Page 2 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3964
l — — a i g — 1ggiB— g n —^ w TgynrrTww.riwP “ r — — — ^

program artistic Incepînd
Deva cu orele 20,30 la sediul ca­
sei de cultură se organizea­
Pe „Dealul Paiului• se or­ ză o seară pentru tineret la
ganizează un tirg ţărănesc care-şl vor da concursul so­
şi expoziţii de produse agro- lişti de muzică uşoară şi for­
alimentare şi Industriale cu maţia . cvintetul color.4*
vînzare. In locuri special a-
menajate se pot servi: rrinst Praştie
proaspăt, pastramă, berbec
la grătar şi altele. Intre o­
rele 10 şi 18 formaţiile ar­ La cabana Poieniţa s-au
tistice de amatori de la clu­ realizat expoziţii dt prezen­
burile sindicatelor, cămine tare unde participă cu pro­
călturale şi şcoli prezintă duse majoritatea cooperati­
programe artistice. velor agricole din raion. A­
La stadion, cu prilejul semenea expoziţii slnt şi In
spavtachiadei de vară dota­ piaţă. Aici pot fi servile pre­
tă cu . Cupa agriculturii", se parate speciale printre care
desfăşoară jocuri de handbal, virşli de capră, balmoş, must
iar la liceul pedagogic, de $i altele. La cabană, pe o
volei. La orele 20, in localul estradă se vor perinda for­
cofetăriei . Car păţi" începe maţii artistice de amatori.
Carnavalul tineretului. Sebeş
Hunedoara
In „Parcul arinilorm, 11 co­
operative agricole au expus
O.O.V.L.F. a organizat pe
„Dealul Chiztdului“ expoziţii produse agro - alimentare.
peratori şi mecanizâtorl. spe­ cu vînzare de produse legu­ O R V.L F. a organizat expo­
Serbarea prin cîntece şi pe­ ziţii cu legume şl fructe.
trecere a bucuriei roadelor ALEXANDRU ŞULUŢIU cialiştii dih unităţile de pro­ micole şt fructe. Cooperati­ Participă, de asemenea I.A.S.
toamnei, a darului muncii şi preşedintele Uniunii ducţie Şi lucrătorii de la uniuni­ vele agricole de pe raza ora­ Apold şl Pelreşti care au des­
fertilităţii ogoarelor este o da­ regionale a cooperativelor le cooperatiste şi consiliile agri­ şului se prezintă şi ele cu chis aici mustării. Dar, poa­
tină străveche a poporului nos­ agricole de producţie cole care, sub îndrumarea or­ expoziţii de animale. De ase­ te fi vizitată şl mustăria co­
tru. „Ziua recoltei14, înscrisă ganelor şi organizaţiilor de menea, unităţile comerciale
prin hotârîrea partidului în ca­ partid, s-au străduit să trans­ au adus produse de artiza­ operatorilor din Răhău. Pe
lendarul sărbătorilor noastre rile organizate în oraşele şi sa­ pună in viaţă sarcinile ce au nat. Pe o estradă amenajată o estradă special amenajată
obşteşti, constituie un minunat tele regiunii sau la tradiţiona­ fost puse în faţa agriculturii. la marginea pădurii echipele jocul şi vota bună vor ţine
prilej pentru trecerea în revis­ lele mustării. Se oferă astfel Pregătirile ce s-au făcut pen­ artistice de la casa de cul­ companie vizitatorilor.
