Page 5 - Drumul_socialismului_1968_04

# • •
1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITf-VAl
\

Comitetului Executiv al Comitetului Central

ai Partidului Comunist Român şi a Consiliului

de Miniştri al Republicii Socialiste România

cu privire la Comitetele de direcţie ale între­

$sm mm i Mmm mm mmm i pa si m mmm mm mm mmmti prinderilor şi organizaţiilor economice de stat

M ăsurile adoptate de Conferinţa Naţională pentru lu cră rile de perfecţionare a tehnicii
a P artidului Comunist Român din decembrie şi a tehnologiei, pentru modernizări, re u tilâ ri.
1967 pentru perfecţionarea conducerii şi pla­ dezvoltări, reparaţii capitale ce urmează să
n ifică rii economiei naţionale acordă o deose­ se realizeze în cadrul planului.
ANUL XX. NR. 4121 MIERCURI 3 APRILIE 1968 4 pagini 30 bani bită im portanţă îm bunătăţirii form elor şi me­ Aprobă achiziţionarea (le utilaje şi obiecte
todelor de organizare şi de conducere a în­ de inventar din categoria fo n d u rilor fixe, care
treprinderii — unitatea dc bază a producţiei sint cuprinse global în planul de investiţii şi
materiale» a întregii economii. Modul de or­ nu figurează in cadrul unui deviz general.
ganizare a întreprinderilor pe baza p rin c ip e ­ Aprobă executarea de lucrări de mică me­
POSIBILITĂŢI REALE DE lui conducerii unipersonale nu mai corespun­ canizare şi alte lucrări necuprinse în planul
de stadiului'actual de dezvoltare a economici
de investiţii şi care se realizează din credite
bancare
ţă rii noastre, sarcinilor complexe ce le ridică
gospodărirea, adm inistrarea şi conducerea e fi­ Hotărăşte asupra efectuării unor investiţii
cientă a întreprinderilor. A devenit necesară necuprinse in plan şi care. p o triv it dispo­
promovarea unor forme de conducere colec­
z iţiilo r legale, pot fi realizate din resurse pro­
SPORIRE A CONTRIBUŢIEI tivă, care să perm ită cuprinderea şi rezolva­ p rii, lăsate la dispoziţia întreprindem , sau
din fondurile atribuite in acest scop de or­
rea m ultip le lo r probleme ale a ctivită ţii eco­
nomice. înlăturarea subiectivism ului in luarea ganul ierarhic superior şi aprobă documen­
deciziilor, fructificarea experienţei specialiş­ taţia tehnicâ-economică corespunzătoare.
tilo r. a cadrelor valoroase din întreprinderi, ţiune a noilor fonduri fixe şi pentru a tin ­
Stabileşte măsuri pentru punerea în func­
a colectivului de oameni ai muncii.
INTELECTUALILOR LA dului Comunist Român a hotărit înfiinţarea gerea, în termenele prevăzute, a param etrilor
In acest scop. Conferinţa Naţională a P arti­
tehnici-economici proiectaţi ;
Comitetelor de direcţie ale în treprinder'lor d) analizează periodic activitatea întreprin­
şi organizaţiilor economice de stat. Alcătuite derii şi adoptă măsuri pentru creşterea e fi­
din cadre cu funcţii de răspundere, din spe­ cienţei economice, în principal prin :
cialişti cu experienţă, preşedinţi ai comitete­
— folosirea deplină a capacităţilor de pro­
ACTIVITATEA EDUCATIVA lor sindicatelor, reprezentanţi ai salariaţilor, ducţie ;
comitetele de direcţie vor avea sarcina de a
— îm bunătăţirea ritm ic ită ţii realizării pla­
conduce întreaga activitate a u n ită ţilor in
care funcţionează. nului de producţie, aprovizionare şi desface­
re asimilarea de produse noi, îm bunătăţirea
Pe baza h o tâ rin lo r Conferinţei Naţionale a calităţii produselor;
P artidului Comunist Român şi în conform i­ — reducerea consum urilor de m aterii p ri­
tate cu Legea adoptată de Marea Adunare me şi materiale, sporirea productivităţii
cat, de organizaţiile de tine­
ALEX A N D R U MOGOŞ ret şi femei, de către aşe2â- Naţională, în decembrie 1967, cu privire lo muncii, elim inarea ch eltuielilor neproducti­
unele măsuri de perfecţionare a conducerii şi
mintele culturale. ve. optimizarea stocurilor de valori m ateria­
le, folosirea eficientă a m ijloacelor băneşti,
prim-seeretar al Com itetului m unicipal Deva al P.C.R. O formă eficientă în care plan ificării economiei naţionale, creşterea re n ta b ilită ţii produselor ;
C om itetul Executiv al C om itetului Central
preşedinte al Com itetului executiv al consiliului popular specialiştii din diverse dome­ al P artidului Comunist Român şi Consiliul — valorificarea rezultatelor cercetării ştiin ­
nii popularizează ştiinţa şi
m unicipal provizoriu de‘ M in iştri al Republicii Socialiste România ţifice şi introducerea tehnicii noi.
