Page 10 - Drumul_socialismului_1968_02

Sîmbâtâ 3 februarie 1960
2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Spectacolele prezentate de încununată de succese (locul nu sc poale afirma câ aceas­
formaţiile artistice proprii, 11 la concursul al Vlll-lca, tă latură a activităţii este
cercurile pe specialităţi, ac­ obţinu» i le grupul folcloric bine pusă la punct. Cum se
tivitatea de îndrumător cul­ ..lntilmreu cetelor") trebuie motivează faptul că numai
tural şi acţiunile de propa­ insă sâ arătăm câ activita­ acum se înfiinţează unele
gare a ştiinţei (conferinţe, tea din acest început de an cercuri, din moment ce con­
expuneri, simpozioane etc.), nu este reprezentativă. Ieşi­ diţiile necesare există? To­
definesc cadrul şi profilul rile la căminele culturale din varăşul profesor Francisc
Poleer. instructorul cercului
casei de cultură. Urmărind satele vecine pol fi încadra­ de artă plastică, este de mai
ZEÂZĂ IDEILE VALOROASE concretizarea acestor dezide­ tor cultural, dar numai în mult timp în Ilia. amatori
te la activitatea de îndrumă­
rate de către Casa de cultură
sînt. atunci ce a împiedicat
din Ilia, vom analiza citeva
manifestări ce au avut loc măsura în car? aici ar fi fost organizarea cercului ?
prezentate speelacole model
aici de la începutul anului. Or, o formaţie de cîntece si Referitor la activitatea de
peri existenţa unei adevăra­ dansuri populare nu este o propagare a ştiinţei. Casa de
te psihologii a inovaţiilor res­ — Cele mai frecvente ac­ noutate prea grozavă pentru cultură din Ilia trebuie să
pinse. Părerile exprimate aici ţiuni sînt „Dimineţile de bas­ sate. A prezenta dansuri mu­ fie un îndrumător mai activ
şi opiniile altor lucrători de me" pentru cei mici, organi­ — ne*a declarat tovarăşul
la cabinetele tehnice converg zate cu sprijinul educatoare­ reşene în satele de pe Va-
spre formularea unui singur lor de la grădiniţa din loca­
Încet încet ideea se înfiripă, ei şi numai după aceea poate Ing. Elena Şomereher, res­ servieiu, noua legislaţie res- punct de vedere : mişcarea de litate. ne-a declarat tovarăşul
Nicolae Zmed, directorul in­
prinde contur şi dnpâ multe sâ-şi continue drumul sau ponsabilă cu inovaţiile la U­ trînge mult cazurile de acor­ inovaţii este încă tributară u­ stituţiei. Aceste activităţi se
uite confruntări şi-alegeri în- nu. Poale un astfel de expe­ zina „Victoria" Călan sublinia dare a recompenselor prin a­ nor canoane vechi, nu există desfăşoară prin citirea sau
ti'-o varianta şi alta, inovato­ riment ar prinde bine şi al­ un alt aspect. „Noi înregis­ preciere. Ansamblul măsuri­ un climat favorabil manifes­ povestirea basmelor în faţa P
rul se fixează asupra celei tora. Inovaţiile respinse nu trăm toate propunerile de ino­ lor luate va stimula şi mai tării iniţiativei şi spiritului copiilor. Acţiunea are însă o
mai eficiente soluţii. Au fost sint în nici un caz un rău vaţii şi ulterior cerem refe­ mult muncitorii, inginerii şi creator al multor pasionali ai
puse in stare de alertă toate care trebuie să se întîmplc. rate de apreciere din partea tehnicienii să participe la dez­ noului. O apropiere mai slrin- notă comună cu cea de la
cunoştinţele lui ; se face apel Răspunsul interlocutorului şefilor de secţie. Se . întîmplâ voltarea activităţii de invenţii, să şi o îndrumare mai orga­ grădiniţă. Şi aici, poveştile
la experienţă ; eventualele ne­ nostru a proiectat un fascicul ca inovaţia să nu aibă aplica­ inovaţii şi raţionalizări. Cu­ nizată a inovatorilor, ar pu­ ocupă un important loc în
dumeriri sînt înlăturate eu a- de lumină, ce-i drept cam re­ bilitate, ori să vizeze o pro­ noaşterea şi popularizarea tea sâ-i scutească de unele e­ programul cotidian. Astfel
julorul cărţii tehnice. Cînd nu ţinut, şi în bucătăria proprie blemă minoră, neesentialâ şi noii legislaţii este o sarcină de forturi inutile şi de valorifi­ tratată problema, nu se G
mai are nici un dubiu, „stâpî- Inovaţiile ajung să facă calea se respinge. Alteori, deşi pro­ strictă actualitate pentru toa­ carea mai eficientă a inteli­ prea poate spune câ această
mu)“ ideii se îndreaptă spre întoarsă şi cu concursul ca­ punerea nu este originală, se te organele sindicale. genţei lor tehnice. muncă este întru totul speci­
cabinetul lehnie. Din acest binetelor tehnice, care sînt fac presiuni pentru a fi cotată Reflectînd puţin dincolo de fică unei case de cultură.