tă a roadelor muncii lucrăto­ posibilitatea ca pentru aprovi­ tru sărbătorirea „Zilei recoltei' tură $1 de la cluburile sindi­
rilor din agricultură, a succese­ zionarea de toamnă — iarnă a au prilejuit însă şi o intensifi­ catelor vor prezenta progra­ Iii a
lor înregistrate pe linia spori­ populaţiei cu produse agricole care a eforturilor pentru ca pa. me artistice începind de la
rii producţiei, de manifestare să existe o abundenţă pe pieţe­ ralel c;u strîngerea rodului bb- orele 9 şi pînă la 21. Pe arena sportivă din lo­
a recunoştinţei pentru hărnicia le oralelor şl centrelor munci­ gat al acestei toamne să fie pu­ calitate există ameiiajată o
ţărănimii cooperatiste. De­ toreşti. se temelii sigure recoltei vii­ Petroşani expoziţie de produse agro-
venind, an de an, mal fertil Se cuvine să amintim şl pe toare. Ca în fiecare an, bunii alimentare şi de animale, Iar
prin truda omului, pâmîntul cei ce au aduS o contribuţie gospodari chibzuiesc acum, cu- La fostul aeroport din lo­ cooperaţia de consum prezin­
răsplăteşte eforturile făcute substanţială la făurirea rodului noscînd ce au realizat, asupra calitate fn punctul numit tă standuri de produse cu
spre împlinire şi belşug. Hăr­ bogat al acestei toamne. Coo­ măsurilor pe care le vor între­ „Hangare", artiştii amatori, vînzare. Pe o scenă amena­
nicia ţăranilor, concretizată în peratorii din Calda, Vlnţul de prinde pentru ca munca să fie unele formaţii de fanfară, jată tn aer liber formaţiile
recoltele bogate de cereale, Jos, Simerla, Pianul de Sils Şi şi mai rodnică Orientîhdu-se muzică populară, dansuri artistice de amatori susţin o
fructe, struguri sau legume es­ Târtârio au deplin temei să se spre valorificarea mai deplină populare, susţin un bogat sultă de programe artistice.
te o expresie vie a strădaniei mîndreascâ cu rezultatele Ob­ a condiţiilor existente în ve­
permanente de a urca tot mai ţinute la cultura griului, unde derea creşterii producţiei la
sus pe verticala bunăstării, de producţia a depăşit 2 000 kg hectar, cooperatorii s-au preo­
a da o utilizare cit mai gospo­ la hectar. La Apoldul de SuS şi cupat cu mai multă insistenţă
dărească forţelor şi mijloacelor Clinic tradiţia crescătorilor de de asigurarea unui pat germi­ Se strîng roadele toamnei.
de producţie. animale nu se dezminte, pro­ nativ corespunzător, de extin­
Măsura roadelor acestei ducţia de lapte ndicîndu-se la derea în cultură a soiurilor de veniment de cea mal mare
toamne face să ne bucurăm peste 1.700 1 pe cap de vacă în griu .intensive, de calitatea lu­ DATINI DE-A LUNGUL importanţă, constituind un SJ
mal mult de rezultatele muncii fiecare unitate. Mihâlţenii au crărilor. prilej de bucurie şi petre­ Stiati c a ...
noastre. Desfăşurată în condi­ livrat peste 60 de vagoane le­ In atenţia cooperatorilor stă cere La romani însuşi îm­
ţii mai bune de organizare. în­ gume, iar dâienii şi-au cîştigat şi asigurarea unor bune condi­ El era protectorul vegetaţiei păratul ,>dezertau de la Roma
trecerea socialistă iniţiată între binemeritate laude pentru ţii de iernare â animalelor, ur­ ANILOR arbustive, producătoare de ducindu-se la valatul său de
echipe, brigăzi şi cooperative priceperea cu care au ştiut să mărind terminarea la timp a fructe, iar zeiţa Demeter a- vară, şcolile luau Vacanţă, 0 Porumbul este originar 0 Un litru de vin clin punct
şi-a dovedit eficienţa prin ridi­ amplifice rodul viilor şi livezi­ adăposturilor, strîngerea fura­ Sărbătoarea culesului sau Vca sub protecţia el cimpu- procesele erau suspendate. din America, unde se cultivă de vedere al energiei calorice
carea nivelului producţiei agri­ lor tinere. In fiecare raion şi jelor şi folosirea lor economi­ vinalia rustica se desfăşura rilc lucrate. Intr-un cuvînt, toată viaţa de circa 4.000 de ani. In Mexic este echivalent cu 0,585 kg.