cultura sînt brigăzile ş tiin ţi­ In întreprinderile şi organizaţiile comer­
fice. In deplasările efectuate h o t ă r ă s c : ciale, analizează şi adoptă măsuri pentru
în lu n ile de iarnă în comune­ C A P IT O LU L I îm bunătăţirea aprovizionării populaţiei, reali­
Pe raza m unicipiului Deva specialităţi sint propagandişti le şi satele Rapoll, Băcia, zarea planului de desfacere, a planului de
îşi desfăşoară activitatea un ai unor cercuri de estetică, Sîntandrei, Cristur, Bîreea etc. A rf. 1. In întreprinderile şi organizaţiile Încasări în numerar, reducerea cheltuielilor
mare număr de intelectuali probleme filozofice ale mate­ ele au dat răspunsuri compe­ economice de stat se înfiinţează Comitete de de circulaţie, folosirea mai bună a bazeJ teh-
care îşi aduc contribuţia la în­ m aticii şi fizicii, ale ştiinţe­ tente m ultiplelor întrebări pu­ direcţie, organe de conducere colectivă ale nice-materiale, Introducerea form elor moder­
făptuirea program ului p a rti­ lor naturii, conduc şi s p riji­ se de cetăţtni în legătură cu acestor unităţi. ne de servire.
dului şi guvernului nostru. In nă activitatea cercurilor de îm părţirea a dm inistrativ-teri- A rt. 2. Comitetul de direcţie conduce în­ In întreprinderile de comerţ exterior, ana­
vederea asigurării cunoaşterii studiere a istoriei patriei si torialâ a tarii, perspectivele treaga activitate a întreprinderii, as'gurâ lizează şi ia măsuri pentru îndeplinirea
de către diferitele categorii de partidului, iar unii ju riş ti ţin comunelor, oraşului şi jude­ organizarea producţiei şi a m uncii, adm inis­ planului de export-im port, pentru realizarea
intelectuali a principalelor sar­ lecţii şi expuneri în cadrul ţului nostru, cit şi unor pro­ trarea şi gospodărirea m ijloacelor materiale oblig a ţiilo r prevăzute în contracte, pentru res­
cini economice, politice şi so­ cursurilor de construcţie de bleme din domeniul econo­ şi financiare, în vederea în dep lin irii sarcini­ pectarea term enelor de livrare şi ridicarea
ciale ce stau in fala partidu­ stat. miei agrare, ştiinţelor naturii, lo r de plan. eficienţei a ctivită ţii de comerţ exterior :
lui nostru, comitetul m unici­ Un cadru mai larg în care medicinei, lite ra tu rii, trecutu­ c) aprobă structura organizatorică a între­
pal de partid s-a preocupat intelectualitatea noastră des­ lui istoric hunedorean etc. C A P ITO LU L II prinderii, elaborată pe ba2a norm elor gene­
de pregătirea lor politică şi făşoară o activitate m eritorie Căminele culturale au oferit Organizarea şi funcţionarea C om itetului de rale stabilite pe ramură sau subramurâ. pre­
ideologică, de informarea lor este râspLndirea în rîndurile şi oferă largi şi variate po­ direcţie cum şi regulamentul de organizare şi fu r
periodică. maselor a ştiinţei şi culturii, s ib ilită ţi de activitate atît in­ A rt. 3. Com itetul de direcţie se compune ţionare a acesteia ;
Marea m ajoritate a intelec­ educarea lor in spiritul mora­ telectualităţii din oraş, dar din 5 pînâ la 21 mem bri, numărul acestora f) stabileşte măsuri pentru îm bunat'
tu alilor din oraş au urmat lei socialiste, a dragostei faţă maî ales celor din comune şi fiin d sta b ilit de ministere, celelalte organe organizării producţiei şi a m uncii,
sau urmează cursurile univer­ de patrie, partid şi popor. sate. Tmerea de conferinţe pe centrale ale adm inistraţiei de stat sau de acestei a ctivită ţi un caracter continv
sităţii serale de m arxism -leni- M obilizaţi de organizaţiile diverse teme, organizarea unor comitetele executive ale consiliilor popu­ tematic : analizează şi stabileşte m '