moment, omul işi pune mari deficitare în problema infor­ ca inovaţie. Cred că aplicarea aparenta banalitate a jocului Anchetă realizată de La capitolul spectacole, e-
nădejdi in descoperirea făcu­ mării operative, a celor inte­ noului regulament de inovaţii mărunt, de descoperire şi pro­ numerâm pe cele care au lea Mureşului nu oferă nimic Constantin Pisoi, secretarul
tă, in care a investit atîta resaţi, eu tot ce apare nou. Aşa va înlătura anomaliile exis­ movare a noului, vom desco­ SEBASTIAN TRUŢA fost prezentate şi care ur­ inedit locuitorilor. Poale comitelului pentru cultură
energie, timp şi pasiune. se explică paralelismul si su­ tente, în sensul eâ propune­ mează. In 20—21 ianuarie, chiar mai mult, ei au inspi­ şi artă. Jurnalele vorbite, că.
Ce se întîmplâ insă mai de­ prapunerile în rezolvarea ace­ rea va fi socotită ca inova­ artiştii . amatori din Ilia au rat, prin frumuseţea jocu­ lâtoriile pe hartă, serile de
parte, care este soai-ta inova­ leiaşi teme şi alegerea uneori, ţie numai dacă are o eficien­ prezentat, la Lâpuşmc şi rilor lor. ideea suitei de dan­ întrebări şi răspunsuri. pe
ţiilor de acum înainte?, sînt nu tocmai bună, a temei de ţă economică de cel puţin Pane (Roşcani), un specta­ suri mureşene Spectacolele iernatici diferite, ţinînd cont
întrebări la care am căutat un studiat. Dacă noutatea nu es­ 20.000 lei". col alcătuit din taraf, suilă cu compoziţie simplă nu pot de specificul publicului, tre­
răspuns la mai multe cabine­ te cunoscută şi valorificată )n La Uzina mecanică Cugir, o de dansuri de pe Mureş, fi investite cu calitatea de buie sâ ocupe un loc mai
te tehnice, punct de Interfe­ timp, se învecheşte şi poate fi parte din inovaţiile propuse dans moţesc şi solişti vocali model, exemplu de urmat. marc în activitatea ei. La a­
renţă a noului în fiecare în­ luată ca „proaspătă" după ce fac calea întoarsă pentru că de muzică populară. Inşiruil. Nu pot fi prezentate niani- cest capitol, găsirea celor mai
treprindere. Răspunsul n-a nu mai prezintă interes. Să astfel de propuneri au fost programul pare variat, dar feslări mai complexe ? Drept adecvate forme, ieşirea din
fost deloc uşor. Inovaţiile stră­ revenim însă la tema anche­ acceptate, recompensate, dar el constituie :uci mai mult răspuns cităm declaraţia to­ şablon tratarea activităţii în
bat un drum îndelungat şi în­ tei noastre. abordate in urmă cu doi. trei nici mai puţin decît un spec­ varăşului Zmed : „Formaţia mod serios, trebuie sâ se fa­
tortocheat. Consultat asupra cauzelor ani Constatarea este valabilă tacol de cîntece şl jocuri de teatru merge mai greu. că cît mai repede simţite,
La Combinatul siderurgie ce fac ca multe din inovaţii şi pentru Uzina „30 Decem­ populare. Pentru ziua de 24 Repetiţiile la piesa „Cocoşul fiind totodată şi o cale de a­
Hunedoara stăm de vorbă cu să nu-şi atingă ţinta, tehni­ brie" din Cugir, unde inovaţii ianuarie a fost pregătită o cu două creste" se desfăşoa­ tragere a publicului. In acest
ing Nicolae Ilie, şeful cabine­ cianul Octavean Sabău, res­ apreciate ca absolut necesa­ „Seară literară" consacrată ră anevoios, iar orchestra de sens, un ajutor preţios pot
tului tehnic. ponsabil cu inovaţiile la În­ re. au fost lăsate in părăsi­ Unirii, susţinută de grupul muzică uşoară este în curs de sâ ofere seminaride cu con­
re, iar acum sînt scoase de
— Am dori să ne spu­ treprinderea minieră Hunedoa­ la „naftalină", li se fac une­ de recitatori. In continuare formare. Există instrumente ducerile căminelor culturalo,
