul   de   canisme  care  lac  tot  telul  de   în  fluxul  tehnologic.  Calcula­  trei  luni  de  zile  să  vadă  dacă  întregul  s i s t e m    anergehe   lost  trecut  prin  mintea  iscodi-
           trializării  socialiste,  liniile  di­  substanţă  activă.  R3.000   tone   cauciuc  sintetic?  şi  produse  pe--   mişcări  şi  In  urma  cărora  ni   torul  execută  prelucrarea  in­  naţional,  iar  fizicianul  Oliver   loate  a  omului.
           rectoare  de  dezvoltare  a  in­                            t rochi mice  din   oraşul   Gh.   se  oleră,  doar  tn  citeva  trac­  formaţiilor  In  Juncfie  de  ur­                Suciu.  matematicianul  Mircea   —  Si  cind  ne  uităm  fn  ur­
           dustriei  chimice,  care  să  sa­  de  fire  şi  fibre  chimice.  241.000   Gheorghiu-Dej,  Uzina  de  fibre   ţiuni  de  secundă,  rezultatul   genta  cu  care  sînt   necesare    Trilu  şi  contabilul  şei  adjunct   mă,  spuneo  ţinutul  inginer  Iu-
           tisfacă  necesităţile  multiple  ale   tone  de  mase  plastice  şi  răşini   sintetice  Sâvinesti.  Combina­  mai  multor  calcule  complicate   rezultatele.  Sînt  deja  18  nivele   at  combinatului,  llie  Sunda,  au   liu  Saitan,  toate  ni  se   par
           economici  naţionale  în   plin   sintetice.  60.000  tone  de  cau­  tul  chimic  Borzeştî  si  altele,   pe  care  omul  nu  le-ar  li  putut   de  prioritate,  dintre  care.  u­  P R O F I L  conceput  prtgramul  evidenţei   nişte  lucruri simpla,  deşi a  lost
           avînt.  să  asigure  valorificarea   ciuc  sintetic  şi  cantităţi  sporite   situaţia  producţiei  s-a  redre­  realiza  Intr-un  timp  aiit  de   nele  ierarhizate.               realizării  cont raclelor.  S-au  fă­  nevoia  de  mari  invesiit/i  in
           superioară  şi  complexă  a  re­  la  toate  celelalte  produse.  sat.  In  alte  unităţi  însă.  prin­  scurt.  Mai  adăugăm  şi  laplul   Mai  multe  institute  centrale          cut,  de  asemenea,  calcule  pen­  concepf ie.
           surselor  naturale.  Plin  aloca­  Creşterea  producţiei  va  fi  în­  tre  care  Combinatul   chimic   că  cl  memorizează  toate  dale­  de  proiectări  preconizau  u tili­       tru  analiza  unor  procese  teh­  Intr-adevăr,  după  ce  atingi
           rea  unor  fonduri  de  investiţii   soţită  de  unele  schimbări   în   Craiova,  Combinatul  de  îngră­  le.  fn  momentul  In  care  îl  so­  zarea  calculatorului  pentru  co­  se  poale  sau  nu  adapta  o  ast­  nologice  prin  metode  statisti­  piscul  cal  mai  tnalt  Inlr-o  ac­
           care  au  crescut  an  de  an.  în   structura  nomenclatorului  de   şăminte  chimice  Turnu  Măgu­  liciţi  să-H  calculeze  altceva   manda  tăierii  laminatelor  la   fel  de  instalaţie.  Inimosul  co­  ce  în  vederea  îmbunătăţirii   ţiune   lansată  cu  mai  multă
            perioada  1950—1965  au   fost   produse,  corespunzător  cerin­  rele,  Combinatul  de  celuloză   mai  urgent,  că  ..le  prinde“  da-   lungimi  optime.  Era  necesară   lectiv  a  şi  realizat-o  In  6  luni.   parametrilor  lor  şi  determină­  sau  mai  puţină  timiditate,  dar
           construite  sî  date  în  funcţiune   ţelor  consumului  intern  şi  ex­  sî  hîrtie  Călăraşi,  continuă  să   că-i  ceri  ceva  qreşil,  îfi  oleră   insă  o  instalat ie  de  legare  a   tn  octombrie  anul  trecut,  in­  rii  fenomenelor  ce  le  compun,   cu  convingerea  fermă  câ  ea