nism. unii sint încadraţi in de partid, numeroşi intelec­ seri de calcul în domeniul a- lare judeţene şi a! m unicipiului Bucureşti, tru respectarea program ului de r
diferite alte forme superioa­ tuali desfăşoară o activitate cărora le sint subordonate întreprinderile, tru întărirea disciplinei şi ră
re ale in v ă ţă m în tilu i de intensă în variatele forme de în funcţie de num ărul de salariaţi perm a­ muncă ;
partid, in funcţie de specificul educare organizate de sindi­ (Continuare în pag, a 2-a) Clocotind in oala de turnare, otelul se va strecura încet în nenţi, precum şi de complexitatea activită ţii g) aprobă numirea şefilor
activită ţii lor. participă perio­ lingotiere. Ploaia de scintei este nelipsita în asemenea ocazii. întreprinderilor. şefilor de secţie ;
dic la pregătirea lectorilor şi Din Com itetul de direcţie fac parte : h) aprobă program ul d'
propagandiştilor, la uncie ex­ a) directorul general sau directorul între ­ fecţionare a cadrelor dir
puneri, simpozioane şi la alte prinde rii ; directori (tehnic, eccnomic, comer­ i) ia masuri pentru P u-
activităţi, ceea cz le dă posi­ cial, adjunct) ; ingineri şefi ; economist şef; til a contractelor ecr ( corn**
bilitatea de a desfăşura in contabil şef: şefii unor servicii, cum sînt ser­ petenţelor stabilite ' ic supe-
rîndul maselor o muncă de e- viciul planificării, organizării producţiei şi a rio r şi urmăreşte j ra ;
ducatie susţinută şi de cali­ E C O N O M I A D E M E T A L m uncii, tehnic, producţie, control tehnic do .i) analizează rr îndeplinesc
tate La antrenarea intelectua­ calitate, financiar. aprovizionare-desfaccre. obligaţiile între bugetul sta­
lită ţii in munca de educare, ju rid ic ; conducători ai celor mai importanţe tulul, organul , faţă de ban-
am avut în vedere pregătirea secţii de producţie şi ai altor compartimente că şi alte uf -âsuri corespun-
profesională şi specialitatea Dacă comparăm rezultatele verenţă şi, prin măsuri con­ din întreprindere. M em brii com itetului dc d i­ zâtoare ;
fiecăruia, precum şi cerinţele obţinute în trim estrul I cu crete. să le punem în valoare. recţie din rîndul acestor cadre sînt stabiliţi h) apre' p rin d e rii’ şî modul
populaţiei oraşului nostru, pro­ ETALON ceea ce puteam face, avem în funcţie de structura organizatorică a în­ de rep? iilo r realizate peste
blemele ce le ridică diferitele dintr-o dată tabloul unor. re­ Intre economia de metal şi treprinderii şi sint num iţi de către organul plan .âri de investiţii cu
categorii de oameni ai m un­ zerve ce ne arată gradul de pregătirea profesională a noas­ ierarhic superior, cu consultarea directorului, ca rar social-cultural. precum
cii. eficienţă a muncii noastre. In tră consider că există o rela­ a organizaţiei de partid din unitatea respec­ ' area salariaţilor pe baza
Intelectuali, cu o bună pre­ tim p ce în primele trei luni ţie directă. Un topitor, şi cu tivă şi a organului local de partid ; regt .ale ;
I)
gătire politico-îdeologicâ. cu AL MĂIESTRIEI am elaborat peste plan 1.600 atit mai m ult un prim -topitor. b) preşedintele com itetului sindicatului ca P mita reglem entărilor legale,
munci de răspundere in apa­ tone oţel, s-au irosit prin lin ­ care nu se străduieşte să a­ reprezentant de drept al conducerii sindica­ re) are nu sînt stabilite la nivel
ratul de stat şi economic, au gouri incomplete, erupţii, lin ­ profundeze în permanentă — tulu i din întreprindere ;
fost selecţionaţi ca membri ai gouri deşeu — ca să numesc şi acest lucru are o mare im ­ c) 1 pînâ la 5 reprezentanţi ai salariaţilor, ătâţirea continuă a con-