neţi ce caracterizează ra, nc-a spus: „Mă ocup de le modificări inperceptibile şi două ieşiri la Burjuc (20 ia­ si oameni talentaţi, numai sâ dacă în cadrul lor sînt or­
mişcarea de invenţii, mulţi ani cu munca de ino­ sub un nume schimbat sînt nuarie) şi Bretea Mureşanâ înceapă repetiţiile". (Cînd se ganizate manifestări pentru
inovaţii şl raţionalizări vaţii Intrucît orice idee, so­ propuse ca „noutăţi". Cu une­ (31 ianuarie). In primul caz înloarce metodistul din con­ experimentarea celor mai a-
la combinat ? luţie sau variantă nouă pro­ le mici deosebiri neesenţiale, s-a organizat un concurs cediu — n.n.). Cine e vinovat deevate forme metodologice
— Aş spune că se înregis- pusă pune în mişcare resor­ şablonul se întîlneşte în stilul „Cine ştie, cîştigâ'' pe tema că programele se realizează dc prezentare.
tieazâ o adevărată avalanşă turile adinei ale conştiinţei si metodele de muncă şi ale ce­ .Ce ne spun cărţile despre greu ? Montarea unui nou Activitatea Casei de cultu­
de propuneri. Ultima inovaţie şi sufletului, sînt de părere lorlalte cabinete tehnice. îngrijirea animalelor", iar la spectacol poate merge mină ră din Ilia este deficitară in-
din anul trecut poartă numă­ că trebuie să se procedeze cu Pentru a elucida mai bine Bretea o seară tematică „Sâ în mînâ cu reprezentaţiile tr-una din laturile esenţiale
rul 292. Eficienţa economică foarte mult tact şi discernă- tema anchetei noastre, am so­ cinstim fruntaşii din coope­ din stagiune. Astfel, la reîn­ ale muncii sale — deservirea
a inovaţiilor aplicate este mînt. Să fie încurajat, stimu­ licitat şi părerea tov. Gheor- rativă". rare a evidenţiat pe noirea lui nu e necesar sâ publicului prin spectacole,
mai mare de 10.000.000 leî. In­ lat şi ajutat să se afirme tot ghe Mihâîlă. secretar ol Con­ cei mai merituoşi coopera­ treacă nl.ît timp pentru acest organizarea judicioasă a u­
contestabil, s-a făcut un pas ce merită. Evident că aceasta siliului regional Hunedoara al tori. Acesta ar fi programul lucru. Timp în care nu s-a nor bogate manifestări cul­
înainte, dar timid, cu des­ nu este sinonim cu a face U.GS.R. artistic pentru o lună al Ca­ prezentat nici un SDeetncol !
tule opintiri. In pofida faptu­ concesii soluţiilor depăşite, — Cum apreciaţi fap­ sei de cultură din Ilia. A- Nu mai pulcin vorbi în a­ turale. Nu trebuie uitat râ
lui că se face tot mai mult vi­ compromise de la bun început. tul că clin totalul ino­ dătigâm câ la sediu nu a fost ceste condiţii de o activitate dc aici sînt aşteptate iniţia­
zibilă orientarea spre studie­ Cred că conducerile secţiilor vaţiilor înregistrate, un prezentat nici un spectacol. cultural-hrtisticâ susţinută. tivele. formele noi care să
rea şi cercetarea problemelor pot oferi consultaţii tehnice In aceste condiţii se poate a­ In privinţa cercurilor ne creeze un climat corespunză­
economice majore, cu eficienţă mai consistente, scutindu-I mare număr sînt respin­ firma câ la Ilia. casa de cul­ specialităţi. In Casa de cul­ tor şi un teren fertil de afir­
ridicată, în această uriaşă o­ pe inovator să cheltuiască se ? Vedeţi posibilitatea tură desfăşoară intr-adevăr o tură din Ilia funcţionează mare a aspiraţiilor culturalo
fensivă a noului, persistă un timp şi energie cu un lucru înlăturării acestei ano­ cercul de radioamatori şi sînt ale cetăţenilor, sâ satisfacă
fenomen devenit de multă ce nu foloseşte, sau care u malii ? $ ş activitate . culturală ? în curs de organizare re! exigenţele lor sporite.