cole şi a activităţii economico- unitate s-au detaşat numeroa­ coasă. la romani la idele lui octom­ Romanii supunind pe greci din oraş se revărsa în pod­ din primele recolte se aduceau carne, cu 5 ouă sau cu 0 9 litri
financiare a unităţilor coopera­ se exemple de buni gospodari, Nici pe ogoare munca nu brie, 15 ale lunii respective. au împrumutat de ta acejtirt gorie. ofrande zeului agriculturii Cin- lapte, fapt pentru care vinul a
tiste care au făcut ca aplicarea re­ conteneşte. Se asigură germe­ /ti ph‘ma 21 a solChihltăţii o dată cu credinţa şi cultul teol, al cărui nume derivă chiar fost supranumit şi „laptele bâ-
Un Scurt bilanţ cifric con­ gulilor agrozootehnice înainta­ nii producţiei viitoare, utilizînd lui Dionijsos schimbindu-i de la denumirea dată porum­ trînilor'4, el aducînd în bilan­
duce la concluzia că eforturile te sâ-şl spună hotârît cuvîntul eficient îngrăşâmlntele şi exe- foctil sacru era sCos din o­ totodată şi numele in Ba- Şi în principatele româ­ bului. ţul energetic circa 600-700 ca­
raş cu mare altil, liil Jupiter
depuse în vederea înfăptuirii asupra producţiei la hectar sau cutînd arături de toamnă pe l se sacrifica o oaie, după chus. In cinstea acestui cult neşti culesul viilor era soco­ lorii ceea ce reprezintă aproxi­
obiectivelor stabilite pentru al pe cop de animal Toate aces­ toate suprafeţele ce urmează la Roma s-a pus piatra fun­ tit ca un eveniment de o 0 In Peni au fost descope­ mativ 25 la sută din caloriile
doilea an al cincinalului sînt tea vor fi înfăţişate în grafice, să fie însâminţate in primă­ care se storcea un strugure damentală unui nou templu deosebită importanţă Dc lo rite canale de irigaţie în care necesare 2llnlc organismului 6-
încununate de o serie de succe­ fotografii şi panouri expresive vară. intr-o cupă de aur, tar mus­ a cărui construcţie a durat 21 septembrie (C.hristovul ri- se abâten apă din partea supe­ menesc.
se. La grîu şi orz producţia es­ în cadrul expoziţiilor, tîrgurl- Stă în putinţa noastră că în­ tul Ora oferii tatălui zeilor, 3 ani şl care a fost Inaugurat ilor) întregul popor şi chiar rioară a nurilor cu ajutorul ro­
te mai mare cu 10 la sută faţă lor şi standurilor organizate. că de pe acum să trasăm coor­ lmplor\ndu-l să /ie darnic cu în ahul 493 (anul 261 al Ro­ domnitorul se muta pentru ţilor de irigat. Un asemenea ca­ 0 Pentru conţinutul său în
de ceâ realizată în 1965. Efecti­ Pentru rezultatele înregistrate, donate sigure belşugului ştiind recolta. mei). S-I0 zile cu reşedinţă în pod­ nal are o lungime de 750 km şi substanţe organice şi minerale,
vele de animale proprietate ob­ unităţilor clasificate pe prime­ că reuşita tuturor acestor acţi­ ir gorii Cu această ocazie se o lăţime de 4 mett-i. vinul este considerat un ser cu
ştească au sporit cu peste 6.000 le locuri li se vor înmina di­ uni este condiţionată de capa­ ★ organizau numeroase mani­ acţiune tonică remarcabilă ca­
unităţi vită mare. Recolte bo­ plome de fruntaşe in întrece­ citatea şi interesul manifestat In mitologia greacă zeul Din scrierile lui Pliniu cel festări artistice; petreceri în­ 0 introducerea porumbului re dacă nu ar fi existat ca bă­