colectivelor de lectori ai co­ doar citeva forme — sute de portanţă în condiţiile asimi- I aleşi la fiecare doi ani in adunări generale de viaţă ale salariaţilor,
m itetului judeţean şi m unici­ PROFESIONALE tone ce au dim inuat conside­ Jârii de noi mărci de oţeluri ale salariaţilor sau ale reprezentanţilor lor. — n
pal de partid, activează în ca­ rabil rezultatele obţinute. A ­ — tainele meseriei, e pus în numărul acestor membri ai C om itetului de aplicare, hileşle măsuri pentru
cest lucru s-a reflectat şi in direcţie fiin d stabilit de ministere, celelalte ‘iuni a sistemului de
drul catedrelor universităţii nivelul unor indicatori calita­ situaţia de a se ocupa de re­ organe centrale şi comitetele executive ale salarizart se realizeze o legâ-
serale de m arxism -leninism şi tivi. Mă refer la preţul de cost medieri, retuşâri ce îi .fac consiliilor populare judeţene şi al m unicipiu­ tură di rec irea salariaţilor şi
La oţeloria numărul 1 din C.S, Hunedoara, ]şi desfă­ munca maî puţin productivă rezultatele
sint antrenaţi în pregătirea şoară activitatea un număr mare de cadre de diferite ca­ unde pe trim estrul I, după si­ Suma cunoştinţelor căpătate lui Bucureşti — în funcţie de subordonarea — aprobă
lectorilor şi propagandiştilor lificări. Aici, ca şi in alte locuri de muncă, elanul tineresc tuaţia operativă, noi am ob­ pe băncile şcolii sau in faţa întreprinderii — de comun acord cu uniunea de muncă şi •actului colectiv
sindicatelor de ramură.
ţinut economii dc 300.000 lei.
M ulţi dintre ei desfăşoară o se- imbîno cu talentul şi experienţa oţelurilor trecuţi de dar ele puteau fi şi mai mari cuptorului, devine eficientă nu­ Preşedintele com itetului de direcţie este prevederilor & dic îndeplinirea
pragul primei tinereţi. La confluenţa iniţiativei, pricepetii mai dacă echipa de oţelari se
activitate susţinută in cadrul dacă în lunile ianuarie şi fe­ directorul întreprinderii ; în lipsa preşedinte­ — stabileşte aplicarea şi
şi măiestriei profesionale, intîlnim unele rezultate apre­ interesează din tim p de tot respectarea non;
cercurilor şi cursurilor, sus­ ciabile, ce atestă preocuparea colectivului de a-şi aduce bruarie ne încadram în costu­ ceea ce este legat de marca lui, a trib u ţiile acestuia sînt îndeplinite de loc­ a m uncii, a legis 'ie si igienă
ţin lecţii, consultaţii, expuneri aportul în mai mare măsură la sporirea producţiei, îmbu­ rile planificate. de oţel ce urmează a fi ela­ ţiito ru l său, num it de organul ierarhic supe­ — asigură, în ca
rior.
şi conferinţe la diferite nive­ nătăţirea calităţii, gospodârireo şi economisirea metolului Desigur, pe parcursul acti­ borată. înţeleasă tn acest ca­ A rt. 4. Com itetul dc direcţie funcţionează al prevederilor lega ’or sale şi
pe tot fluxul tehnologic. Alături de rezultatele bune există vită ţii, nu ne-am rezumat nu­ dru dinamic, măiestria profe­ zarea unor acţiuni c> ru realî-
le, dc la ciclurile de conferin­ mai la a constata aceste re­ ca organ deliberativ, desfâşurîndu-şi activita­ &i cul-
incâ numeroase rezerve care, identificate şi valorificate, sională îşi arată din plin roa­ tural pentru salariaţii
ţe şi pînâ la universitatea se­ : pot face ca aportul colectivului la economisirea metalului zerve şi deficienţe. Ele au dele. In prim ul trim estru, e­ tea în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul — aprobă, pentru si
rală de m arxism -leuinism . sa devină şi mai substanţiol. Care sînt aceste posibilităţi, form at obiectul unor dezba­ chipa noastră nu a avut nici de membri şi adoptă hotărîri cu m ajoritate repartizarea spaţiului loc Tderîi.
simplă de voturi din totalul m em brilor.