vreme anacronic. La noi mai fost rezolvat în altă parte. — Aprecierea activităţii ca­ Fără a minimaliza munca plastic şi unul de croitorie,
mult de 30 la sută din ino­ Cu siguranţă că in acest ca/, binetelor tehnice nu se face U - depusă de-a lungul anilor, pentru casnice. Cu ce există, N. STANCIU
vaţiile înregistrate au • fost vor fi mai puţine inovaţii res­ după inovaţiile înregistrate ci
respinse. pinse şi mai puţine deziluzii după cele aplicate. Prin urma­
— Aţi sesizat un as­ că ideea n-a putut fi fructi­ re, este de la sine înţeles eâ
pect nodal al subiectu­ ficată. Susţin aceasta pentru respingerea inovaţiilor nu
lui pe care îl urmărim. că Ia întreprinderea noastră poate fi socotită ca un feno­ In hala de maşini a sec­
Puteţi să ne spuneţi că­ numărul inovaţiilor respinse men necesar. Eu cred că torului de industrializare a zuri de directori (sau -chiar
rui fapt se datorează a­ este aproape egal cu al celor im­ multe din aceste neajunsuri lemnului dc la I.F. Sebeş inspectori) care, prin atitudi­
cest fenomen ? plicate. îndatoriri !şi obligaţii c- vor fi înlăturate o dată cu a- se pregăteşte materialul nea lor, favorizează procesul
— Poate nici metodologia Icmentare de serviciu au fost plicarca noului regulament dc pentru confecţionat uşi şi dc şablonizarc şi conservato­
noastră de lucru nu este cea acceptate de şefii de secţie invenţii, inovaţii si raţionali­ ferestre. Colectivul acestei rism. dc formalism în rîndut
mai bună. Mergînd pe flu­ ca inovaţii şî înaintate spre zări, care aduce îmbunătăţiri secţii işi depăşeşte în fie­ cadrelor didactice. Pornind
xul invers al inovaţiilor con­ recompensă cabinetului teh­ substanţiale in calculul recom­ care lună norma cu 400 pî­ de Ia intenţii bune, dar pri­
statăm că râul are rădăcini nic, Unii autori au Interpre­ penselor în raport cu volumul nâ la 500 m.p. de cheres­ m n vind luci urile > mecanic %
mult mai! adinei. Din inova­ tat respingerea propunerii ca economiilor realizate şi posi­ tea prelucrată. i funcţionăresc, ei determină
ţiile respinse cele mai multe un eşec, în timp ce pe alţii bilitatea majorării acestora în cadrele didactice sâ se tiv****
aparţin uzinei cocso-chiraicc. i-a ambiţionat să persevereze cazul invenţiilor, inovaţiilor şi chidâ în limitele unor forme,
Motivul ar putea să pară pu­ eu mai multă dirzenie. Iată raţionalizărilor, care au o teh­ (Urmare din pag. 1) sini noi paşi spre consolida­ ruiina se înstâpîneşle, deve­ în planificarea şi aclivitatea
eril ; tema nu reprezintă o o problemă asupra căreia va nicitate ridicată, sau contri­ rea rutinei. Credem eâ în nind stil propriu de muncă, formală, în comisii metodice
noutate şi nu nre aplicabili­ trebui să reflectăm mai mult buie la îmbunătăţirea calită­ „Vorbă mulfă-- măcinare rhâruntâ, nu ar fi conţinutul acestei atitudini ducind cu timpul la plafona­ serbede, în respectarea me­
tate în combinat. In acest şi să găsim formula prin caic ţii produselor, dezvoltarea molipsitoare colegilor de se cuprinde şi indiferenţa fa­ te. ceea ce este de fapt rata­ canică a formei şi ordinei
caz înseamnă că filtrul sec­ sâ-i atragem pe inovatori la exportului. sau înlocuirea breaslă, dacă nu s-ar răsfrîn- ţă de elevi, faţă de însăşi rea profesională a aceluia ca­ programei. Uneori eî inlerzJe
ţiei. unde se confruntă şi cîn- cabinetul tehnic nu sâ-i în­ unor produse importate. Aş ge asupra elevilor — în cîle- profesiunea de pedagog. re este cuprins de ea şi — cadrelor sâ se abată de la li­
târeşte cel dinţii eficienţa şl depărtăm". vrea să remarc că spre deo­ Ireabă puţină“ va generaţii — prîntr-o pre­ In altă categorie de factori ceea ce este mai grav — ra­ tera şi ordinea manualului