gate promit şl lanurile celor­ rea socialistă. ele toţi lucrătorii de pe ogoare care reprezenta fertilitatea Batrîn reiese că ţoale popoa­ în Europa se atribuie lui Co- utură curentă ar fî trebuit sa
lalte culturi. Cu o pârtia din Dacă bilanţul muncii este pămlntului şi bogăţia pro­ rele care cultivau viţă de vie soţite de multă Ueselfe şi cîn- lumb eărb 1-ăr fi adus la îna­ fie inventat ca agent terapeu­
produsele realizate vom avea rodnic, în aceasta se materiali­ pentru folosirea chibzuită a duselor solului era Dionysos. sărbătoreau cu leşul ca un e- tec. poierea din prima sa călătorie. tic
prilejul să facem cunoştinţă la zează activitatea desfăşurată in forţelor şl mijloacelor de care Lâ hoi s-a râspîndit in cultură 0 In Canada, aproape în­
expoziţiile cu vînzare, standu- decursul unui an de către coo­ dispun. prih secolul al XVII-lea şi a treaga suprafaţă se cultivă nu­
devenit principala cereală ocu- mai cu griu de primăvară. în
pînd in jur de 4 milioane de timp ce la noi această cultură
hectare Pe glob suprafaţa to­ reprezintă numai 5-7 la sulă
tală a ajuns la 100 milioane ci 1 ii suprafeţele totale şi eslft
hectare. In Europa, ţara noas­ râspindit mai mult în Munţii
tră este pe locul doi în ce pri­ Apuseni.
veşte suprafaţa pe care o de­
Toamna cu r.oduî ei bogat
se face simţită din plin şi la ţinem 0 Gustul şi nevoiâ omului
cooperativa agricolâ de pro­ pehtru alimente dulci a sporit
0 Porumbul este întîlnlt în
ducţie din Daia. Livezile ce peste 134 de reţete culinare din mai cU seamă de cind ă înce­
se întind pe suprafeţe de or­ care bineînţeles hu lipseşte mâ- put să fie folosite ceaiul, cafea­
ua şi cacao. Cu 400 de ani î.tni.
dinul zecilor de hectare, te­ mâliguţa cu brîhzâ şl smîntî- medicul Dyphvlos a observat
renuri care odinioară nu pro­ nâ. Amidonul de porumb se fo­ că mustul extras din sfecla ro­
duceau decît citeva tone de loseşte la prepararea de cre­ şie se poate folosi că medica­
iarbă, au crengile-încărcate de me, sosiii i, budinci, a produse­ ment în locul mierei. De a-
fructe multicolore. lor dietetice (ulei şi biscul(i) a lunci s-a încercat Insă extrage­
Recoltările sînt în plină sâpurnilui şi a pastei de dinţi, rea sucului dulce şi din po­
desfăşurare. Caisele şî prune­ la fabricarea produselor de co­ rumb, morcovi şi struguri, din
le s^au strîns mai din vreme. fetărie ca zahăr, Jeleuri, răco­ care hu s-a reuşit să se obţină
Acum a sosit şi rindul mere­ ritoare, precum şi la fabricarea zahăr. Cercetările s-au îndrep­
lor. Echipa de cooperatori con­ spirtului. Mătasea ştkileţilor de tat către sfeclă care este utili­
dusă de Gheorghc Stoia culege porumb se foloseşte la prepa­ zată în prezent pentru zahăr,
merele din soiul Parmen au­ rarea de Infuzii, extracte li­ melasă, în patiserie etc. Nu de
riu, care sînt sortate şl amba­ chide şi siropuri cu efect diete­ mult s-a experimentat produ­
late. Iar apoi prin inter­ tic, folosite în afecţiunile căi­ cerea cauciucului sintetic din
mediul O.R.V.L.F.-uîuI iâu ca­ sfedâ prim tratarea acesteia
lea spre consumatori Prin va­ lor urinare. Din pâniişi, care cu alcool metilic.