Peste 60 la sută d»n numărul cum pot fi ele fructificate, sint întrebări Io care am cău­ teri în adunâriJe de partid, de o şarjă în afara programului, In caz de divergenţă între director şi majo­ treprindere şi a celui a •» în­
tat răspuns împreună cu : sindicat şi şedinţele tehnice la cuptorul nostru nu s-au în­ locale dc stat ; sele
total de lectori şi propagan­ operative. Urmarea firească a registrat pierderi de metal. ritatea m em brilor com itetului de direcţie,
n) îndeplineşte orice alte
dişti din sistemul învâţâm în- m ăsurilor luate este aceea că Este un succes cu care nc problema asupra căreia nu s-a realizat un a­ cini ce rezultă din dispoziţiiU j %
tului de partid sint intelectu­ ♦ EMIL DELAPETA — secretor al comitetului de partid lingourile turnate incomplet, m îndrim , însă nu putem fi dc cord este supusă conducerii organului ierar­ sînt stabilite de organul ierar
de pildă, au fost reduse de Io acord cu acei cc risipesc me­ hic superior pentru a decide.
ali, cadre cu studii superioa­ + ALEXANDRU PETROVICI — prim topitor ti aprinderii.
194 tone in ianuarie, la 48 tone talul. In fond perforările de Şedinţele de lucru ale com itetului dc di­
re. Conducerea form elor eco­ in m artie; şarjele reci au scă­ recţie au loc o dată pe lună şi ori de cîte ori
+ LAZAR BODEA — maistru olelor praguri, reacţiile violente din C A P ITO LU L IV
nomice de învâtâm int este în­ zut şi ele, in aceeaşi perioa­ cuptor, erupţiile la turnare este nevoie. Acestea se convoacă în tim p util A trib u ţiile directorului întrep,
credinţată în exclusivitate in­ dă de comparaţie, de la 78 etc., au la bază nu atît lipsa de către preşedinte, din in iţia tivă proprie sau
La cuptoarele noastre se e- beneficiar. Cum însă ştacheta tone la 11.5 tone. la cererea a cel puţin o treim e din numărul
ginerilor şi economiştilor. Me­ laboreazâ în prezent peste 100 exigenţelor este înălţată la de pregătire profesională, eît de membri. A rf. 10. Directorul asigură organii
lipsa de atenţie,
nerespecta-
Aceasta nu înseamnă că au
dici, farm acişti, conduc cu mărci de oţeluri. Acesta este cote mereu mai înalte, se im ­ fost epuizate posibiJităţjle de rea instrucţiunilor de lucru. A rt. 5. In funcţie de specificul problemelor d e p lin irii h o tâ ririlo r C om itetului de
pricepere activitatea unor gru­ şi rezultatul preocupării colec­ pune va tot ceea cc defineşte economisire a m etalului. D im ­ Din această cauză, lingourile ce urmează a fi analizate, la şedinţele Comi­ a sarcinilor stabilite de organul i.