oportunitatea inovaţiei, are Se conturează şi mai preg­ sebire de vechea legislaţie, gătire superficială a acestora, ce generează rutina indivi­ tarea informării şi formării a (chiar dacă iau direct, dar
p;ca multe găuri. Autorul ino­ nant părerea că în evitarea sub nivelul cerinţelor şcolii duală se poale cuprinde ati­ numeroase generaţii de elevi. pl in modul de annliz.ă a lec­
vaţiei nu găseşte sfatul şt respingerii inovaţiilor trebuie care plafona recompensa Ia La ora 10, in biroul şan­ socialiste, ruiina. moarte pro­ tudinea funcţionărească (nu Colectivul poate alimenta ţiei). îngustînd limitele de
sprijinul cuvenit. In oţelăria pornit de cînd s-a născut ide­ 50.000 Ici. noua reglementare tierului 503 construcţii din fesională. nu ar deveni o e vorba dc funcţionar, care rminizaroa individuală (si înţelegere şi aplicare crea­
nouă. de unde ne-au parve­ ea. In final va fi mai anevo­ nu o mai limitează Intrucît Bircoa s-au adunat 13 per­ problemă Ea poale prinde ca şi el e creator in meseria sa, chiar colectivă) prin lipsa do
nit inovaţiile cele mai efi­ ios pentru că autorul se cre­ multe din propunerile res­ soane. Din acestea, doar 5 pecinginea colective întregi, ci. sâ zicem, dc birocrat) faţă curaj colegial sau nepăsare, toare a acestora, acceptă pre­
erau ocupate cu lucrul. Ia
ciente. este exclusă o astfel de care devin amorfe, creîndu-se de programă şi manual. Pro­ prin folosirea incorectă a cri­ zentarea lecţiei în forme fru­
eroare. Tema este analizată şi de neîndreptăţit si frustrat de pinse pînâ acum. erau simple birouri. Celelalte formase­ o atmosferă de suficienţă, fa­ grama cere o cantitate de ticii (şi autocriticii) tovără­ moase, ..clasice", rhînr dacă
ră mici grupuleţe şi dis­
interpretată la nivelul secţi­ un drept ce-i aparţine. raţionalizări sau sarcini de vorabilă lîneezirii şi mersului cunoştinţe ce trebuie sâ le şeşti Contribuie oare la mer­ sînt lipsite de conţinut, la i a­
cutau. dind impresia că se formal al lucrului, de la sine. re se adaugă analizo şi în­
află în pragul unei şedin­ Cum îşi poate face loc ru­ primească elevul, dar nu e un sul înainte aprecieri măguli­ drumarea superficială. De
ţe fulger. tina înir-o profesiune ea a tipar in limitele căruia tre­ toare, ullralaudalive, lipsite multe oiî directorii (şi unii
Nedumerit dc cele vă­ noastră, prin excelenţă 'crea­ buie să te z.baţî. Ea sc cere de conţinut şi principialitaie. inspecloi i) prinşi în aciivi-
creator şî independent apli­
Cu investiţii zute, am întrebat pe o toare ? Este o chestiune ce cată, nu opreşte manifestarea poale din indiferenţă faţă de lă-i gospodăreşti sau mărunte
calitatea lecţiei sau — dc ce­
funcţionară ce lucra la li­
mai
ţine de personalitatea fiecă­
solicitări colaterale, nu
na din mese dacă e convo­ ruia. de modul propriu de a personalităţii, o solicită chiar. le mai multe ori — urmînd rcusese sâ citească bibliogra­
cată vreo şedinţă sau cei concepe calitatea muncii sa­ Manualul este materialul bi­ „prinieipiul" de a nu te pu­ fia existentă (pot ajunge să
mici se pst ce discută or fi delegaţi pe le ; este rezultatul unui mod bliografic al elevului. Profe­ ne râu cu colegul, în urma fie depăşiţi de cadrele didac­
şantier Ia Bîrcen ? defectuos dc lucru al unuia sorul respectă în el cantita­ inlerasistenţelor sau a asis­ tice pe care Ie controlează),
tea şî nivelul cunoştinţelor,
— Nici una, nici alta, sau altuia din colectivele în măsura în care concordă tentelor la lecţii deschise în nu mai au timpul necesar u-
obţine recolte Unii sînt salariaţii şantie­ şi în formele de control, în cu programa, dar lecţia este cadrul comisiilor metodice ? nci îndrumări atente, perse-
mi-a răspuns funcţionara.