lorificarea lor se încasează reprezintă o materie celulozică
2eci de m*i de lei care ampli­ de cea mal bună calitate, se re­ 0 Transformarea alimente­
fică veniturile cooperatorilor, alizează împletituri şi ţesături lor In glucozâ se realizează
bunăstarea lor materială. * după 90 de minute de la inge­
do o frumuseţe deosebită.
rare. pe cind a zahărului se
Foto: 1 TEREK 0 Pe lîngâ zaharun, alcool realizează numai în 15 minute.
etilic, glicerinâ, acizi organici, Un kilogram de zahăr conţine
tamn, esleri, proteine şi amlno- 4.000 calorii, iar un kg de car­
acizl, vinul mai conţine şi un ne numai 1,500. De fapt, dintre
număr apreciabil de vitamine toate plantele de cultură, sfe­
Relatări despre rodul bogat al ogoarelor cum sint ; Vitamina C.P.B l ; cla dă cel mai mare număr
B.12 şi PP. Toate sînt prezen­
de calorii la unitatea de supra­
tate în forme uşor asimilabile. faţă.
G ALD A ■ DAIA MIHALŢ

La griu, principala plantă Prin valoarea pe care o re­ Satul nostru este aşezat în- In ce priveşte cultivarea Fiind martor al multor Carnea, component princi­ In cooperativa noastră creş*
de cultură din unitatea noas­ prezintă, porumbul constituie tr-o zonă colinorâ. Aici, unde plantelor tehnice, ne-am ori­ transformări şi izbînzi obţi­ pal al hranei omului, consti­ terea animalelor şi mai cu Dată fiind importanţa pe
tră, am realizat an de an pro­ principala cultură din unita­ în trecut bîntuiau vinturile. entat asupra sfeclei întrucît nute pe calea belşugului în tuie obiectivul de seamă spre seamă a vacilor de lapte re­ care o au.ouăle şi carnea de
ducţii ridicate. $i în această tea noastră. Utilizârile-i mul­ praful şi uscăciunea, a apărut ea întîlneşte la noi condiţii unitatea pe care o conduc pot a cărui producere nC-am în­ prezintă uh adevărat izvor de pasăre în hrana omului cil
vară lanurile aurii, recoltate tiple ne-au determinat sâ în­ o livadă de pomi fructiferi ce bune de climă şi sol. Terenu­ spune că ele se datoresc oa­ dreptat toată atenţia. La în­ venituri. De aceea, am urmă­ şi pentru veniturile care se
în cea mai mare parte meca­ treprindem o serie de măsuri se întinde pe 89 de hectare. rile aluvionare s-au dovedit menilor, acestor harnici lu­ ceput mai anemic, dar apoi rit permanent sporirea numă­ pot obţine din această ramu­
nizat ne-au asigurat un rod pentru sporirea producţiei. In Astfel, solurile odinioară ster­ deosebit de rodnice atunci crători ai pâmîntului. Prin cu paşi siguri am consolidat rului lor. care in prez.ent a a­ ră, în cooperativa noastră s-a
bogat. In medie de pe fiecare brigada noastră pe întreaga pe, sub acţiunea entuziasmu­ cind sînt muncite gospodă­ înţelepciunea lor, culeasă din îngrâşâtoria de tineret taurin juns la 180. Practicarea unei pus un accent deosebit pe
hectar au rezultat 2.150 kg. suprafaţă am aplicat îngră­ lui dâienilor au devenit pro­ reşte. Anul trecut, de pe 40 slovele cărţii, oamenii aceş­ Astăzi ne mîndrim că reuşim hrâniri şi îngrijiri raţionale creşterea păsărilor.