tivu lu i de a-şi ridica în per­ noţiunea de măiestrie profe­ tetului de direcţie pot fi in vita ţi specialişti, su p erio r; conduce, organizează şi coi troleaza
pe de studiu individual pe potrivă ! Considerăm că aces­ deşeu la nivel de secţie, in loc
manentă măiestria profesiona­ sională să fie subordonat dezi­ A. NAGY a tit din cadrul întreprinderii, cit şi dinafara întreaga activitate curentă a Intrep^nder
probleme filozofice ale medi- lă. de a putea produce oricînd deratului : oţel mai m ult şi de te căi trebuie să le căutăm în ei. îndeplineşte toate a trib u ţiile . prevăzute | ’
cineî ; profesori de diferite marca de oţel solicitată de bună calitate. viito r cu mai multă perse­ (Continuore in pog. a 2-a) A rf. 6. La şedinţele com itetului de direc­ reglem entările privind conducerea cpcrvtivA
ţie va participa secretarul organizaţiei de a a ctiv ită ţii întreprinderii. P
partid din întreprindere. A rt. ÎL D irectorul reprezintă ş. v n iic * ă
A rt. 7. C om itetul dc direcţie prezintă se­ întreprinderea in relaţiile cu perloaruMe
mestrial, în faţa adunării generale a salariaţi­
experienţă bogată şi tradiţie în Şi lo Bampotoc, prezenţo in­ lor sau. în întreprinderile mari, a adunării fu n s d U t^ a T , Pr6CUm 51 în fata orMr»p|or
„M e c a n ic a fin ă " a ag ricu ltu rii — cultîvorea legumelor, „preocupa­ ginerului Liviu Cişmoş nu se prea reprezentanţilor acestora, inform ări cu p riv i­
kaza structurii organizatorice il
a
rea" ce a existat în acest an face simţită. Şi oîci s-au semna­ re la m odul de îndeplinire a planului precum a îegulam entului de organizare şi funcţlona-
este de noturo sa ne demon­ lat unele lipsuri care, lârâ in­ şi sarcinile pentru perioada urm ătoare; la re. aprobate de comitetul de direcţie, d i r A
streze că în osemeneo condiţii tervenţia organelor agricole ju­ sfirşitul anului, prezintă darea de seamă şi s.la b >lpte delegările de a trib u ţii pe
nu se poate concepe obţlnereo deţene, se puteau solda cu bilanţul a ctivită ţii întreprinderii, situaţia be­
unor rezultate cit de cit mulţu­ eompromitereo răsadurilor. La neficiilo r realizate şi modul de repartizare a muncă- h‘C€ 51 pe com partim e:ite J*
L E G U M I C U L T U R A stau lucrurile nici Io C.A P. Leş- ţia tehnîcienei Ano Butaş şi o acestora “ rrin , ?zolval* Şl a m ăsurilor luat»- in p t.
fel de ştearsă este şi contribu­
mitoare Cu nimic mai bine nu
7A A J ? \ D: r! cLo: ul d e p r in d e r ii ir.form ca-
A rt. 8. Comitetul de direcţie răspunde în
' ' lJ! df d,recţie asupra principalelor
nic. Despre ce este vorbo ?
inginerului de la C.A.P. Hărău.
r
mod colectiv de activitatea întreprinderii, po­
Lo ambele unităţi, dm cauza
triv it dispozîţiunilor legale ; totodată, fieca-
unei neglijenţe crose, o neres- unde răsadurile „răsor" cam ic membru răspunde atît pentru îndeplinirea do dlrecli? â 5c<lin(e ale con .IM,.1,,
greu foţo de alte unităţi. Con­
pectoriî unor cerinţe ogrotehni tribuţia inginerilor, care sînt un sarcinilor în compartimentele ce-i sînt repar­
ce elementare de amenajare a adevărat pinion de bazo al „me­ tizate. cît şi pentru întreaga activitate a între­ C A P IT O LU L V
• Corelaţia dintre cerinţele consumatori­ hectare, unde terenul este pre­ răsadniţelor, s-ou compromis ră­ canicii line", este absolut nece­ prinderi i. Dispoziţii finale
gătit, fertilizot şi amenajot în sadurile de pe sule de metri sară acolo unde se pune temelia
lor şi posibilităţile producătorilor vedereo irigării. Se intenţipneo- pătraţi, care trebuiau plantote producţiei legumicole.
C A P ITO LU L II I
® „A cincea roată Ia căruţă" ză co în scurt timp, pe o parte nu peste multă vreme pe moi Acum cînd se cer intensifica­ A trib u ţiile com itetului dc direcţie. A rf i4 Comitetele de direcţie prevăzute
dîn suprafoţo să se cultive cas- mult de 10 hectare grădină. De
• Trebuie să intervină organele judeţene troveţi protejaţi cu folii de po neînţeles este cum de se petrec te acţiunile in legumicultura, cînd t L i u hlaOl30 m a?ri968 în f,in ^ e PÎnă ^ ™
lîetîlenă. Mario Popa şi Mario ostfel de situaţii în prezenţa se hotărăşte soorto producţiei A rt, 9. Com itetul de direcţie are următoa­ Nu se vor constitui comitete de direcţii- in
legumiculturo, „meconico fi­ vat de]o în cimp legume co : Ocolîşon sprijină cu multă tro- unor ingineri agronomi co Ni- şi o veniturilor în acest sector, rele a trib u ţii principale : sJubarH e ec-°n,omîcc cârc au. Ia rln d u U w In
subordine întreprinderi sau organizaşi »rn
no" a agriculturii cum i se moi morcovi, ceapă, usturoi şi ridichi gere de inimă execuloreo lucră­ colina Trandafir şi Monica Şooş se impune ca munca să fie or­ a) elaborează proiectul planului anual, al
poote spune, concentrează în a­ pe 12 hectare. Sub îndrumareo rilor Io grădină. Aceloşi lucru se Oore nu cunosc faptul că poar­ ganizata in mod exemplar, iar planului de perspectivă al întreprinderii şi Ic nomicc, precum şi i n întreprinderi “ « r î c £
ceste zile eforturi şi griji spo­ otentâ o brigadierei Agnela poate spune despre cooperatoa­ tă răspunderea faţă de produc­ neojunsurile semnalote să-şi gă­ înaintează organului ierarhic superior : de stat unde, p o triv it reglementar lo r lp * !