şcolare;. îşi găseşte
izvoare
fi
In acelaşi timp, poate
verenle, continui şi adecvate,
rului iar alţii cunoscuţi îndrumarea şi perfecţionarea un bun al său personal, este oprit avîntul de înnoire al fiind reţinuţi de lupta cu
E |ţ dc-ai acestora. Cit despre creaţia propriei personalităţi. unor colegi, prin atitudinea hir!iile de pe birou. Cu atît
spoffii şedinţe, „n-avem voie" sâ le ce le exercită organele ime­ Valoarea creatoare a lecţiei refractară, de desconsidera­ mai grav cu cîi. în situaţia
diat ierarhice.
ţinem in timpul celor R lngimfarea în urma unor creşte pe măsura păstrării re a eforturilor lor. pornită acestor ocupaţii colaterale,
ore dc lucru. Şi rum sîn- predării în actualitate, pe fie din conservatorismul (for­
(Urmare din pag. 1) rezultate (reale sau imagina­ pot deveni ej înşişi rutinaţi
tem aşa aglomeraţi cu re. dar puternic trîmbiţate). măsura folosiţii cu măiestrie mă de manifestare a rutinei) şi formalişti. Alunei cum sâ
scriptele, c nevoie de fo­ supraaprecierea şî automulţu- a cuvîntului şi mijloacelor unora, fie dîntr-o meschină ma? vezi rutina din jurul tău
ţii in valoare de sule de mii losirea chibzuită a fiecărui mirea, considerarea suficien­ didactice ajulâloare, pe mă­ dorinţă de reducere a valorii cînd Ui însuţi te scalzi în a-
de lei. minut din cele 480 progra­ tă a muncii, duc la aprecie­ sura organizării ştiinţifice a muncii colegilor, de frînare a pete ei ?
Pe suprafeţele respective, mate pe z». După cum ve­ rea liniştitoare, acoperirea e- conţinutului expunerii. Am unei eventuale afirmări a
prin lucrări de renmcnajarc a deţi. la noi se... munceşte! şocurilor si evitarea autoob- putea spune eâ rutina se lor ? Părerea noastră este In impetuoasa noastră via­
canalelor caic ou existat, s-ar M-n uimit şi mai mul! servării şi autoperfccţionării, poate măsura cantitativ. Ea că afirmarea intr-un colectiv ţă socială, în dezvoltarea ra­
combate calamităţile care dis­ faptul câ, la un moment la închistarea într-un stil de este invers proporţională cu a mai multor valori indivi­ pidă şi nelimitată a ştiinţei
trug în loţi anii ploiosi întrea­ dat, din cei 13 salariaţi nu­ muncă şablonîzat, care e re­ cantitatea bibliografici mo­ duale condiţionează afirma­ şi tehnicii contemporane, ru­
ga recoltă, De pe aceste tere­ mai o persoană lucra, dac­ fractar oricăror influenţe în­ derne însuşite şi aplicate, cu rea şi creşterea valorii si tina şi plafonarea îl situează
nuri in anii seceloşî s-au ob­ tilografa. Ceilalţi sc antre­ noitoare E primul pas spre cantitatea de personalitate prestigiului întregului colec­ pe cadru) didactic la perife­
ţinut producţii cu mult mai ri­ naseră cu toţii in tot felul rutină. dată lecţiei. Totodată este di­ tiv. Prin astfel de afirmări ria pulsului contemporan al
dicate faţă de cele realizate de de discuţii. Pe grupuri. Că Comoditatea, alimentată de rect proporţională cu măsu­ s-au format tradiţii trainice vieţii şcolare şi îl duc la ne-
pe alte terenuri de categoric Cooperatorii (lin Tciuş acordă o mare atenţie îngrijirii şedinţă „nu e voie". Ce pă­ nepăsare, indolenţă şi indife­ ra în care lecţia este spusă şi şi renumele unor şcoli. indcplînirea menirii sale. Eslo
mai bună animalelor, al căror număr creşte continuu. rere are conducerea şanti­ renţă (proprie sau a colecti­ nu predalâ. In altă ordine de factori, necesar ca asemenea atitu­
Anual şi In cooperativele n- Fotoreporterul nostru, ILEANA TEREK. a surprins u­ erului ? vului) desconsiderarea înno­ Pe măsură ce pedagogul se credem câ nu este lipsit de dini negative sâ fie din ce în
ce mai puţine în colectivele
grieolo din Boz, Bretea. Uam- nul din loturile de vaci ale cooperativei in timpul adăpării. irii mijloacelor de predare menţine în această atitudine, interes să arătăm câ sînt ca­ noastre şcolare.