            140  întreprinderi  si  secţii  noi.   portului.           se  înregistreze  rămîneri   în    un  fnalt  grad  de  exactitate  în   calculatorului   electronic   la   stalaţia  a  lost  terminată  şi  a   calcule  de  natură  qenerală  —   va  reuşi,  atunci  cfnd  „ope-
            Dispunem  astăzi  de  o  industrie   Relevînd  faptul  că  actuala   urmă  faţă  de  plan.    calculul  pe  cate  nu  reuşeai   specilicul  procesului  tehnolo­  intrat  în  etapa  experimentală   economice,  statistice,  tehnice.   ra"-tî  este  mărturie  vie  a  stră­
            chimică  modernă.  în  plină  dez­  consfătuire  reprezintă  încă  o   Existenta  unor  restante  de   să-l  realizezi  cu  creionul  sau   gic  de  aici.  Era  prima  lucrare   iar  In  lebruarie  ac.  în  pro­  Ştiinţifice  —  atft  pentru  com­  daniilor,  parcă  nu  îţi  vine  să
            voltare.  în  care  sînt  reprezen­  dovadă  a  preocupării  şi  spri­  producţie  şi  la  livrarea  de  în­  cu  rigla  de  calcul  în  mină.  Şi   de  acest  gen  din  ţara  noastră   bele  de  durată  pe  3  schimburi.   binat.  cîl  si  pentru  dilerile  în­  crezi  că  drumul  parcurs  zi  $i
            tate  toate  subramurîle  ei  cu­  jinului  permanent   pe   care   grăşăminte,  fire  şi  fibre  chi­  lotuşi,  calculatorul  electronic   Totul  părea  imposibil  de  rea­  pentru  ca  în  iunie,  să  se  ob­  treprinderi  şi  Instituţii  din  ţa­
            noscute  pe  plan  mondial  *  ca   partidul  şî  guvernul  îl  acordă                        nu  mai  poate  îi  considerai   lizai.  Prezicerea  o  făcuseră  şi   ţină  prima  utilizare  industria­  ră  Acum  se  lucrează  la  găsi­  noapte  prin  labirintul  căutări­
            realizează  peste  fi.000  de  pro­  dezvoltării  industriei  chimice,   mice,   coloranţi  şi   auxiliari   „minunea  s e c o lu lu iU tiliz a ­  unii  specialişti  străini.  Dar,  un   lă  a  calculatorului  electronic   rea  soluţiilor  optime  pentru  or­  lor  a  lost  chiar  al ii  da  greu.
                                                                                                                                                                                                                             Uiţi  toate  ncalunsutila.  toate
            duse.                        îndrumării  continue  a  activi­  pentru  textile  şî  pielărie,  celu­  rea  lui  se  extinde  în  pas  cu   grup  de  specialişti  ai  combi­  numeric  în  (ara  noastră.  Efec­  ganizarea  unor  procese  tehno­  qrcutâfilc. In  fofă fi  se  contu­
             Principala  atenţie  a  fost  a-   tăţii  lucrătorilor  ei.  vorbitorul   loză  şi  hîrtie  obligă  întreprin­  cer lnf ele   contemporaneităţii   natului  hunedorean  compus   tul?  O  cantitate  mai  mare  de   logice  prin  metodele  progra­
            cordatâ  petrochimici,   căreia   a  arătat  că  analizele  făcute  în   derile  producătoare  şi  Minis­  iar  prezenţa  lui  in  locurile   din   matematicianul   Lupşa   metal  prelucrat  de  liniile  Hni-   mării  liniare.  Ţoale  calculele   rează  mai  v :u  imaginea  che­
            i-nu  fost  alocate  aproximativ   întreprinderi,  ca  şî  măsurile                           cele  mai  grele,  devine  treptat   Candid,  inginerii  Iulian  Sa­  soare,  teducerea  şulajelot  din   se  execută  simultan  cu  condu­  mării  prezentului  şi  a  viitoru­
            40  la  sută  din  fondurile  de  in­  ce  se  vor  stabili  în  urma  dez­  terul  Industriei  Chimice  să  ia  o  necesitate.  fran,  Horvath  Zoltan,  Vasile  care   rezultă  o  economie  de  cerea  proceselor  respective,  lui.  I.  CîOKANU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14