grîu, faţă de 1.900 cite am şăminte organice şi chimice, ductive. In această toamnă, de hectare s-au obţinut 1311 tia înzestraţi cu virtuţi moş­ sâ şi exportăm o parte din s-a materinllzat în cei peste Pornind de ia un efectiv
planificat iniţial, ceea ce ne-a terenul a fost bine pregătit, merii, prunii, perii şi alţi tone de rădăcini care valori­ tenite din străbuni au arătat produşi. In principal am 2.470 hectolitri de lapte livraţi matcă mic. de numai 45<> ca­
permis ca in afară de cele 75 semănatul şi întreţinerea cul­ pomi şi-au etalat rodul. A ficate au adus unităţii veni­ cît de bogat rodeşte prin pornit de la organizarea fer­ la I.C.I.L. Din această canti­ pete, nm ajuns în scurt timp
tone de grîu contractate, să turii s-au realizat la timpul fost ceva care a ineîntat pri­ turi de 449.000 lei. mintea şi munca lor pâmîn­ mei de tineret taurin pentru tate, 150 s-au predat peste să depăşim cifra dc 3 550. La
valorificăm alte 18 tone, Sn- potrivit. virea. Dar, dincolo de pito­ Recolta este bogată deoare­ tul mihâlţan. îngrăşare. Asigurăm cu re­ plan. Au fost încasate astfel această creştere a contribuit
casînd în total venituri de o- După primele zile de lucru resc se ascunde o activitate ce cultura a fost semănată la Ogorul galben de pe ma­ gularitate „materia primă" venituri însemnate, ce însu­ în bună parte utilizarea ra­
proape 150 000 lei. am remarcat că în medie de economică eficientă. Livezile timp şi bine îngrijită. Acum lul Tîrnavei şi din Lunca din prâsilâ proprie sau prin mează aproape o jumătate de ţională a incubatoarelor pro­
Intrucit bazele viitoarei re­ pe fiecare hectar se recoltea­ pe rod ce se întind pe 29 dc recoltatul este in plină des­ Mureşului a dovedit că poa­ cumpărări după care acor­ milion. Ele reprezintă circa prii (are au asigurat ponde­
colte se pun de pe acum, co­ ză cite 3 000 kg porumb. Este hectare au dat fructe care va­ făşurare. De pe primele su­ te deven' mai rodnic şi mai dăm grijă sporită hrânirii şi 50 la sută din totalul venitu­ rea efectivului din acest an.
operatorii alături de mecani­ o răsplată binemeritată a lorificate au însumat zeci de prafeţe au fost realizate a­ mănos atunci cind este lucrat întreţinerii animalelor. rilor realizate din zootehnie. Deşi am crescut mai mult fiu
zatori desfăşoară o activitate muncii, a strădaniei coopera­ miî de lei. proape 25.000 kg sfeclă la chibzuit şi pot spori in mod Am pornit în direcţia spe­ 14 500 capete pui dcrît aveam
susţinută. Se lucrează la re­ torilor Pe alte 00 de hectare cu te­ hectar. Numai de la coopera­ considerabil veniturile la cializării în ingrâşarea tine­ Succesele obţinute se da- planificat, care au fost livraţi
coltarea culturilor tîrzii de Cind ştii că munco-ţi de a­ renuri în pantă slab produc­ tiva noastră a luat drumul în hectar cind se cultivă inten­ retului întrucît prin livrarea ţoresc hărniciei şi priceperii organizaţiilor mmercVfile şi
toamnă de pe suprafeţele ce proape un an este spornică e tive s-a plantat viţă de vie prima tranşă o garnitură de siv. Cei peste 990 000 lei ob­ produşilor obţinem venituri îngrijitorilor mulgătc*. Prin­ de stat. cheltuielile au. fost re­
trebuie grabnic eliberate, in o bucurie sâ culegi belşugul din soiuri superioare. In tre­ 65 vagoane, ce reprezintă ju­ ţinuţi din legumicultură a­ importante. Numai pînă la 15 tre ei merită sâ fie ev.Venţiat duse cu 11.000 lei.