potoc şi Brănişca se distrugea
recolta dc pe 3‘20 hectare, in
prorent de 50-70 la sută, din
cauza inundaţiilor provocah: Printre altele, in articolul 12
de văile loralr. Prin grija :.i din Stalului cooperativei agri­ mai scurt ? Totodată, menţine­
cu sprijinul biroului Comişelu­ cole de producţie se precizea­ LE ARTICOLULUI 12 SMT FACULTATIVE ? rea procentului ridicat de mor­
lui raional de partid Ilia, in ză că: „încălcarea prevederi­ talităţi la animale — 22 bov -
unităţile amintite s-au între­ ne şi 358 ovine — dovedeşte
prins o scrie de acţiuni de des­ lor statutului, a holârîrilor adu­ câ răspunderea materială a
fundare a văilor, efectuarea de nării generale şi ale consiliu­ minuate cu aproape 400.000 şorod. Alunei se pulea aştep­ peste 16000 kg porumb, re- de a pune întocmai în aplica­ credinţate pot fi înlocuiţi dc persoanelor este puţin sau di'-
lui de conducere constituie a­
şanţuri pentru scurgerea ape­ bateri care dăunează coopera­ lei faţă de cele planilicalc, ta ca doar cu o singură prasi- prezcrvtind sâmînţa folosită şi re prevederile statutare şi ale către adunarea generală. La loe angajată în cazurile do nr-
lor. Pînâ în prezent s-au exe­ tivei şi atrag răspunderea dis­ ceea ce a determinat micşora­ lâ sau o plivire, cartofii sâ dea plata cuvenită pentru lucrările regulamentului de ordine in­ Boşorod se pare însă câ aceas­ îndeplinire în mod exemplar
cutat astfel dc lucrări )a C A.lt ciplinară". De asemenea, in rea acumulărilor şi a valorii moi mult de 4 500 leg tuber­ executate de S M T. Paguba a­ terioară, ceea ce ar fi dus fă­ tă prevedere statutară a fost a sarcinilor încredinţate.
Doz, unde s-a realizat prote­ cuprinsul articolului se arată zilei-muncâ. Cum se explică o culi. iar porumbul şi grîul dusă cooperativei a fost cau­ ră îndoială, la întărirea disci­ uitată. Astfel de abateri de 2a pre­
jarea împotriva inundaţiilor a că cei ce pricinuiesc daune astfel de situaţie ? Faptele au peste 1.100 leg boabe la hec­ zală de nerespectarea prevede­ plinei în muncă şi ar fi asi­ S-au dat şi alte exemple pri­ vederile statutare nu trebuie î i
unei suprafeţe de 120 ha. Sînt, cooperativei sînt obligaţi la fost pe larg dezbătute in da­ tar ? rilor statutare de către unii gurat respectarea în fapt a vind slaba răspundere mani­ mai fie tolerate în viitor, su­
de asemenea, în curs de exca- plata despăgubirilor, stabilin- rea de scamă a consiliului principiului democraţiei coo­ festată faţă ele avutul obştesc bliniau în euvîntul lor coope­
varc văile ce afeclenz.ă terenul du-se totodată cazurile caic de conducere Şi in discuţii. peratiste si participarea necorespunză­ ratorii care au participat 2a
C.A.P, Bretea, Bampoloc şi ur­ constituie abateri disciplinare Cooperatorii Teodora Visoi, N-a rămas în afara criticii toare a unor cooperatori la discuţii. Manifestjnd m ax-
Ilie Dâneseu. Hamlambie Dâ-
mează să se înceapă apoi la şi sancţiunile ce se pot a­ minoi, Ilie Visoi. Marioara Lâ- Adunările generale în nici activitatea slabă pe care consolidarea economico-orga- mum de exigenţă şi răspunde­
Ilia şi Brănişca. plica. Care este însă aria de ac­ au desfâşurat-o unii membri nizatorieâ a unităţii. Deşi s-a re faţă de apărarea avutului
Pentru lucrările de îmbună­ zărescu şi alţii au arătat că re­ ai consiliului de conducere. constatat că Lazăr Sloicoi şi obştesc şi consolidarea econo-
tăţiri funciare ee se vor exe­ ţiune a prevederilor statutare zultatele nesatisfâcâtoare în- Nicolae Perţa, fgnal Zăgânescu Petru Gruiescu au adus preju­ mieo-organizatorîeâ a unităţii,
şi cum se aplică ele în practi­
cuta la C AP.-urile din Lâ- că ? îegistrate la cultura vegetală cooperativele agricole şî Susana Gruiescu au figurat dicii avutului obştesc, neîngri- adunarea generală a ceri