Soare, vor funcţiona consilii d e ^ Z a ^
b) stabileşte măsurile tehnice şi organiza­
rite din porteo cooperatorilor. Mulier, Io CA.P. Batir, parolei rele Maria Morcu. Ana Bogdan. ţie, de modul cum se respectă sească o rezolvare grabnica torice necesare realizării sarcinilor de plan.
Acum se hotărăşte, din planuri cu volorjficarea spanacului, s-au Dita Poscu, Mario Beico şi Mo- şi aplică în practică regulile o- Prin eforturile conjugate ole con­
Io scara cimpului, corelaţia intre însominţat aproope 4 hectare cu rio ludele din sotuf Strei. grotehnice ? Acum cele două ducerilor -unităţilor ‘cooperatiste, urm ârind mobilizarea rezervelor de care dis­ A rt 15. Pe baza prevederilor prezentei hn.
cerinţele consumatorilor şi vo- ridichi, morcovi, sfeclă şi pătrun­ Din păcate, există şi cazuri cooperolive sint nevoite sâ-şî specialiştilor, Direcţiei agricole pune întreprinderea şi valorificarea supe­ d n r'.Ş ‘ a aKor norme legale cu p riv ire la
loriiicarea posibilităţilor de aco­ jel. Răsadurile de roşii, gulion- cmd problema producerii logu procure răsaduri din altă parte, şi Uniunii judeţene a C AP., se rioară a potenţialului ei economic, în vederea organizarea, funcţionarea şi a trib u ţiile In tr!-
creşterii în ritm susţinut a producţiei de
prindcn-lor, comitetul de direcţie işi vfl c îT
perire o acestora de către pro re, ardei gros. vonă de vară. melor este privită ca o „cîncea după ce au făcut o serie de pot volorifîca lo un nivel hunuri materiale şi a sporirii eficienţei în­
ducători. cărora li s-au „rezervat" peste roată la căruţa". Citeva exem­ cheltuieli zodornice Evitarea b A r fUr«:rî5 “ ?7lenî pr°Priu funcţionare
700 mp răsadniţe, sînt bine în superior posibilităţile ce exista tregii activităţi economice ; aprobă desfăşu­ A rt. 16. Ministerele, celelalte organ* cer
Lo Simerio, Oroştie, Dobro. ple sînt edifîcatoore in oceasto neajunsurilor nu ero o loialitate pentru creşterea producţiei de rarea planului pe perioade, secţii de produc­ tia e, consdidc populare. Consiliul Centf
Boţiz şi Strei, primii paşi făcuţi grijile, ou o dezvoltare viguroa­ privinţa. Dacă despre coopero- daco inginerii respectivi urmă­ ţie şi servicii ; al U niunii Generale a Sindicatelor din V.y.
sînt destul de promiţători. Coo­ să. Zilele oeesteo. o porte din tivo agricolă din lopuşnic s-o reau moi îndeaproape aclivilo- legume şi buna aprovizionare a c) aprobă. în lim ita reglem entărilor legale, ma şi organele locale ale sindicatel'ir
peratorii din Simeria au culti­ ele vor fî scoose în cimp pe 20 vorbit co despre o unitote cu o tea în sectorul legumicol. populaţiei cu aceste produse. docum entaţiile tehnice-economice şi' achizi­ iua masuri pentru înfiinţarea şi orgă
ţionarea de utiiaje pentru investiţiile pre­ com itetelor de direcţie şi le vor sprM'
văzute în planul întreprinderii, precum şi Îndeplinirea sarcinilor lor.
4