urmă tractoarele execută a- de produse. $i la noi an de cut nici nu se pomeneau la mătate din producţia realiza­ nul trecut ne-au făcut sâ mă­ septembrie valorificînd 105 Gheorghe Kramer care de la Reducerea substanţială a
râturi. se discuieşte, tâvâlu- an producţiile de porumb nu Daia struguri. Acum ei con­ tă. Ce înseamnă aceasta ? 18 rim suprafaţa de grădină la viţel, majoritatea la prima fiecare din cele 11 voci avute cheltuielilor cît şi valorifica­
geşte şi însămînţeazâ. Toate scad sub 3.000 kg la hectar. tribuie substanţial la sporirea vagoane de zahăr dote eco­ 85 hectare şi su cultivăm le­ clasă, iar 15 la export am în­ în primire a realizat cîte rea superioară a produselor
operaţiunile se desfăşoară în- La sărbătoarea culesului, in­ avuţiei cooperativei De pe nomiei naţionale. Este o can­ gumele care aduc cele mai casat venituri de peste un 1.960 litri lapte. EI şi-a depă­ avicole au dus la obţinerea
tr-un ritm vioi. Lucrările vitaţie de cinste adresăm şi cele 68 de hectare ocupate cu titate care poate acoperi ce­ mari venituri Aceasta ne-a sfert de milion de lei. Pînă la şit planul cu 110 I. pentru fie­ de venituri importante în r-
sînt realizate la un nivel a­ mecanizatorilor care ne-au viţă de vie pe rod se obţin rinţele pe aproape un an ale permis ca pînă în prezent sâ sfîrşitul anului avem posibi­ care vacă. ceastâ ramură. Rezultatul fi­
grotehnic ridicat şi toate a­ fost ajutoare de nădejde peste 400 tone struguri. Din obţinem clin cultura legume­ litatea valorificării a încă 70 Asemănătoare sînt şi reali­ nal se concretizează în creşte
cestea se materializează în la arat, la semănat şi îngri­ valorificarea lor încasăm sute consumatorilor din oraşul De­ lor peşte 571 (100 lei, din care capete, ceea ce înseamnă că zările lui Ion Modeş şi Gheor­ rea valorii ziiei-muncâ şi
producţii sporite. Pentru noi jirea culturii. de mii de lei. Dovada ne-o va Dar, important este că numai ceapa valorificată atît realizăm un venit total de a­ ghe Munteanu. Intre ei se
nu numai recoltatul, dar şi Recoltele obţinute ne sti­ face chiar recolta din acest unitatea încasează venituri ca trufanda cît şi sub formă proape o jumătate de milion desfăşoară o adevărată între­ crearea posibilităţii de acor­
semănatul constituie o adevă­ mulează pentru succesele vi­ an, cînd sîrmele spăl ier i lor care fac sâ sporească retribu­ uscată ne-a mărit veniturile lei El reprezintă mai mult de cere pentru realizarea unor dare de avansuri băneşti în
rată sărbătoare. itoare. Finalul lor este belşu­ stau întinse sub povara cior­ ţia cooperatorilor. cu mai mult de 75.000 lei. 50 la sulă din veniturile rea­ producţ«i cît mai ridicate. fiecare lună.
MARI A SUHOV gul şi bunăstarea. chinilor. lizate din sectorul zootehnic.
inginer agronom Ia ELENA ŞINDEA 10SIF FAŞT1U ION RAl ANKSCU EMIL RKEAZ PĂUN RAVAŞ SA MOI LA KLUSCH SILVIA Nte ULA
cooperativa agricolâ din brigadieră la cooperativa preşedintele cooperativei contabil şef Io cooperativa preşedintele cooperativei preşedintele cooperativei brigadier la cooperativa inginer In cooperativa
Galda agricolă din Dobra agricole din Daia agricolă din Deva agricole (lin Mihalţ agricole din Simeria agricolă din Apoldul de Sus agricolâ din Orăştic