puşnie şi Lâsău s-au terminat şi în zootehnie nu se daloresc doar cu numele în consiliu, jinel în mod corespunzător consiliului de conducere no*i
proiectele necesare, iar pe mă­ Să vedem ce răspuns se unor cauze obiective, în ulti­ nesprijinind aproape cu nimic mijloacele de transport ale ales să urmărească îndeaproa­
sură ce se vor asigura utila­ poale da la aceaslă întrebare mă instanţă oamenii fiind ace­ acţiunile iniţiate în vederea cooperativei, ei n-au fost traşi pe îndeplinirea punct cu pune’
jele vor fi începute şi aici ac­ prin prisma citorva exemple ia care hotărâse soarta pro­ S-au făcut şi unele calcule cooperatori cum sîn t; Toma creşterii producţiei agricole. la răspundere şi obligaţi sâ a tuturor obiectivelor înscris^
ţiunile de ameliorare. intîlnite în cadrul cooperativei ducţiei. Nu spunem nici o no­ pentru a evidenţia mai bine Boţea, Ignat Bucmman, Lucre- Intr-o asemenea situaţie, desi­ recupereze daunele pricinuite. în planul de activitate apro­
Cunoseînd importanţa şi ne­ agricole din Boşorod. La adu­ utate afirmînd că o cultură dc pierderile şi pagubele aduse ţia Luţoiu şi alţii, care nu au gur câ organul executiv al n- De asemenea, cu toate eâ se bat pentru acest an, sâ sanc­
cesitatea valorificării cit mai narea generală a cooperatori­ porumb, grîu sau cartofi, ori- unităţii. Numai de pe cele 33 efectuat lucrările de întreţine­ dunârii generale nu poate a­ ştie câ oile cooperativei au pro­ ţioneze orice încălcare de lj
superioare a potenţialului pro­ lor s-n arătat eâ bilanţul acti­ cît de multe îngrăşăminte i hectare unde porumbul a ră­ re a culturii pe suprafeţele re­ dopta hotârîrile şi măsurile ce­ vocat pagube în plantaţia de normele prevăzute de stătu
ductiv al pâmînlului, o preo­ vităţii desfăşurate în anul tre­ s-ar aplica şi folosind seminţe mas neprăsit se putea obţine o partizate. Pentru neîndeplini- le mai corespunzătoare eu pr i­ pomî. nu s-a luat nici o măsu­ sau regulamentul de ordine in­
cupare de seamă a consiliilor cut este departe de a oglindi din soiurile cele mai valoroa­ producţie care, repartizată co­ rea la timp şi de calitate a vire la o problemă sau alta, o- ră împotriva persoanelor vi­ terioară. Pe aextaslă cale se v t
de conducere ale cooperative­ posibilităţile şi condiţiile de se, nu dă recoltele aşteptate operatorilor, dubla cantitatea lucrărilor, în statut se prevăd le nefiind rezultatul examină­ novate. Oare nimeni nu se gîn- asigura creşterea nivelului pro­
lor agricole o va constitui exe­ care dispune unitatea. Compa­ dacă nu i se aplică minimum re le-a revenit pentru ziua- sancţiuni, care au drept scop rii şî propunerilor făcute de cu­ deşle eâ s-au investii însem- ducţiilor şi a veniturilor rea­
cutarea în continuare a lucră­ rativ cu realizările anului de lucrări agrotehnice de în­ mnneă. In loc ca unitatea să recuperarea pagubelor prici­ lte fiecare din membrii consi­ lizate de către cooperat ivă şi d *
rilor de desecare şi îndiguire 1966. in 1967, producţiile in lor treţinere. Acest lucru îl cu­ înregistreze venituri, de pe nuite avutului obştesc. Consi­ liului. Şi în asemenea cazuri nale fonduri băneşti pentru cooperatori.
a^ifcl îneît nivelul recoltelor sâ crească au scăzut. Ca ur­ noaşte fiecare agricultor, îl suprafaţa amintită a realizat liul de conducere al coopera­ se prevede clar că acei ce înfiinţarea livezii, care trebu­
să sporească an de an mare şi veniturile au fost di- ştiu toţi cooperatorii din Bo- doar pierderi ce echivalează cu tivei avea dreptul şi obligaţia nu-şi îndeplinesc sarcinile în­ ie recuperate într-un timp cît N. TfRCOB